Workshop de concentrare cu Ştefan Alexandrescu – 17 aprilie 2016

13 02 2016

Câte lucruri (crezi că) poţi face bine deodată?

Cât de eficient lucrezi în sarcinile pe care le realizezi?

Cât de mult reuşeşti să îţi coordonezi studiul astfel încât să ţii minte ce înveţi?

Cât de atent(ă) eşti la ceea ce faci?

Ce-ar fi să îţi îmbunătăţeşti concentrarea?

Ce-ar fi să înveţi cum să dai la o parte tot ceea ce îţi distrage atenţia şi să te concentrezi pe esenţial?

Artis Consulting & Training prezintă

Workshop de concentrare.

  focus-and-concentration

  

În ce ipostază ţi-ar folosi să participi la acest workshop?

  • Manager care doreşte să îşi controleze mai bine timpul şi sarcinile;

  • Specialist HR, care are de lucrat atât cu sarcini cât şi cu oameni şi are nevoie să îşi schimbe focusul atenţiei relativ des;

  • Elev sau student care doreşte să înveţe mai bine şi mai eficient;

  • Pasionat în dezvoltarea personală care doreşte să îşi optimizeze viaţa şi cunoaşterea;

  • Vorbitor în public, interesat de a canaliza atenţia auditoriului.

      

Beneficiile pentru tine ca participant la acest workshop:

  • îmbunătăţirea capacităţii de atenţie;

  • îmbunătăţirea capacităţilor de a lucra sub condiţii de stress;

  • îmbunătăţirea capacităţii de sistematizare şi structurare a sarcinilor şi informaţiei;

  • îmbunătăţirea circulaţiei sangvine;

  • corectarea unor prezumţii greşite referitoare la concentrare;

  • o trusă practică de tehnici pentru controlul stării interioare;

  • mai multă autocunoaştere.

      

Workshop facilitator:

Ştefan Alexandrescu

  • trainer autorizat;

  • specialist în învăţare eficientă prin citire accelerată, memorare şi concentrare

  • autorul unei cărţi electronice pentru învăţarea eficientă care conţine şi tehnici de concentrare;

  • a lucrat cu zeci de cursanţi;

  • NLP Practitioner (IANLP, 2005)

      

Workshopul durează 4 ore efective, împărţite în 3 secţiuni, pe parcursul a 5 ore.

 

Când şi unde?

Duminica 17 aprilie 2016, orele 14-19, Bucuresti, sector 2, Şoseaua Stefan cel Mare nr. 36, Bl. 30B, et. 9, ap. 35

Linii tramvai: 46, 1

Linii autobuz: 330, 335

  

Program detaliat:

14-15.45 primul modul

15.4515.55 pauză

15.55-17.25 al doilea modul

17.25-17.35 pauză

17.35-19.05 al treilea modul

  

DETALII, INSCRIERI

Ştefan Alexandrescu

stefan.alexandrescu [at] yahoo [punct] com,

0754534929

blog:https://discerne.wordpress.com

Cât? 250 lei (Inclusiv TVA)

  

Mărturii

Profesor si student la randul sau, Stefan Alexandrescu a invatat sa le cultive elevilor sai in procesul didactic diferite procedee de concentrare, prin atragerea atentiei asupra aspectelor esentiale din materialele expuse si prin prezentarea experientelor efectuate, toate de un real interes in cadrul subiectelor discutate. Avand oprtunitatea de a observa (si de a studia) in cadrul scurtelor intalniri aplicarea acestor metode, astazi aplic cu success o mare parte din aceste procedee.

Pentru a reusi aceasta perfomanta de a transmite mai departe propria abilitate de concentare, Domnul Alexandrescu a aplicat aceste tehnici pe parcursul studiilor universitare si post-universiatre si in construirea mapelor de lucru pentru viitorii sai studenti.. Astfel, folosind abilitatea de a filtra din noianul de informaţii si de stimuli cu care venim zilnic in contact doar informatiile importante si necesare studiului, si-a focalizat intreaga perspectiva asupra rezolvarii dilemelor cu care s-a confruntat. Si-a mentinut neintrerupt, intensiv si durabil orientarea si concentrarea asupra obiectelor si fenomenelor care au reprezentat un punct de interes, si a obtinut astfel prin motivatie si o buna organizare si structurare a notileor, rezultatele urmarite.”

Ioana Andra Mîndrilă

Analist credite IMM, Bucuresti

  

Am avut in cateva randuri ocazia sa constat la Stefan o mare capacitate de a se mobiliza atunci cand este contra timp. Glumind, as zice: „cu cat mai apropiata data de predare, cu atat mai buna concentrare” . Asta mi se pare remarcabil, deoarece cu totii tindem sa ne mobilizam pe ultima suta de metri, dar putin reusim sa o si facem la un nivel superior de performanta. Fie ca e vorba de examene la facultate sau pur si simplu de termene de realizare a unor proiecte, cu totii ne dorim putem lasa in plan secund ceea ce ne distrage. Si e normal sa aflam, de la cei ce reusesc asta, daca exista o „reteta de succes” pentru a obtine  concentrarea optima la momentul oportun.”

Codruta Salomia

programator, Iasi





Workshop de memorare cu Ştefan Alexandrescu – 16 aprilie 2016

12 02 2016

Credeai că memorarea mecanică te ajută?

„Long Road Journey” preluat cu permisiune de la http://www.freeimages.co.uk

Ei bine, trezeşte-te!

Află cum să înveţi să memorezi. Practic.

Creierul nostru este mai performant decât un computer şi înregistrează mai mult decât crezi. Vino să înveţi cum să-l stăpâneşti mai bine!

Preluat cu permisiune de la freeimages.co.uk

Foto preluată cu permisiune de la freeimages.co.uk

După ce participi la acest workshop vei ţine minte mai bine lucrurile care contează!

Vino să înveţi cum să înveţi!

 

Beneficiile

  • Vei reţine mai mult, mai bine, mai repede !
  • Vei reţine informaţia sub orice structură o aşezi ori ţi se cere.
  • Îţi vei dezvolta creativitatea şi intuiţia !
  • Îţi vei consolida coeficientul de inteligenţă.
  • Îţi vei sistematiza mai bine mintea ! 

Acest workshop se adresează:

  • Studenţilor care se pregătesc pentru susţinerea licenţei, a dizertaţiei sau a examenului de intrare la master sau doctorat
  • Celor care lucrează în vânzări şi au nevoie să ţină minte descrieri de servicii, oferte, produse şi specificaţii tehnice
  • Medicilor, care au nevoie să reţină multă documentaţie
  • Avocaţilor, juriştilor şi judecătorilor care au nevoie să reţină legislaţie cât mai corect
  • Preoţilor care au nevoie să să ofere citate cât mai precise
  • Actorilor, care au nevoie să reţină pe de rost rolurile
  • Specialiştilor care lucrează în reverse engineering şi, în general cei care lucrează cu cifre, numere şi date exacte
  • Cercetătorilor 

Workshop facilitator:

Ştefan Alexandrescu

  • trainer autorizat;
  • specialist în învăţare eficientă prin citire accelerată, memorare şi concentrare
  • autorul unei cărţi electronice pentru învăţarea eficientă cu tehnici de memorare (2008);
  • a lucrat cu zeci de cursanţi;
  • a lucat cercetare în domeniul memoriei şi a învăţat de la specialişti internaţionali;
  • master în comunicare managerială şi resurse umane
  • NLP practitioner (IANLP, 2005). 

Workshopul durează 4 ore efective, împărţite în 3 secţiuni, pe parcursul a 5 ore.

  Când şi unde?

Sâmbătă, 16 aprilie 2016, orele 14-19, Bucuresti, sector 2, Şoseaua Stefan cel Mare nr. 36, Bl. 30B, et. 9, ap. 35

Linii tramvai: 46, 1

Linii autobuz: 330, 335

 

Program detaliat:

14-15.45 primul modul

15.4515.55 pauză

15.55-17.25 al doilea modul

17.25-17.35 pauză

17.35-19.05 al treilea modul

DETALII, INSCRIERI

Ştefan Alexandrescu

stefan.alexandrescu [at] yahoo [punct] com,

0754 534 929

blog: https://discerne.wordpress.com

 

Cât? 250 lei (Inclusiv TVA).

Află mai multe despre citirea rapidă şi preformanţele la care poţi şi tu ajunge!

Cum am început citirea rapidă

Campionul citirii rapide

Tineri de valoare

Campionul României la citit-viteză

De la Budei soluţie anti-criză

Cum se pot citi mii de cuvinte într-un minut





Citeşte rapid! (workshop de învăţare eficientă) 16 aprilie 2016

10 02 2016

Ce ai face cu mai mult timp?

Cât reţii din ce înveţi pentru examene importante?

Ai de studiat/sortat multă documentaţie la birou?

Cât de repede poţi să citeşti cărţi de specialitate?

Pasionat(ă) să te dezvolţi? Începe aici!

Află cum să înveţi să înveţi. Practic.

Fă un pas înainte în viitor!

  

Ce vei înţelege la workshopul de citire rapidă:

  • Cum funcţionează procesarea informaţiei de la ochi la creier;

  • Cum se leagă citirea accelerată de memorare;

  • Paradoxul citirii rapide: citeşti mai repede, reţii mai mult;

  • Cum funcţionează exerciţiile pe care le înveţi.

      

Beneficii:

  • Mai mult timp ca să faci ce vrei tu;

  • Însuşirea unor tehnici imediat aplicabile ce duc la formarea unor abilităţi benefice nu doar în învăţarea eficientă;

  • Economisirea pe termen lung a unei cantităţi uriaşe de timp şi bani care ar fi risipite pe informaţii învăţate ineficient;

  • Posibilitatea de a măsura progresul calitativ şi cantitativ, în aproape orice moment;

  • Concentrare maximă de tehnici într-un timp foarte scurt, bazate pe o informaţie ştiinţifică şi practică de calitate.

      

Acest workshop se adresează:

  • Elevilor şi studenţilor;
  • Pedagogilor;
  • Jurnaliştilor;
  • Medicilor;
  • Tuturor celor interesaţi să se dezvolte personal.

      

Facilitatorul workshopurilor:

Ştefan Alexandrescu

  • Trainer autorizat;
  • Specialist în învăţarea eficientă prin citire accelerată, memorare şi concentrare;

  • A lucrat cu sute de cursanţi în învăţare eficientă, din 2005;
  • Autor al unui e-book cu tehnici de concentrare şi memorare: Ghid pentru învăţarea eficientă (ediţia II, 2012), dezvoltat succesiv în 2005 şi 2008

  • A lucrat cercetare în domeniul memoriei şi a învăţat de la specialişti internaţionali;

  • Master în comunicare managerială şi resurse umane;

  • NLP practitioner (IANLP, 2005), cu dublă specializare (2006, 2007).

  


ACCESEAZĂ AICI INREGISTRAREA EMISIUNII DE PE TVR 2 LA CARE AM PARTICIPAT ŞI AICI EMISIUNEA DE LA DIGITV

Înveţi de la unul dintre cei mai buni specialişti din ţară. Esquire, Jurnalul NaţionalTineri de valoareGândul, Evenimentul Zilei au publicat articole despre Ştefan Alexandrescu şi despre tehnică. Citeşte mai multe aici şi aici.

Cât costă acest workshop de învăţare eficientă? 250 RON (TVA inclus)

Cât durează? 5 ore, inclusiv pauze.

  

Când şi unde?

Sâmbătă, 16 aprilie 2016, orele 8-13, Bucuresti, sector 2, Soseaua Ştefan cel Mare nr. 36, Bl 30B, et. 9, ap. 35

DETALII, INSCRIERI

Ştefan Alexandrescu

stefan.alexandrescu [at] yahoo [punct] com,

0754 534 929

blog: https://discerne.wordpress.com

  

Program detaliat:

8-9.45 primul modul

9.55-11.25 al doilea modul

11.35-13.00 al treilea modul

Mărturii:

„În privinta citirii rapide, pot spune ca Stefan este performer la nivel national, cred ca citeste cel mai rapid, dar, e drept, mai oscileaza, înca destul de puternic, având deodata o crestere de 61 de ori a vitezei.”

Conf. ing. Radu Budei,
Inventator, profesor de creativitate, citire rapida si tehnici de memorare,
Facultatea de Mecanica,
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi

  

Vreți să acumulați informații noi și să vă perfecționați în diferite domenii prin lectură? Vreți să obțineți noi perspective asupra domeniilor deja cunoscute? Vreți să faceți aceste lucruri și să vă mai și rămână timp să întreprindeți 100 de alte activități în aceeași zi?

Dacă răspunsul la cele de mai sus este afirmativ, dar se pare că în cele 24 de ore ale unei zile nu vă găsiți timp pentru tot ce vă propuneți, o idee grozavă este să învățați să citiți rapid. Pare incredibil dar astfel puteți ajunge să citiți sute de pagini în numai câteva minute. Încercați și sigur nu veți regreta!”

Monica, traducător

  

Curs excelent, foarte bine structurat, dinamic, cu foarte multe exerciții practice (utile pentru fixarea cunoștințelor predate); volum important de noțiuni parcurse într-un timp scurt.

Am avut în sală un copil de clasa a IV-a care a fost atent, a participat la discuții și l-a exerciții și, culmea!, nu s-a plictisit în cele aproximativ 5-6 ore de seminar. Îmi pare rău că nu am aflat mai devreme aceste infromații! (și nu am decât 28 de ani) M-am chinuit fără rost în școală-liceu-facultate de medicină.

L-aș preda obligatoriu la școală, cât mai repede.

Abordare holistică – exerciții pentru musculatura globilor oculari, tehnici citire rapidă, unelte ajutătoare, muzică, atmosferă, tehnici de concentrare….incredibil pentru doar câteva ore!

Felicitări! Mai ales că prețul este foarte decent. Eu o să-l recomand!!!”

Dan, medic rezident oncologie

  

De-a lungul anilor de studiu am citit și participat la destul de multe evenimente legate de învățare rapidă, memorare, concentrare, dar după acest nou workshop de citire rapidă tind să cred că va fi cel care mă va ajuta cu adevărat să-mi îmbunătățesc calitatea învățării pentru că îmi oferă niște exerciții și soluții concrete pentru a o face. Recomand mai des studenților și persoanelor care au o cantitate foarte mare de citit/memorat. Mi-ar fi ușurat cu siguranță viața de student dacă aș fi știut de această tehnică.”

Delia Mihaela Radovan,

practicant domeniu legal

  

Acest workshop mi-a lărgit viziunea asupra tehnicilor de citire și în special învățare, mi-a deschis o nouă perspectivă în ceea ce privește capacitatea de memorare. M-a învățat cum să folosesc util timpul destinat învățării, cum să îmi cresc capacitatea de concentrare folosind anumite tehnici de relaxare, destinate pauzelor prevăzute în timpul de învățare.

De asemenea, foarte utile mi s-au părut tehnicile referitoare la creșterea abilităților vizuale. Este de fapt o relaționare a întregului organism direcționată spre a ne ajuta să creștem capacitatea de memorare. Un curs interactiv, care mi-a oferit o nouă perspectivă pentru viitor, mai ales în timpul de acum, când suntem bombardați informațional zilnic și nu reușim să facem față. Mulțumesc mult pentru ajutor, încurajare și informaţii.”

Iulia Vizitiu, medic

  

Am fost plăcut impresionată încă de la început de atmosfera caldă, primitoare și prietenoasă și de prezența unor tineri de vârstă apropiată cu a mea (inclusiv organizatorul workshop-ului). Am trăit un sentiment de echipă datorită faptului că i-am simțit pe toți din jur interesați să-și îmbunătățească performanțele și să deprindă tehnici de autoperfecționare.

Stilul în care a fost prezentat cursul a fost unul foarte limpede, accesibil, concis, vivace. Mi-ar plăcea ca eu însămi să pot învăța pe viitor cu aceeași concentrare și elan pe care le-am simțit la curs și să le pot prezenta și altora informații utile cu aceeași pasiune și tenacitate.”

Dumitru Luana, medic pediatru

  

Vocea lui Ștefan, caldă, calmă, constantă și blândă, ideile și conceptele prezentate structurat și bine organizat, dar și exercițiile practice m-au făcut să conștientizez importanța practicării cu conștiinciozitate și într-un mod constatn a exercițiilor de gimnastică oculară.

Felicitări, Ștefan, pentru cât de mult ai reușit să acumulezi ca bagaj de cunoștințe într-un timp atât de scurt. Mi-a plăcut mult coerența ta, fluiditatea legării conceptelor și transmiterea cunoștințelor prin exerciții practice și exemple personale.”

Elena

  

Am cochetat întotdeauna cu orice mă poate dezvolta ca om, spirit…Tocmai acesta a și fost motivul pentru care am decis să particip la acest workshop. Bine structurat, punctual, dar mai ales practic – datorită multiplelor exerciții aplicate. Ștefan este un bun profesor, care știe să transmită foarte bine informația, învățând astfel, numeroase tehnici care nu se aplică doar pentru citirea rapidă, ci și pentru viața de zi cu zi, îmbunătățind atenția, concentrarea și viziunea de ansamblu. Recomand oricui dorește să crească, să se dezvolte.”

Irina Avram

  

Această consultanţă mi-a dat impresia de simplitate, care cred că este o caracteristică pentru toate lucrurile valoroase. Din ce-am mai citit inainte, cred că am intuit odată cu derularea acestui „program” obiectivele pe care le urmareşte. Mi-a placut faptul că s-a pus accent pe client şi pe lucrurile practice, despre care cred că au şanse de succes.”

Alexandru Ioan Porumb, Iaşi

Află mai multe despre citirea rapidă şi preformanţele la care poţi şi tu ajunge!

Cum am început citirea rapidă

Învăţarea eficientă, mai mult decât citire rapidă!

Campionul citirii rapide

Tineri de valoare

Campionul României la citit-viteză

De la Budei soluţie anti-criză

Cum se pot citi mii de cuvinte într-un minut





Live blogging despre gala decernării premiilor Gopo din 2016

28 03 2016

Mă uit pe TVR 2 la ediţia a 10-a a premiilor Gopo, care premiază excelenţa în cinematografia românească. Am făcut asta şi anul trecut aici. Voi face live blogging pe baza transmisiunii în direct a evenimentului.

Alex Bogdan este prezentatorul galei. Între 19-20, se desfăşoară sosirile pe covorul roşu. Oana Giurgiu este atât producător al premiilor Gopo, cât şi nominalizată pentru regia filmului ALIYAH DADA şi pentru De ce eu? – produs de ea.

Olimpia Melinte, nominalizată pentru rolul secundar din Bucureşti Non-Stop vorbeşte despre 2 filme care, speră ea, vor avea premiera în 2016. Dan Chişu spune că o urmăreşte pe Olimpia de mult timp şi de la filmul lui Mircea Daneliuc (Cele ce plutesc, 2009). Marius Constantinescu îi intervievează pe cei doi. Dan Chişu propune că filmele ar fi o idee bună să fie reluate în perioada dinaintea premiilor Gopo în cinematografe. Se aşteaptă ca toată lumea să fie în lumea lui Aferim.

Alina Grigore şi Bogdan Albulescu din Ilegitim vor prezenta premiul pentru scurt metraj de ficţiune. Alina Grigore spune că s-a lucrat un an şi jumătate la personaj şi lucrurile au „crescut”, dar linia roşie a fost propusă de Adrian Sitaru. Alina Grigore spune că criticii cu adevărat obiectivi au observat ceea ce era de observat. S-a lucrat intens şi s-a făcut o cercetare foarte puternică, spune ea.

PwC a asigurat ca în fiecare an securitatea procesului de votare. Filmul românesc a avut multe premii în ultimii 15 ani, spune unul din reprezentanţii companiei de audit. Este a 10-a ediţie a premiilor Gopo când Automobile Dacia sponsorizează evenimentul. Reprezentantul Dacia spune că brandul Dacia şi filmul românesc au aceleaşi valori. Dacă ştie care sunt valorile filmului românesc, aş vrea să mi le spună şi mie, că sunt foarte curios.

Stela Popescu vorbeşte despre Ion Popescu Gopo. Era un om înţelegător, dar îţi impunea punctul de vedere. Era pasionat numai de film, nu se uita prea mult la femei, spune ea. Stela Popescu spune că este interesată să joace pe lângă mari actori tineri, chiar dacă este să spună două vorbe:). A dat exemplu despre serialul Las Fierbinţi.

Anamaria Guran are două nominalizări pentru rolul din Lumea e a mea. Nicolae Constantin Tănase, regizorul, a remarcat-o când ea avea 15 ani şi lucra încă la scenariu. Apoi, când a filmat şi a luat castingul la 17 ani, a confirmat. Anamaria Guran consideră că munca lor a fost „delooooc degeaba”.

Mihaela Sîrbu şi Cuzin Toma, nominalizaţi pentru intepretare, vor da premiul pentru cea mai bună imagine.

Constantin Drăgănescu a jucat în 48 de filme.

Emilian Oprea vorbeşte despre faptul că s-a întâlnit cu apropiaţi ai lui Cristian Panait, jucat în De ce eu? Scena dinaintea sinuciderii a fost cea mai provocatoare.

Ada Solomon, producător Aferim! spune că e filmul cel mai important din cariera ei. Îşi dă seama că „industria” e mult spus pentru filmul românesc. „Nu avem o sală în care să premiem filmul românesc, trebuie să mergem la teatru” referindu-se că gala premiilor Gopo se desfăşoară la Teatrul Naţional Bucureşti.

Inimi cicatrizate, următorul film al lui Radu Jude va apărea, speră Ada în 2016. Ouăle lui Tarzan, de Alexandru Solomon, Mariţa de Cristi Iftime şi Un pas în urma serafimilor de Daniel Sandu vor apărea cel mai probabil în 2017.

Teodor Corban susţine că e greu de crezut că un actor român joacă în 2 filme româneşti dintr-un an rouluri principale, făcând referire şi la un etaj mai jos, a cărui înscriere a fost controversată.

Ioana Bulcă, ce a câştigat în 2009 premiul Gopo pentru rolul său din Restul e tăcere, dă un interviu care nu se mai termină şi face o bună demonstraţie cu privire la ce poate să însemne un actor trecut de vremea lui.

Un scurt moment muzical în introducere ne aduce aminte de muzica din filmele de animaţie ale lui Ion Popescu Gopo. Pe scena TNB rulează pe un ecran imagini din opera lui într-un omagiu. Simona Strungaru Symphonics compune.

Acasă la tata, Lumea e a mea, Box, De ce eu?, Comoara, Bucureşti Non Stop, Aferim! sunt filmele din ale căror cadre se compune montajul promoţional pe o melodie a Vanessei Paradis.

Alexandru Bogdan, Ana Bianca Popescu, Silviu Mircescu şi încă un cântăreţ şi au un moment parodic pe seama câtorva din filmele acestea. Schimbă registrul în ceea ce priveşte rostirea numelor sponsorilor şi partenerilor în organizarea evenimentului.

Alexandru Bogdan spune că „ăştia suntem” – cei care sunt în sală.

Premiul pentru cel mai bun film de debut este oferit de Aleksandrion România – Monica Bârlădeanu şi Florin Piersic jr înmânează premiul.

ACASA LA TATA Regia: Andrei Cohn
CARMEN Regia: Doru Niţescu
LUMEA E A MEA Regia: Nicolae Constantin Tanase

 Nicolae Constantin Tănase are un discurs scurt şi plin de respect şi mulţumire.

Ana Covaciuc şi Alin Florea prezintă premiul pentru cel mai bun montaj

„ce montaţi demontează critica” :))

CATALIN CRISTUŢIU – AFERIM! – al patrulea premiu din 8 nominalizări
EUGEN KELEMEN – BOX
LEMHENYI REKA – DE CE EU?
TUDOR POJONI – BUCUREŞTI NONSTOP
ION IOACHIM STROE – MUNTELE MAGIC

Inona Brezoianu şi Sorin Hriţcu prezintă premiul pentru costume

ADELINE ANDREEA BADESCU – LUMEA E A MEA
DANA PAPARUZ – AFERIM! primul premiu, prima nominalizare
AUGUSTINA STANCIU – BOX
ANDREEA SZELYES – DE CE EU?

 Dana Paparuz îi mulţumeşte lui „Radu Judu”

Inona Brezoianu şi Sorin Hriţcu prezintă premiul pentru CELE MAI BUNE DECORURI (LUNGMETRAJ FICTIUNE)
ADELINE ANDREEA BADESCU – LUMEA E A MEA
CRISTIAN NICULESCU – DE CE EU?
MIHAELA POENARU – BOX
AUGUSTINA STANCIU – AFERIM! primul premiu din 2 nominalizări

Ada Solomon mulţumeşte în numele ei.

Sunt proiectate trailerele sau scene scurte ale filmelor pe care producătorii halucinează că vor fi vizionabile în 2016. 03. Bypass, Afacerea Est de Igor Cobileanski, Breaking News de Iulia Rugină, Aniversarea de Dan Chişu, Dincolo de calea ferată, de Cătălin Mitulescu, Dublu, de Catrinel Dănăiaţă, Ilegitim, de Adrian Sitaru.

Alex Bogdan difuzează în pamflet „castingul nedifuzat pentru Aferim!”.

Cătălin Ştefănescu prezintă premiul pentru film documentar.

ALIYAH DADA (România), Producator: Tudor Giurgiu (Libra Film)Regia: Oana Giurgiu
CINEMA, MON AMOUR (România – Cehia), Producator: Hanka Kastelicova, Tudor Giurgiu (HBO Europe, LIBRA Films) Regia: Alexandru Belc
MUNTELE MAGIC (România – Franţa – Polonia), Producator: Anca Damian (Aparte Film) Regia: Anca Damian
REŢEAUA (România), Producator: Claudiu Mitcu, Ada Solomon, Calin Peter Netzer, Hanka Kastelicova (Wearebasca, Parada Film, HBO Europe) Regia: Claudiu Mitcu
ROMANIA: PATRU PATRII (România – Franţa), Producator: Ada Solomon, Alexandru Solomon (HiFilm) Regia: Alexandru Solomon

Mă bucur că nu s-a făcut un documentar intitulat „Making of Aferim!”.

Premiul Gopo special pentru Paul Fister, cascador care lucrează cu caii. Se prezintă un materical cu mărturii ale celor care au lucrat cu el sau au beneficiat în proiectelor lor din munca sa. „maestrul Paul Fister este un haiduc nemuritor”. El ţine un discurs în care mulţumeşte că prin acest premiu a fost remarcată şi breasla cascadorilor.

Moment In memoriam. Alexandru Bogdan îi mulţumeşte lui Eusebiu Ştefănescu.

Conrad Menikoferr şi Nicoleta Lefter prezintă premiul pentru interpretare secundară.

Actriţă.

TATIANA IEKEL pentru rolul DOAMNA PATRAŞCU din filmul UN ETAJ MAI JOS
DORINA LAZAR pentru rolul BATRÂNA din filmul BUCUREŞTI NONSTOP
OLIMPIA MELINTE pentru rolul JENI din filmul BUCUREŞTI NONSTOP
MIRELA OPRIŞOR pentru rolul MIA din filmul ACASA LA TATA
MIHAELA SÎRBU pentru rolul SULTANA din filmul AFERIM! al doilea premiu, a treia nominalizare

Spune că premiul este mai degrabă al filmului decât al ei, nu se aştepta.

ALEXANDRU DABIJA pentru rolul BOIER IORDACHE CÎNDESCU din filmul AFERIM! primul premiu
IULIAN POSTELNICU pentru rolul VALI DIMA din filmul UN ETAJ MAI JOS
ADRIAN PURCARESCU pentru rolul ADRIAN din filmul COMOARA
CUZIN TOMA pentru rolul TEDY din filmul BUCUREŞTI NONSTOP
ANDI VASLUIANU pentru rolul PETRICA din filmul ACASĂ LA TATA

Partea a doua din pamfletul cu castingul nedifuzat din Aferim!

Ovidiu Niculescu prezintă un material colaj din filmele lui Costică Drăgănescu, premiat pentru ceva (nu mi-e clar ce, probabil întreaga carieră)

Sunt promovate filmele aşteptate în 2016 pe marile ecrane din România Miracolul din Tekir, Minte-mă frumos în centrul vechi, Două lozuri de Paul Negoescu, Doar o răsuflare de Mirona Lăzărescu-Gorgan, Tudo, de Iura Luncaşu, Ultima zi, de Gabriel Achim, Varză, cartofi şi alţi demoni de Şerban Georgescu.

Teodor Corban prezintă premiul pt actriţă principală

IOANA FLORA pentru rolul PAULA din filmul ACASA LA TATA al doilea premiu din 3 nominalizări
ANA MARIA GURAN pentru rolul LARISA din filmul LUMEA E A MEA
RODICA LAZAR pentru rolul MARIANA din filmul CARMEN
HILDA PETER pentru rolul CRISTINA din filmul BOX
ELENA POPA pentru rolul CRISTIANA din filmul AUTOPORTRETUL UNEI FETE CUMINŢI

 Alex Bogdan prezintă un pamflet, Moromeţii 2016. Genial!

Ada Condeescu şi Levente Molnav (actorul principal din Saul fia) prezintă premiul pentru actor în rol principal

TEODOR CORBAN pentru rolul COSTANDIN din filmul AFERIM! primul premiu din 2 nominalizări
GHEORGHE IFRIM pentru rolul ACHIM din filmul BUCUREŞTI NONSTOP
EMILIAN OPREA pentru rolul CRISTIAN PANDURU din filmul DE CE EU?
ALEXANDRU PAPADOPOL pentru rolul ROBERT din filmul ACASA LA TATA
CUZIN TOMA pentru rolul COSTI din filmul COMOARA

Teodor Corban vorbeşte la primirea premiului despre caii care au jucat în Aferim! „Cred că am fost mai sus ca actor în Un etaj mai jos

Răzvan Sava, primarul general al capitalei  oferă premiul pentru întreaga carieră, acordat lui Florin Piersic.

Este comparată scena de luptă a lui Florin Piersic cu ursul de acum 50 de ani în De-aş fi Harap-Alb, cu cea din The Revenant. Mă tem că această comparaţie nu e chiar onorantă, ci mai degrabă de un umor involuntar. Alexandru Bogdan ţipă ca toată lumea să se ridice în picioare, nu care cumva să fi lipsit din eveniment acest efect scontat.

Florin Piersic, la 80 de ani şi 46 de filme, spune că îşi mulţumeşte sieşi că a ajuns la această vârstă matusalemică. „Eu sunt un mut pe lângă ceilalţi”. Genial discursul, sper că va fi şi pe YouTube! Povesteşte despre cum a dat el autograf unei stewardese în drum spre Cannes, alături de Gopo şi cum a băut prima Coca-Cola. Face o invitaţie să îi iubim pe actorii români, indiferent că mai joacă sau nu. A primit foarte multe premii şi distrincţii în ultima vreme. După ce a luat titlul de doctor Honoris Causa, Radu Beligan a zis că „dacă eşti doctor vreau să mă tratez la tine”. Spune despre Fix Alert în care a jucat (ultima dată, în regia fiului său).

Transmisia în direct se mută pe postul TVR HD.

„Dacă v-am supărat cu ceva, mă bucur din toată inima”.

Mihaela Sârbu şi Cuzin Toma prezintă premiul pentru imagine

ANDREI BUTICĂ – ACASA LA TATA
DANIEL KOSUTH – LUMEA E A MEA
TUDOR LUCACIU – UN ETAJ MAI JOS
MARIUS PANDURU – AFERIM! al şaselea premiu
LIVIU POJONI JR. – BUCURE?TI NONSTOP

 Alexandra Fasoala şi Sorin Dumitrache prezintă premiul pentru

MIMI BRANESCU – ACASA LA TATA
RADU JUDE, FLORIN LAZARESCU – AFERIM! al doilea premiu pt Radu Jude şi primul pt Florin Lăzărescu
CORNELIU PORUMBOIU – COMOARA
TUDOR GIURGIU, LOREDANA NOVAK – DE CE EU?
ALEXANDRU BACIU, RADU MUNTEAN, RAZVAN RADULESCU – UN ETAJ MAI JOS

Ada Solomon vorbeşte despre zecile de mii de pagini pe care le-au citit scenariştii  (oare în cât timp?) cu ajutorul unui consultant istoric.

Emilia Dobrin prezintă premiul pentru regie de film

DAN CHIŞU – BUCUREŞTI NONSTOP
TUDOR GIURGIU – DE CE EU?
RADU JUDE – AFERIM!
RADU MUNTEAN – UN ETAJ MAI JOS
CORNELIU PORUMBOIU – COMOARA

Ada Solomon primeşte în numele său premiul şi mulţumeşte Vioricăi Capdefier pentru distribuţia extraordinară şi Cristinei iliescu, „generalul de pe platourile de filmare”.

Oana Pellea oferă premiul pentru CEL MAI BUN FILM (LUNGMETRAJ)
AFERIM! (România – Bulgaria – Cehia), Producator: Ada Solomon (HiFilm) Regia: Radu Jude
BUCURE?TI NONSTOP (România), Producator: Dan Chi?u, Codin Maticiuc (DaKINO Production) Regia: Dan Chi?u
COMOARA (România – Franţa), Producator: Marcela Ursu (42KM Film) Regia: Corneliu Porumboiu
DE CE EU? (România – Bulgaria – Ungaria), Producator: Oana Giurgiu (Libra Film) Regia: Tudor Giurgiu
UN ETAJ MAI JOS (România – Fran?a – Suedia -Germania), Producator: Dragos Vîlcu (Multi Media Est) Regia: Radu Muntean

Oana Pellea le spune şi nominalizaţilor şi câştigătorilor să se bucure, căci „am început să ne uităm să ne bucurăm”.

Ada Solomon spune că acesta este şi pentru ea, aşa că îşi ia momentul. Este important ca să vadă din lucrurile pe care le fac colegii între ei. Mulţumeşte distribuitorilor care aduc film de artă pe ecranele din toată lumea. Mulţumeşte cronicarilor de film şi selecţionerilor din festivale. Mulţumeşte celor care plătesc bani ca să vadă film românesc. Cu plăcere, Ada. Te ţin la curent:).

Mulţumeşte tuturor finanţatorilor şi figuranţilor. Mulţumeşte Dianei Beroiu şi lui Ovidiu Şandor. De asemenea, coproducătorilor din alte ţări. Mulţumeşte familiei pentru susţinerea ca visele să apară pe ecran.

Se merge în Club Control pentru After Party.

Alexandru Bogdan face promovare filmului Inimi cicatrizate de Radu Jude. Citeşte lista sponsorilor în pas glumeţ şi la fiecare se aplaudă câte o dată. Probabil că sponsorii care au sponsorizat anul ăsta nu vor fi foarte încântaţi să le fie pocit numele şi anul viitor.

manager de proiect Răzvan Penescu

producător Silvana Miloşoiu.

 





Hoţii de filme, partea a IV-a: Elefant film

23 03 2016

Dacă există vreun studio care stârneşte mai multe suspiciuni decât Artis Film (despre care am scris aici) la capitolul „finanţare pentru filme nelivrate”, acesta este Elefant Film, iar asta mi se pare un lucru destul de ciudat, deoarece Elefant Films chiar face filme, şi nu puţine, iar unele din acestea sunt chiar bune. În spatele acestui studio stau două nume de referinţă pentru producţia de film românesc: Ruxandra Zenide şi Dan Burlac. Ruxandra Zenide a regizat unul din cele mai proaste filme româneşti ale anului 2015 (Miracolul din Tekir, recenzat şi aici şi aici) iar Dan Burlac a produs unul din cele mai proaste filme româneşti ale anului 2015 (Terapie pentru crimă) şi ale anului 2013 (Sette opere di misericordia). Împreună, au reuşit să găsească sute de mii de euro ca să facă şi mai multe!

Între altele, am scris de bine pe acest blog despre filmele mai bune realizate în coproducţie de Elefant Film: La limita de jos a cerului, Agon, În numele primarului, Păcătoasa Teodora. De asemenea, spre meritul său, Dan Burlac mai are în filmografia sa ca producător şi filmele 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile şi A fost sau n-a fost? Totuşi, de numele şi în contul public al acestui studio se leagă o serie de proiecte şi idei nefinalizate, despre care se găsesc informaţii disparate pe internet, la căutări pe Google.

Lista completă a filmelor produse, finalizate şi lansate de Elefant Films se găseşte aici. Foarte adesea, acest date se bat cap în cap cu cele de pe imdb, cinemagia, de la CNC şi alte surse. Înclin să nu am încredere în datele de pe site-ul studiolui, pentru că nu sunt actualizate şi nu găsesc surse secundare care să verifice informaţiile de acolo. Încercarea de a afla informaţii despre proiectele lor constituie mai degrabă o muncă detectivistică. Se presupune că cineva care face filme doreşte ca publicul să le vadă, să ştie de ele, să aibă acces la ele. Aici nu este cazul de aşa ceva.

Desigur, atunci când este vorba despre proiecte disparate, cineva mai poate motiva: că banii de la CNC n-au ajuns, că nu s-au primit la timp, că proiectul a fost transferat la alt studio, etc. Însă, fir-ar să fie, despre atâţia bani publici (şi nu doar din România) se scrie că s-au dus către Elefant Films, ce s-o fi întâmplat de fapt? Pe google.ro o căutare după „Elefant Films” şi CNC dă 773 de rezultate.

În primăvara lui 2014, am trimis un e-mail celor de la Elefant Films şi nu am primit niciun răspuns. Au trecut aproape doi ani de când aveam această listă şi niciunul din proiectele de jos nu a apărut şi nici informaţiile despre acestea de pe internet nu au fost corectate.

Să vedem mai exact despre ce este vorba, după caz.

 

1. Despre cosmetice si fericire/ La cosmétique du bonheur

Acest proiect de ficţiune de lung-metraj a fost iniţial asumat de Ruxandra Zenide şi a rămas agăţat de vreo 3 ori în filmografia ei pe cinemagia. Pare că era menit să fie al doilea film dintr-o trilogie începută cu Ryna (2005).

Filmul a câştigat un mizilic de grant de dezvoltare în 2008 la CNC. Şi a ratat finanţarea în 2011. Cu toate acestea, figura în lista de proiecte în dezvoltare din catalogul Rom Film Promotion pe anii 2012 şi 2013.

 

2. Los Varados

scenariul şi regia: José del Rio Mons

Acest proiect a captat oarece atenţie deoarece s-a zvonit că fotbalistul şi actorul britanic Eric Cantona ar urma să joace în el.

Deespre acest proiect trecut aici sub egida Elefant films, am găsit doar acest articol. Cineva de la Filme-romanesti.ro, care cel mai probabil a luat cu copy+paste datele de pe cinemagia, aberează în continuare că acest proiect de lungmetraj de ficţiune ar fi fost produs şi merită să fie creditat în 2012.

 

3. 1961

scenariul: Copel Moscu

Copel Moscu a fost regizor de film documentar. A rămas doar cu diploma şi amintirea. Despre el, pe scurt aici şi aici. Mai exact, pe vremea lui Ceaşcă, a făcut multe filme bune şi remarcabile. În ultima vreme, în schimb, îi învaţă pe alţii să facă ceea ce el nu mai face. Întâmplător, am asistat la un discurs ţinut de el şi m-a apucat mila. Apoi am aflat că aşa vorbeşte el de obicei şi m-a apucat groaza. Din când în când mai face lucruri utile şi pentru publicul spectator din Bucureşti, cum ar fi organizarea festivalului de film Cinepolitica, despre care dă un interviu aici.

Revenind la oile noastre, vorbim de Copel Moscu pentru că în catalogul RomFilmPromotion pe anul 2013, figurează un proiect cu acest titlu în grija pentru dezvoltare a celor de la Elefant Films. Şi ce dacă?

 

4. Sulina, capcană in paradis / Sulina, Trapped in Paradise

scenariul şi regia. Diana Munteanu

A nu se confunda cu această Diana Munteanu. Aici se găseşte singurul articol pe care am reuşit să-l găsesc despre acest proiect. Pornind de la faptul aflat, că Vlad Petri (care a semnat ridicolul Bucureşti, unde eşti?) fusese desemnat director de imagine, am aflat că de fapt Vlad chiar a filmat un documentar pornind de la Sulina, despre care am găsit informaţii aici şi aici.

Acest titlu apare în secţiunea proiectelor în dezvoltare din catalogul Rom Film promotion din 2013.

 

5. Tetro

scenariul: Radu Potcoavă

regia: Constantin Popescu

Acest titlu apare în secţiunea proiectelor în dezvoltare din catalogul Rom Film promotion din 2013. Căutând pe Google după numele lui Constantin Popescu şi al filmului, am găsit acest interviu în care regizorul menţionează filmul Tetro (2009), dar acesta este o producţie americană ce nu a avut niciodată legătură cu România.

Uneori, când stau şi mă uit prin sutele de pagini ale cataloagelor Rom Film Promotion, mă întreb cine alcătuieşte aceste liste? Mickey Mouse? Vreun urangutan cu creier de pasăre? De unde scot asemenea aberaţii? Eu dacă aş fi în locul celor de la Elefanf Films, dacă asemenea aberaţii ar fi scrise în legătură cu numele meu sau al firmei mele, aş cere imediat scoaterea lor de pe internet. Sau oare tocmai cei de la Elefant Films sunt responsabili pentru enormităţile transmise?

 

6. The Zone

scenariul şi regia: Marius Copel

Acest titlu apare în secţiunea proiectelor în dezvoltare din catalogul Rom Film promotion din 2013.

Marius Copel a lucrat drept coorgoanizator şi voluntar la un festival de film experimental din 2012 şi la festivalul Cinepolitica în 2015. De asemenea, lucra drept gazdă la o emisiune despre care am găsit o cronică aici.

 

7. Amrit şi Danae/Le monde d’en bas /The World Below

regia: Alex Iordăchescu

Acest proiect este aşteptat în Elveţia încă din 2013. Din ceea ce scrie pe versiunea în franceză a site-ului studiolui (care e mai amplă decât versiunea în română), rezultă că acest lung-metraj de ficţiune este coproducţie Elveţia-România şi e din 2015, figurând totuşi la „în producţie”.

Am încercat să găsesc mai multe informaţii despre acest proiect decât ce scrie aici şi nu am reuşit.

Luând în considerare că Elefant Films este o companie care activează în Franţa, Elveţia şi România, numele său mai este de asemenea legat de o serie de filme care sunt vehiculate ca fiind româneşti (pentru simplul motiv că Dan Burlac se ocupă de ele şi eventual caută finanţare în România), dar ajung în cele din urmă să fie de fapt coproducţii ce implică partea franceză a studiolui Elefant Films.

 

1. Firuza/ An Afghan Love Story/Wajma/Une fianceé afghane (2013)

În baza unei ştiri că Elefant Films ar fi reuşit să câştige o fărâmă dintr-o finanţare pentru acest film, probabil că titlul a rămas agăţat aici, deşi cei de la cinemagia au şi o pagină despre filmul finalizat. Aici s-a presupus că filmul ar fi putut fi văzut la Bucureşti. Totuşi, acest film nu a implicat niciodată România şi cu atât mai puţin nu este o producţie Elefant Films. Cu toate acestea, figura în lista de proiecte în dezvoltare din catalogul Rom Film promotion pe anii 2012 şi 2013. Ceea ce mi se pare încă şi mai halucinant este că, după ce acest film a fost lansat în 2013 sub titlul Wajma, el a mai apărut în catalogul Rom Film promotion la categoria „în dezvoltare” în 2014 (!!!).

Aşadar, este cumva Dan Burlac beneficiarul unei metode neobişnuite de a face film, care probabil nu a fost patentată în România: anunţi că faci un film într-o ţară (să zicem România) cu un titlu, apoi te răzgândeşti, faci filmul acela cu alt titlu în altă ţară (să zicem Franţa)?. Dacă da şi te cheamă Dan Burlac, atunci te alegi cu două titluri în filmografie! Eventual iei bani din toate părţile. Ulterior, nu mai anunţi ce ai făcut (Fraierii să tragă concluziile!).

 

2. Historia de Meva Mort/Histoire de Ma Mort/Story of My Death (2013)

scenariul şi regia: Alberto Serra

produs de Thierry Lounas şi Alberto Serra

producător executiv: Dan Burlac

Pe site-ul oficial al studio-ului de producţie, scrie că este coproducţie cu România din 2012. Totuşi, pe imdb şi cam peste tot în celelalte părţi scrie că este coproducţie Franţa-Spania.

Acest film a fost considerat prost sau foarte prost aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici.

A fost considerat bun sau foarte bun aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici.

 

În concluzie, s-ar părea că pentru unii, românii sunt buni numai atunci când vine vorba să iei bani de la ei. Atunci când este totuşi momentul să şi oferi, şi mai ales publicului, rezultatele se lasă aşteptate. CNC poate să continue să doarmă în bocanci. Cei de la Elefant Films (probabil că)  îşi veghează banii în continuare.

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film





Hoţii de film românesc, partea a III-a

20 03 2016

La un moment dat, s-a organizat un concurs internaţional de creativitate. În finală, au ajuns un american, un rus şi un român. Fiecare dintre finalişti primesc câte două bile metalice şi toate instrumentele pe care le cer pentru a transforma aceste bile în mod inovator.

După termenul de două săptămâni, juriul evaluează rezultatele.

Americanul a realizat, în miniatură, o instalaţie de extracţie a petrolului.

– Foarte interesant! Original şi specific ţării!

Merg apoi la rus, care a realizat, în miniatură, o instalaţie de distilare a vodkăi.

– Foarte interesant! Original şi specific ţării!

Merg apoi, la român, care nu le prezintă nimic.

– Dvs ce aţi făcut cu bilele?

– Nimic, păi ce să fac… una am pierdut-o şi cealaltă s-a stricat!

– …

Am început în 2014 să exemplific aici cum se fură bani publici pentru a face filme care nu mai ajung niciodată la publicul larg. Intenţionez să continui această primăvară pe subiectul ales prezentând o serie de titluri care au primit finanţare (cel puţin aşa s-a anunţat), au fost planificate, unele din ele chiar au fost şi filmate, dar care nu au fost niciodată terminate şi/sau lansate. Vă invit de asemenea să citiţi articolul Lista “creatorilor” de “filme” penibile, naturalist-fanteziste, abonati la vaca de muls CNC. Acum gândiţi-vă: câte din proiectele de film menţionate acolo au fost finalizate?

Subvenţionarea filmelor din bani publici ar trebui să ridice în mod inevitabil problema calităţii şi a finalităţii acestui demers. CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei) este o instituţie care colectează de la diferiţi întreprinzători particulari fonduri pe care le foloseşte pentru finanţarea parţială a producţiei de film autohton, eventual în coproducţie. Sunt unii care spun că aceştia nu ar fi bani de la stat. Într-adevăr, fondurile pe care CNC-ul le controlează şi le direcţionează în aceste scopuri nu sunt bani de la bugetul de stat, dar sunt publici. De ce? pentru că sponsorul este scutit de o parte din taxele şi impozitele ce ar trebui să ajungă în groapa comună intitulată „bugetul de stat”. Probabil că mecanismul utilizat pentru finanţarea producţiei (nu şi distribuţiei) filmelor de la bugetul de stat ar trebui extins şi în alte arii: de exemplu, accizele de la ţigări să fie cuprinse într-un fond care să meargă către sănătate, accizele de la carburanţi să fie cuprinse într-un fond care să meargă la drumuri, etc. Din păcate însă, modelul de administraţie publică românească este unul în care „bugetul de stat” e un fel de groapă în care se aruncă, la grămadă, banii din tot felul de taxe, nediferenţiat, urmând ca haita de politicieni să sfâşie cum poate, câte ceva pentru fiecare.

Scopul acestei subvenţii este de a acoperi o parte din cheltuieli în cazul unor activităţi care în mediul românesc nu se pot finaliza cu profit financiar imediat şi direct, cum ar fi: educaţia, cultura şi sănătatea. În cazul produsului cultural numit „film”, nu se pune problema recuperării cheltuielilor financiare. Aici e o întreagă dramă legată de distribuţie, în legătură cu care unor autori şi critici le place să exagereze – care îşi are de fapt rădăcinile în cadrul legislativ defectuos. Totuşi, de la filme ne aştepătm să aibă o valoare culturală şi/sau educativă, dacă au fost subvenţionate cu bani prin CNC. Presupunem că autorii (scenariştii, regizorii, producătorii) vor să se exprime prin film pentru ca produsul lor să ajungă în faţa unor publicuri care să-l aprecieze, atât artistic (prin premii, cronici pozitive), cât şi comercial (număr de spectatori, valoarea încasărilor din bilete, discuri, descărcări, streaming). Aşadar, trebuie făcut în aşa fel încât filmele finalizate să ajungă la publicurile stabilite, să fie accesibile lor. Dacă un film stă într-un sertar cu anii, atunci nu şi-a atins scopul. Rezultatele la care se poate ajunge pot fi intuite prin specialişti obiectivi şi profesionişti în evaluările pe care le fac. Din păcate, în România, nici măcar filmele româneşti comerciale care-şi propun să fie pentru divertismentul unor categorii mai largi de public nu-şi scot banii, pentru că nu sunt bine făcute şi nici bine promovate.

Atunci când CNC-ul oferă bani pentru un proiect trebuie să îndeplinească nişte condiţii de input (calitatea scenariului, a regizorului, a producătorului) şi nişte condiţii de output (filmul să fie finalizat şi prezentat public în oraşele cu cinematografe funcţionale). Acestea sunt nişte condiţii minimale.

Nemulţumiri apar sub una sau mai multe din aceste forme:

  • banii nu ajung pentru toţi candidaţii (ceea ce înseamnă că unii primesc finanţare şi alţii nu – ceea ce e normal să se întâmple de fiecare dată),

  • un participant nu primeşte cât a cerut (şi fie renunţă la toată finanţarea amânând proiectul, fie ia banii şi caută restul în altă parte),

  • criteriile pe care se fac alegerile sunt contestate (fie calitatea operelor anterioare ale participantului lasă de dorit, fie acesta a primit bani anterior dar nu a livrat finalizarea proiectelor, fie alegerile se fac cu „dedicaţie”).

Aşadar, atunci când luăm în considerare filmul românesc per ansamblu, criticii, specialiştii şi cei ce investighează acest fenomen este important să se uite atât la calitatea artistică a unei opere de artă şi a autorilor ei, cât şi la finalizarea proiectului gestionat de aceşti aspiranţi la statutul de antreprenori.

În UE, dependenţa filmelor de finanţarea statelor şi a comunităţii europene în general a generat o pojghiţă vrut culturală de indivizi semi-specializaţi în parazitarea sistemul ce încasează bani fără să le pese prea mult de faptul dacă ceea ce livrează (dacă livrează) nu ajunge să fie văzut de nimeni sau dacă ajunge să fie un produs de calitate inferioară. Hiperprotejarea filmului de artă prin instituţii de stat generează un curent snob în rândul unor critici şi al unor spectatori care opune filmul „de artă” celui „comercial”, filmul „independent” superproducţiilor de tip „blockbuster”, filmul „corect politic” celui „extremist”. În realitate, calitatea ar trebui să fie socotită în fiecare caz individual, dacă filmul este bun sau prost, făcând comparaţia între ce şi-a propus şi ce a reuşit, precum şi dacă (eventual) a adus vreo contribuţie inovativă la gen sau în limbajul cinematografic. Astfel, după cum am exemplificat şi aici cu cazul Skyfall vs. După dealuri, avem o superproducţie hollywoodiană de tip blockbuster făcut după reţetă, care este o capodoperă şi un film de artă prost, subvenţionat de la stat, făcut cu picioarele

În acelaşi timp, statutul de regizor în România este unul foarte înalt. Dacă un individ a făcut într-o anumită perioadă a vieţii lui unul sau două filme, atunci el pare a fi îndreptăţit, în accepţiunea publică, să fie etichetat cu statutul de „regizor” tot restul vieţii, asemenea cu un preşedinte de stat, chiar şi dacă nu a urmat vreodată studii universitare în acest sens.

Pe lângă asta, mai trebuie ţinut cont că unii din cei care aplică pentru asemenea fonduri lucrează ei înşişi la stat, prin urmare este obligatoriu prin lege ca ale lor CV-uri să fie conforme cu realitatea. Adică, dacă de exemplu, un cadru didactic universitar este angajat la o universitate de stat şi se prezintă cu un CV în care apar intrări false (cum ar fi filme care n-au fost niciodată finalizate sau lansate), există un temei ca acei oameni să îşi piardă posturile.

Mulţi din cei care aplică (şi chiar primesc) fonduri de la CNC au descoperit o reţetă proprie a succesului financiar. Astfel, ei vin (sau găsesc pe cineva care să vină) cu un proiect artistic (scenariu) şi financiar (de producţie). Pe baza acestuia, ei îşi asumă un statut (regizor, producător, scenarist) în relaţie cu statul român. Ei, pentru contravaloarea finanţării primite, acceptă să livreze un proiect artistic într-o anumită perioadă de timp. Ce li se întâmplă dacă primesc banii şi nu livrează la timp sau deloc? Nimic (!!!). Pur şi simplu sunt numiţi în continuare „regizori”, „scenarişti” sau „producători”, pot aplica în continuare (şi primi!) fonduri pentru regizarea altor scamatorii, pentru scrierea altor baliverne şi producerea altor pagube. Mai mult, îşi păstrează reputaţia, slujbele, şi banii!

Copyright (C) Chantal Pare Licenţa CC BY-ND 2.0

Copyright (C) Chantal Pare Licenţa CC BY-ND 2.0

Desigur, de exemplu un scenarist nu-şi pierde statutul de scenarist doar prin faptul că al său proiect nu a fost finalizat, dar dacă un producător eşuează în repetate rânduri să finalizeze proiecte începute deşi a primit banii necesari, înseamnă că singurul lucru pe care l-a produs a fost o pagubă, nu un film! Problema menţinerii unei aparenţe superficiale a continuităţii statutului este rezolvată prin regulamentul CNC. Produsul final intră în posesia CNC. Că nu au ce face cu el, asta e altă problemă.

Nemulţumiri apar atunci când se ridică problema „cu banii ăştia se putea face ceva mai util”. Aşa ceva se întâmplă în următoarele cazuri:

  • de fapt nu se face suficient (sau nimic) din ce s-a planificat cu banii,

  • există un produs finit de o calitate inferioară,

  • acest produs este finalizat şi apoi ţinut pe raft, fără măcar să fie distribuit,

  • nu există un mecanism care să răsplătească suficient de bine promotorii de film pentru a convinge distribuitorii să le ofere contracte.

Poate că acum aproximativ 10 ani (deci în 2006, anul marelui succes internaţional Moartea domnului Lăzărescu) se putea spune: „iată, să faci un film, şi mai ales un film bun, este foarte, foarte greu”, căci era nevoie de mulţi bani, care greu se găseau, era nevoie de oameni pregătiţi, de profesionişti care să cunoască bine tehnica, etc.

Însă proiectele-mamut ale unor repetenţi care au încasat bani acum 6-8 ani sunt făcute de ruşine de ritmul ameţitor în care vin filme din zona producţiei independente. Prin urmare, oameni fără pregătire cinematografică (de exemplu publicitari, jurnalişti, sociologi) reuşesc fie să găsească finanţare, fie să realizeze filme foarte repede şi foarte bine fără prea mari solicitări de buget. Când asta se întâmplă, atunci cu atât mai mult unii din cei ce se halucinează a fi „cineaşti de modă veche” arată cu atât mai ridicol prin comparaţie cu noii-veniţi.Vezi exemple aici şi aici.

În cele din urmă, ceea ce chiar aşază piatra de mormânt la căpătâiul onoarei este lipsa de comunicare cu presa şi bloggerii în rândul multora dintre aceştia. Publicul spectator este generos şi poate să aştepte, poate să ierte, poate să înţeleagă, mai ales dacă a apreciat măcar unul din filmele anterioare ale autorului. Poate că omul s-a îmbolnăvit şi a trebuit să renunţe le proiect. Poate că nu a mai primit finanţarea promisă. Poate că unul din actori i s-a îmbolnăvit la un moment nefast şi nu a mai apucat să termine filmul. Poate că acel titlu este în producţie cu un alt titlu, la alt studiou. Poate că finanţarea nu a fost deloc încasată: public se anunţă doar câştigătorii concursului, nu se mai scrie apoi cine a refuzat finanţarea pentru că fiind prea trunchiată, nu-i mai folosea la nimic.

