Cronica filmului 03.Bypass (2016)

3 03 2016

Regia: Nap Toader

scenariul: Nap Toader, bazat pe un scenariu de Alin Ludu Dumbravă şi Dan Stăiculescu

produs de: Silviu Stavilă, Corina Stavilă, Mihai Bogoş

Napoleon Helmis este vinovat pentru câteva din cele mai proaste filme româneşti făcute după revoluţie cu bani sifonaţi de la CNC: Italiencele (2004), Nuntă în Basarabia (2010). Autorul şi-a schimbat numele artistic în Nap Toader, a schimbat studioul de producţie şi a mai reuşit o rundă de fonduri. Denumirea pare sugestivă: Clandestino Pictures. Înainte de asta, proiectul a mai trecut pe la Abis film, o companie care se ocupă mai degrabă de post-producţie.

A primit bani în 2008. A filmat în 2013. pe cuvântul celor de la Aarc, oamenii chiar au filmat. Irina Margareta Nistor mi-a spus că a văzut filmul în 2015 la Berlin, deci acum mai bine de un an. Mai mult, acesta a fost filmul-surpriză ce a fost proiectat la gala de premiere şi deschidere a Best Film Fest în ianuarie 2016 la cinemateca Union din Bucureşti.

Din 2010 încoace, titlul este pur şi simplu mutat cu copy+paste de cei care fac liste cu ce filme româneşti se mai aşteaptă de la un an la altul fără ca cineva să verifice dacă autorii chiar mai au de gând să arate filmul sau nu. Încă nu se găsesc pe internet imagini din film şi nu există trailer. Fişa pe imdb, aici. Cei de la Rom Film promotion încearcă aici, probabil, să ţină pasul cu realitatea.

În plus, un detaliu interesant este că acest film a obţinut finanţarea cu o notă acceptabilă din partea CNC pentru scenariul original, adică cel scris de Dumbravă şi Stăiculescu. Probabil ca să strice şi urmele de calitate care probabil că erau în scenariul original sau poate ca să palmeze mai mulţi bani, Napoleon Helmis a rescris scenariul după cum a vrut el. Am explicat deja aici  cum funcţionează sistemul care permite unor autori de filme-fantomă menite să stoarcă bani de la bugetul de stat. Dacă ar fi să credem pe cuvânt autorii filmului, acesta ar urma să aibă premiera pe 22 aprilie 2016. Adică o să fie trecut în programul oficial al unor cinematografe care şi-aşa stau mai mult închise, după care va intra pe binemeritate în groapa uitării. 

Premisa acestui film tărăgănat vreo 8 ani este una promiţătoare: o unitate compusă din trei angajaţi ai unui spital operează pe o salvare care ajunge acasă la un bătrân care ţine la saltea o sumă impresionantă. Cei trei încep să fie bântuiţi de ideea de a-l jefui pe bătrân. Însă tot ce se alege de filmul acesta este premisa. La sfârşit, ai un mare, mare „ei, şi?”. Tot ce se întâmplă între momentul în care apare dilema şi sfârşti este pur şi simplu (prea) multă vorbăreală cu un sfârşit destul de previzibil, nedramatic, obosit şi plictisitor. Ceea ce face totuşi bine Nap Toader în acest film este să creeze un setup promiţător în primele 20-30 de minute, care conturează personajele. Actorii, mai ales Gabriel Spahiu şi Medeea Marinescu (dacă vă uitaţi aici, observaţi cum se îmbogăţeşte din condei filmografia unui actor pe cinemagia) joacă şi ei cu talent, încercând să suplinească lipsa de direcţie a scenariului şi, cel mai probabil, lipsa de indicaţii regizorale ale lui Nap Toader.

Ceea ce lipseşte filmului este un final remarcabil şi un punct culminant. Până şi ştirile de la ora 5 au mai mult suspans decât acest film. Până şi dilema mea din fiecare dimineaţă, „oare ce cămaşă să port azi?” are mai mult dramatism decât alegerea pe care personajele o au de făcut.Orice fel de dramă trebuie să prezinte un conflict interior şi un conflict exterior. În acest film, nu există niciun conflict exterior. Doar unul dintre personaje are un conflict interior, şi acela se rezolvă în cele din urmă după vreo oră, în care de fapt nu se întâmplă nimic. Personajele vorbesc în maşină. Personajele vorbesc în spital. Personajele vorbesc în faţa spitalului. Şi măcar de-ar spune ceva memorabil sau care să ne facă să îi înţelegem mai bine, să ne pese de ei, dar nu.

Nap Toader se află la începtul carierei sale de regizor de lung-metraje şi, în viteza melcului turbat, reuşeşte să facă ceva-ceva puţin mai mult decât a reuşit în Nuntă în Basarabia (şi acela, un film haotic, lipsit de punct culminant şi care se termină în coadă de peşte), ceea ce tot nu aduce acest film măcar la nivelul mediocrităţii.

Sunetul e groaznic, dar asta e un fel de default la filmele româneşti. Ce pot spune totuşi pe partea tehnică este că aceasta nu este o scălâmbăială care să demonstreze lipse elementare de gramatică cinematografică ale autorului. După ce a făcut două filme proaste care au apărut în 2004 şi 2009, Nap Toader a mai prins el ceva-ceva.

Ca şi cum nu ar fi fost suficient, el a insistat să aducă toată lumea din sală ce participase la producţie în faţă pe scenă, ÎNAINTE de proiecţie, ca să smulgă aplauze unui public care era ori prea generos, ori prea snob. Vizionarea filmului acesta m-a enervat atât de tare, încât nici n-am mai stat să particip la discuţiile autorii. Şi-aşa majoritatea dintre cei care fuseseră prezenţi la începutul serii în sală se cărase deja. 

03 Bypass nu este nici un film atât de prost încât să râzi de prostia autorilor lui cum este Billion Star Hotel. este un film care aşteaptă nişte păreri serioase – nu pentru că premisa sa ar fi serioasă (din întâmplare, de data asta este), ci pentru că Nap Toader oricum se va face că nu le aude decât pe cele care-i convin. 

Punctajul meu: 3.5/10

Ştefan Alexandrescu,

ocazional, critic de film

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.


Acțiuni

Information

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: