Ce (mai) înseamnă succesul la școală (2014), carte de Marcus Victor Grant

Această carte a primit 5 stele din 5 pe platforma de recenzii Book Blog

Această carte este despre rădăcinile problemelor de comunicare între generaţii. Pe principiul „şcoala de astăzi este societatea de mâine”, arată care sunt câteva din efectele pe care comunismul le are asupra generaţiilor de azi şi care sunt câteva din efectele pe care dependenţa de tehnologie le poate avea asupra generaţiilor viitoare. Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală este un volum care îţi demonstrează, din prisma amintirilor personale, de ce şi cum funcţionează învăţământul preuniversitar din România, prin ochii unui fost elev ajuns trainer învăţându-i pe alţii cum să înveţe. Este o carte care îţi arată metehne româneşti, disecate în profunzime, cu tragedie şi umor. Nu este nicidecum un simplu volum de amintiri de la un anumit liceu, ci îşi propune să fie o radiografie a societăţii contemporane din punctele de vedere ale educaţiei, tehnologiei şi comunicării dintre generaţii.

(continuă să citești după media ↓)

lipsa ascultarii

Pornesc de la evenimente şi persoane despre care am povestit aşa cum le-am perceput eu. Nu de dragul de a povesti, ci pentru a trage nişte concluzii care mi se par relevante despre învăţământ şi generaţiile de astăzi din România.

Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală îşi propune să ofere subiecte de meditaţie pe următoarele întrebări:

  • Cum reacţionezi atunci când eşti respins într-un sistem? Cum se creează un sistem într-un alt sistem?
  • Ce înseamnă astăzi succesul la şcoală şi cât va mai valora acesta mâine? Care sunt criteriile şi valorile în funcţie de care noi şi societatea alegem să definim succesul?
  • Care sunt premisele comunicării între generaţii?
  • Care este viitorul comunicării emoţionale între adolescenţii şi tinerii de azi?
  • Care este impactul pe care tehnologia îl are asupra modului în care gândeşte generaţia Z (cei născuţi între 1994-2005)?
  • Cum putem, fiecare din noi, să avem parte de o educaţie mai bună?

  

Citeşte mai jos, aici şi aici mărturii ale cititorilor!

Citind acest volum vei înţelege în profunzime:

  • cum sistemul de educaţie din România a fost planificat ca să eşueze;
  • de ce copiii nu se mai înţeleg cu părinţii;
  • de ce uneori nu funcţionează meditaţiile/pregătirea;
  • cum se produc mecanisme de autosabotaj care afectează tinerii din adolescenţă până la maturitate;
  • care este importanţa inteligenţei emoţionale în relaţiile tinerilor;
  • cum să foloseşti tehnici şi metode creative pentru comunica şi a-i inspira pe tineri;
  • cum tehnologia transformă calitatea comunicării;
  • de ce mulţi din absolvenţii de succes sunt atât de nepregătiţi practic şi strategic pentru piaţa muncii.

  

Citește din conținutul cărții:

prefaţa cărţii

capitolul VIII din carte. Pâine și circ (8 pagini)

Romeo și călugărul

Cultura respectului la români

Cultura ascultării la români

  

 

Din cuprins:

  • Jocurile mentale cu capra vecinului
  • Educaţia, această traumă colectivă…
  • O nouă dinamică a generaţiilor
  • De ce şcoala de azi este societate de mâine
  • Adolescentul 2.0 faţă cu tehnologia 3.0
  • O viaţă de nota 10 (zece)
  • Goana după respect
  • Pâine şi circ
  • Inteligenţa emoţională, regiunea Moldova
  • Principiile disciplinei pozitive
  • Iubirea adolescentină şi bolile sale contemporane
  • Perspective asupra educaţiei copiilor supradotaţi în România
  • Cum să încurajezi creativitatea şi independenţa elevilor la ore
  • 275 de filme despre copii, tineri şi educaţie care te vor pune pe gânduri

 

Structura volumului

I. Arta de a fi dat afară (cu stil)…

II. Cum se construieşte un sistem într-un alt sistem

III. Conu‘ Admin faţă cu reacţiunea sau despre empatie, v. 2.0.

IV. Alternative

V. Află mai multe!

VI. Verba Volant, Scripta Manent!

  

Ce spun cititorii până acum despre volumul

Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală

Ce (mai) înseamnă succesul la școală este, de departe, cea mai interesantă carte pe care am citit-o vreodată. […]

Cartea nu se rezumă la o disecție a vieții de liceu. Ridicându-se la nivelul pretențiilor sale, autorul ne oferă o analiză destul de completă atât a vieții de adolescent, elev în liceu, cât și a impactului direct al oamenilor din jurul acestui elev, fie că este vorba de părinți, profesori sau orice altă categorie socială care are ocazia să interacționeze cu copiii. Evident, ca sursă primară este folosită experiența proprie, dar nu lipsesc și analizele – trebuie să admit, extrem de lucide – făcute pe alți subiecți, respectiv foști colegi de liceu. Printre subiectele atinse în carte se numără exodul absolvenților români în străinătate, trendurile rigide care definesc societatea română sau digitalizarea haotică a societății românești.”

Ovidiu Leonte

editor recenzor a peste 200 de cărți pe BookBlog

selecție din cronica ce poate fi citită aici

  

Bianca Roxana Ionel

Pe fiecare dintre noi, liceul ne-a marcat şi ne-a transformat în cine suntem astăzi, dar prea puţini sunt cei care au curajul să retrăiască toate momentele, să le scrie şi să le împărtaşească unui public ce se va regăsi printre rânduri.

Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală este o carte scrisă cu o atenţie şi o meticulozitate specifică autorului, mult mai profundă decât pare la prima vedere, care îl face părtaş pe cititor la destinul liceanului expus în cel mai realist mod.

Sub o mască de echilibru şi detaşare, autorul ascunde tensiuni aproape insuportabile, peste care aruncă câteva ironii fine. Aceste ironii conturează o relatare minunată şi totuşi tulburătoare a felului în care liceul te maturizează, te şlefuieşte şi te pregăteşte pentru o viaţă ce începe din momentul în care realizezi că tot ce contează e clipa ce o trăieşti acum. „

ec. Bianca Roxana Ionel

programator, Iaşi

  

diana mihalcea digi24iasi-11158Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală a fost o mare supriză după lecturile anterioare semnate de același autor. La fel ca în modă, cred că acest stil îl prinde foarte bine, în ciuda faptului că până acum a fost tributar unui stil mult mai specializat.

Volumul nu este un clişeu despre viaţa de liceu, ci cartea pe care merită să o citeşti mai ales când eşti adult şi când ai înţeles şi ce-a însemnat procesul de maturizare, şi care este rolul şcolii în educaţia ta.

Este genul de carte pe care o citeşti uşor şi rapid şi care îţi dă un sentiment care trezeşte fie angoasele de liceu, fie revolta că timpul a trecut şi că trebuia să zboare cu folos. Mai ales, este un manifest scris cu delicateţe împotriva unui sistem de învăţământ care are încă multe de recuperat.

Apoi, m-aş bucura ca această carte să însenineze şi conştiinţa chinuită a oricărui adolescent de liceu, cu frământările sale inerente.”

cadru didactic dr. fin. Diana Sanda Mihalcea,

Iaşi

  

„Cartea este presărată cu istorisiri mai mult sau mai puţin amuzante din anii de şcoală ai autorului. Citindu-le, imediat începi să faci conexiuni şi să-ţi dai seama că şi tu ai trecut prin aceste mici povestioare. Poate unele chiar ţi-au marcat deciziile importante din viaţă, dar nu ţi-ai dat seama de acest lucru. Parcă te şi vezi în liceu, cum încercai să răzbaţi printre atâtea “probleme” importante de rezolvat. Multe sunt probleme vechi ale sistemului nostru educaţional, probleme care nici în ziua de astăzi nu sunt lămurite, precum meditaţiile, olimpiadele, cluburile etc.

Ce (mai) înseamnă succesul la școală este o carte pentru toată lumea. Fie că eşti elev, părinte sau viitor părinte, te vei regăsi cu siguranţă printre istorisirile întinse pe vreo 350 de pagini. Cartea are menirea să te pună pe gânduri şi să reflectezi asupra devenirii proprii. Să te gândeşti ce greşeli ai făcut şi cum le-ai putea îndrepta, cum te-ai putea împlica activ în dezvoltarea armonioasă a ta sau a copiilor tăi. Persoanele care activează în sistemul de învăţământ, au ocazia încă o dată să intre în mintea adolescenţilor pe care-i formează şi să încerce să-i înţeleagă mai bine.”

Bogdan Cojocaru

  

„Ceea ce atrage în primul rând cititorul, mai ales cititorul tânăr, născut şi crescut în epoca internetului (generaţia Z), este lejeritatea cu care autorul îşi pune pe hârtie propria existenţă, fără a ocoli frustrările şi neajunsurile care i-au marcat-o pe alocuri, dar punctând, acolo unde este cazul, experienţele esenţiale, care au contribuit la desăvârşirea personalităţii sale.

Ce fel de carte este Ce (mai) inseamnă succesul la şcoală? se vor întreba, poate, cititorul tânăr şi cel experimentat, deopotrivă. Este o carte care îmbină plăcut stilul memorialistic cu acela al unei literaturi de popularizare a strategiilor de dezvoltare personală, ambele scoase totuşi din tipare. Stilul [cărții] este unul nonconformist. Din acest stil, se resimte dorinţa de a cunoaşte şi de a se cunoaşte, precum şi aceea de a împărtăşi cititorilor o viziune creată de-a lungul timpului, prin intermediul unor întâmplări concrete, asupra lumii în care trăim. Autorul debordează pe alocuri de optimism, şi îşi exprimă adesea indignarea faţă de un sistem în care a fost nevoit să îşi formeze personalitatea, dar ale cărui mecanisme nu le deplânge într-atât încât să accepte necondiţionat schimbările petrecute între timp în el. Citează deopotrivă din Grigore Moisil (care este, de altfel, unul dintre modelele propuse de autor), din La Rochefoucauld sau din Robert Redford şi din propriii colegi de clasă, autorul devine el însuşi un personaj al propriei cărţi situate la limita dintre literatură de ficţiune, memorialistică şi eseu.

Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală oferă, dacă nu o serie de repere importante în drumul către cunoaşterea de sine, atunci cel puţin un stimul puternic pentru curajul de a privi cu onestitate lumea din jur şi felul în care ea îşi pune amprenta asupra devenirii personale a individului, pentru că, la urma urmei, raportul dintre sine şi restul lumii este cel care ne dă cel mai adesea măsura succesului, în epoca în care trăim.”

extras din prefaţa cărţii

Prof. dr. Anamaria Ghiban

Liceul de Informatică „Grigore C. Moisil” Iaşi

  

Motivul conducător al cărţii Ce (mai) înseamnă succesul la școală este acela că anii de şcoală sunt sediul temporal al unui proces prin care se definesc caracteristicile traiectoriei pe care vom evolua în restul vieţii. Adevărul fundamental despre acest proces este că se desfăşoară clipă de clipă, în background, chiar dacă prinşi în vâltoarea evenimentelor, nu ne dăm seama de existenţa lui, sau îl ignorăm.

Meritul cărţii este de a arunca o privire dincolo de aspectul imediat al pitorescului şcolăresc şi al eternului conflict profesor – elev. Volumul priveşte în straturile profunde unde se manifestă acest proces de care depinde în mod esenţial dacă în viitor vom zbura, vom alerga sau vom şchiopăta…”

dr. Dan Tudor Vuza

inventator şi cercetător ştiinţific, Bucureşti

  

Amintirile acestea nu sunt amintiri, ci învăţături, reveniri asupra amintirilor şi concluzii cu privire la amprenta pe care sistemul de învăţământ şi societatea şi-o lasă asupra tânărului român. Ele sunt un diagnostic pentru bolile de care suferă sistemele în care (suntem nevoiţi să) ne integrăm. Şi nu ar fi primul care pune un diagnostic, dar în faţa mea e unic prin faptul că emite şi un tratament, cu tot cu prospect, prin soluţiile direct oferite şi, mai ales, prin tehnica de a face incursiuni în propria adolescenţă cu scop obiectiv, analitic şi cu accente indispensabile subiectului.”

Diana Andreea Bădrăgan

designer, Iaşi

  

Este genul de autor care atunci când se implică în ceva, o face la modul foarte serios. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost documentarea care se simte la fiecare paragraf pe care îl scrie. O muncă necesară (de multe ori esenţială pentru succesul unei scrieri), dar pe care, din păcate, foarte puţină lume o face. Mi-a plăcut, de asemenea, francheţea cu care a scris. Uneori dur, dar întotdeauna argumentat. Plus că, indiferent cât de dur ar fi, tonul e unul politicos, căci discuţia se poartă pe fond, nu pe formă…”

Cristian China-Birta

antreprenor, consultant şi blogger, Bucureşti

  

<<Este o carte autobiografică ȋn care autorul ne impărtăşeşte din experienţele sale de elev, din preocupările sale extraşcolare ca licean (deloc puţine la număr): teatru, inventică, şah, fotografie, promovare şi recenzie de film, centre culturale, dar şi despre trăirile si neȋmplinirile sale sentimentale ca adolescent; tristeţile, dar si bucuriile și satisfacţiile sale ca olimpic, un elogiu adus acelor profesori care l-au format ca om, dar şi in viitorul parcurs profesional.

Ceea ce odata ȋnvăţatul, conştiinciozitatea şi pasiunea erau nişte motivaţii interioare bine definite pentru elevii generaţiilor respective, a devenit pentru actuala generaţie a internetului <<un vis frumos>>.

Felicitări pentru punctarea realitaţilor unui sistem de educaţie care se doreşte a fi reinventat, ȋn care şcoala să poată să-şi ȋndeplineasca adevărata misiune de pregătire, calificare şi adaptare a generaţiilor actuale ȋn faţa noilor provocări, dar totodată să conserve calităţile şi valorile bunicilor şi generaţiilor anterioare.>>

Ana Maria Polecse

  

Forţa unui om de a trăi nu constă în gradul de suportabilitate oarbă a ceea ce nu-i place, ci constă în a analiza ceea ce nu-i place, a înţelege şi a găsi în situaţii critice puncte care-l stimulează. Astfel, pas cu pas, reuşeşte să schimbe sistemul care nu mai reprezintă o povară, ci o etapă care-l ajută să crească.

Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală merită apreciată pentru mai multe lucruri. Pentru modul de prezentare amical, ce îmbină (auto)ironia, nostalgia şi forţa de abordare a unor momente dureroase din adolescenţă cu fineţe şi detaşare. Pentru tonul politicos şi grija de a nu ofensa pe nimeni. Pentru analiza pertinentă, atât directă, cât şi indirectă (prin motto-urile inserate).”

Elena Alexandrescu,

mama autorului

  

Cartea aceasta e un scut veritabil ce apără trupul unei generaţii de loviturile uitării şi ale nepăsării, nepăsare care deseori scoate de pe carosabilul valorilor capacităţi ce depaşesc limita <<legală>> a gândirii.

Văd un luptător neobosit. Dintre toate luptele pe care le poartă, sunt două care ne atrag atenţia şi care ne implică şi pe noi: lupta cu timpul şi lupta cu sinele.

Distanţele pe harta prieteniei nu sunt măsurate în kilometri sau mile, ci în amintiri, şi nu mă refer la numărul amintirilor. Poţi avea o singură amintire despre o persoană cu care te împrieteneşti într-un tren, pe care nu o mai întâlneşti vreodată, dar la care te gândeşti ades. Citind rândurile din Ce (mai) înseamnă succesul la școală, mi-am dezmorţit vârsta, mă simt din nou liceean, gata să privesc pentru prima dată în fiecare zi oamenii din preajmă.

Bravo pentru atitudine şi felicitări pentru aptitudine!”

Andrei-Lucian Ursulică, student

Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa, Iaşi

  

Imaginează-ţi că păşeşti în afara spaţiului şi timpului de acum şi te uiţi, din postura de peste doi ani, la tine, în momentul în care citeai această pagină. Sunt convins că, uitându-te asupra ta, ştii că tot ce a urmat hotărârii tale de a citi şi folosi ceea ce găseşti în această carte a fost o bună investiţie şi că ai luat hotătârea ce bună să cumperi cel puţin un exemplar.

  

Descrierea tehnică a volumului:

Titlu: Ce (mai) înseamnă succesul la școală

Autor: Marcus Victor Grant

Ediția: 2014

Format carte: tipărit, A5 (205 mm X 145 mm)

Număr pagini: 354

ISBN pt ediția I: 978-973-87634-5-6;

Coperta: Marcus Victor Grant & Răzvan Goldstein şi Paul Cojocaru;

Editura: Creative Vision Publishing International

Locul apariției: București

Colecţia: Cultural

Data publicării: Noiembrie 2014

Data primei lansări publice: 20 decembrie 2014

Conţine bibliografie, referinţe şi index.

Tipografiat la: PIM, Iaşi.

Publicuri-ţintă: elevi, cadre didactice, părinţi, studenţi, pedagogi

Cartea este ilustrată cu peste 100 de imagini.

Background: Cartea a fost dezvoltată cu precădere în iulie-august 2010, august-noiembrie 2012, februarie-iunie 2013, august-septembrie 2013, iunie-octombrie 2014. Cartea a pornit dezvoltând două serii de articole publicate pe blogul în română al autorului, Discerne.wordpress.com, care au fost premiate la concursurile organizate de Blogal Initiative: Fii eroul şcolii tale – Powered by Vodafone, ediţia toamna 2012, şi Cum vezi viitorul în educaţie? (desfăşurată în perioada mai-iunie 2013).

Marcus Victor Grant

Copyright text (fără testimoniale) © Marcus Victor Grant 2014-prezent, toate drepturile rezervate.

Grafica coperții de Paul Cojocaru, Răzvan Goldstein și Marcus Victor Grant.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.