Însă, ceea ce nici jurnaliştii, nici bloggerii, nici publicul spectator de film românesc nu iartă şi nici statul român nu ar trebui să ierte este lipsa de transparenţă. Tăcerea este suspectă. Tăcerea unora din autorii de film contactaţi de mine mă face să cred că se simt cu musca pe căciulă. Tăcerea este şi ea un răspuns. Când se adună şi cu alte elemente care denotă neseriozitatea… atunci este cazul ca cineva (nu eu, că am alte treburi) să spargă nişte ulcioare înainte să mai meargă din nou la apă şi să creeze oportunităţi ca unii care chiar vor să aibă fonduri pentru a face film în România să le aibă.

Probabil că în cele din urmă te întrebi ce e cu acest articol, publicat la un an şi patru luni după partea a II-a. Am hotărât să fac o sinteză, nu o analiză a cauzelor. Această sinteză e doar o constatare, nu aduce mare noutate, nu îşi propune să vină cu soluţiii şi nici măcar cu critici profunde. Urmează în următoarele părţi ale seriei de articole despre hoţii de film românesc, cu argumente şi exemple, adică o listă mai diversă cu proiecte de film eşuate prin care hoţii de film din România au câştigat bani şi reputaţie pe nedrept. În film, judecăm după rezultate, nu după intenţii.

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film





O viață fără așteptări poate fi o viață fericită?

17 03 2016

Aproape zilnic suntem întrebați ce ne dorim și tot mai greu oferim un răspuns care să reflecte realitatea din sufletele noastre. Pe măsură ce anii trec suntem tot mai greu de mulțumit și de împăcat sufletește. Deși materialul pare să ne pună totul la picioare, niciodată nu va fi suficient. Când eram mici vroiam dulciuri și jucării, azi vrem fericire și oameni care să răspundă așteptărilor noastre cele mai ascunse. Ce avem din toate acestea? Prea puțin. Prea puțin din tot ce contează cu adevărat și prea mult material.

La sfârșitul zilei tot ce contează e cât la sută din așteptările noastre s-au concretizat. Dacă procentul e mai mare de 50%, ne putem considera norocoși sau a fost doar o zi mai bună? Mereu mi-am dorit să mă pot trezi într-o dimineață și să-mi las așteptările să doarmă pe pernă, să nu le car după mine întreaga zi, să nu le simt cum devin din ce în ce mai grele pe măsură ce orele trec și nimic din ceea ce îmi doresc nu se concretizează, dar ele sunt de fapt crucea ce o cărăm cu noi zi de zi. Fără ele am fi prea lipsiți de sens și fără ele nu am ști să apreciem momentele în care totul prinde culoarea și forma pe care ne-am dorit-o.

O parte din așteptările noastre nu se vor materializa niciodată, pentru că la un moment dat în viața noastră vom face un pas greșit, vom spune o vorbă fără sens – asta pentru cei care vor o explicație legată de karmă [sau de responsabilitate, n.r.], pentru restul, pur și simplu nu va fi. Vom crește, ne vom schimba viziunea asupra vieții, mentalitatea și așteptările. Vom renunța mâine la ceea ce ne-ar fi făcut fericiți astăzi doar pentru a da o șansă zilei ce va veni, sperând să fie diferită. Această șansă falsă este tot o așteptare și întreaga noastră viața este o mare de așteptări.

Putem trăi fără ele? Putem să ne mințim, dar în adâncul sufletului nostru ne vom dori acel ceva sau pe cineva intangibil. Vom transforma așteptarea într-un vis și vom spera că visul va deveni realitate și dacă nu va fi așa, a fost doar un vis, nu? Totuși cât putem să ne hrănim sufletul cu așteptări? Cât putem să ne protejăm sufletul de așteptări ce nu prind viață? Un an, doi, trei, o viață? O viață ascunsă în spatele unei măști zâmbitoare…

Neimplinirea e mai ușor de suportat atunci când o recunoști că o simți. E ca alcoolismul sau dependența de droguri, cu cât negi mai mult cu atât cazi în prăpastie, dar dependeța de așteptări împlinite e mai cumplită decât orice altă dependență, pentru că distruge sufletul, distruge mintea și nimeni nu poate vedea ce întâmplă cu tine și nimeni nu va putea înțelege tristețea din ochii tăi, lacrimile și nici nopțile în care nu vei dormi.

Viața te va face să aștepți o persoană, un moment în care adevărul să iasă la suprafață și un moment în care să simți că trăiești cu adevărat. Ce nu îți va spune nimeni, este faptul că viața nu poate fi o continuă așteptare. Uneori trebuie să te ridici din stația în care stai de prea mult timp și să mergi pe jos, să faci bătături și să simți durerea până când aceasta se va transforma în nepăsare și așteptarea într-o simplă stație ce se află pe traseul tău doar din întâmplare și nu intenționat.

 Viața ne va da mereu lămâi, dar nu vom putea face mereu limonadă bună. Uneori nu vom avea zahăr, alteori vom avea dar prea puțin. Important e să ne pregătim să savurăm cea mai acră limonadă din lume și nu cea mai dulce.

Guest post de Bianca Roxana Ionel. Publicat iniţial aici la 27 aprilie 2015. Copyright (C) Bianca Roxana Ionel, 2015. Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci te invit să citeşti şi acest interviu cu ea şi blogul ei.





Pauză de organizare generală a vieţii

15 03 2016

Săptămâna trecută nu am publicat decât un singur articol pe blog şi nu am continuat niciuna din seriile începute: de la aşteptare la realitate, inteligenţa financiară şi filmul românesc.

Ştiu, de ceva vreme s-au aglomerat nişte lucruri, aşa că acest articol este şi pentru colaboratorii mei, aşa că nu am avut timp decât de urgenţe de la clienţi.

Nu v-am uitat, ştiu că aşteptaţi să începem/să continuăm să lucrăm. Săptămâna trecută mai ales şi săptămâna aceasta destul de probabil am ales să mă ocup de nişte priorităţi personale. Nimic grav, doar aspecte urgente şi importante de care am stabilit că vreau să mă ocup acum.

Începând cu primăvara aceasta, am hotărât să fac nişte schimbări radicale în viaţa mea, ceea ce înseamnă că voi aloca mai mult timp anumitor persoane pe plan personal şi mai puţin timp anumitor persoane pe plan profesional.

Direcţiile în care intenţionez să conduc schimbările din viaţa mea sunt în linii mari cam acestea, şi urmează să iau nişte decizii mai clare:

I. Intenţionez să investesc mai mult timp în următoarea perioadă:

  1. a studia domenii noi, având legătură destul de mică cu ceea ce am studiat până acum
  2. a publica în limba engleză, intenţionez să mă reapuc de bloggingul în engleză
  3. a dezvolta relaţii de colaborare pe vânzări, organizare de training, publicistică, scriere şi implementare de proiecte de finanţare
  4. întâlniri cu prietenii şi cu unii membri ai familiei
  5. sănătate şi mişcare
  6. organizarea şi planificarea timpului şi a resurselor

II. Intenţionez să investesc mai puţin timp în următoarea perioadă:

  1. blogging în limba română
  2. filme şi tot ce este legat de acestea
  3. comunicarea cu persoane ce manifestă critică excesivă la adresa mea sau consideră că ar trebui să fac altceva decât fac.
  4. scrierea de cărţi noi
  5. participarea la evenimente

Am spus că am să fac nişte lucruri şi am să le fac. Intenţionez să le fac bine, chiar dacă am să le fac mai târziu. Nu prea stau pe Facebook, iar pe Skype intru doar dacă am o întâlnire stabilită cu cineva. Nu am uitat pe nimeni. Îmi cer scuze pentru întârziere şi mulţumesc pentru înţelegere.

Dacă aveţi ceva urgent să discutaţi cu mine săptămâna asta, vă rog să mă sunaţi. 0754534929, 0729034883.

Da, ştiu, sunt o mulţime de oportunităţi în legătură cu care vreţi să-mi atrageţi atenţia. Pe unele din ele le-am observat şi eu, dar deocamdată alea se cheamă sarcini noi care vin peste un program deja încărcat. Pe unele din ele le voi rata. Nasol. Asta e. Or să mai fie altele.

Am să revin cu publicarea de articole în ritmul cu care v-am obişnuit în curând.

E o scurtă perioadă. Mă reorganizez şi revin.








Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,068 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: