HARTA CONȚINUTULUI

Pagina ”harta conținutului” are 3 funcții strategice pe acest blog (în această ordine):

  • să explice cum se folosesc tag-urile (etichetele) și categoriile pentru a planifica și structura conținutul unui blog;
  • să explice cum am structurat eu blogul Discerne;
  • să ofere o hartă a conținutului tematic al blogului Discerne.

    

Clasificarea informaţiilor

Modalitatea standard de organizare a informaţiilor până la sfârşitul celui de-al doilea mileniu al erei noastre a fost cu ajutorul taxonomiilor. Taxonomiile oferă un sistem de clasificare bine organizat, predeterminat, care se pliază bine pe anumite categorii bine definite, aşa cum sunt categoriile pe care le-am definit pentru subiectele majore ale acestui blog. Aceasta este o macro-organizare folosită de obicei de autori, publiciști și alți specialiști.

O modalitate alternativă de organizare a informaţiilor în era web 2.0 şi web 3.0 este constituită de folksonomii. Acestea permit mai multor utilizatori să organizeze în mod interactiv conţinutul şi să îl eticheteze cu ajutorul unor cuvinte-cheie (tag-uri). Aceasta este o micro-organizare.

Cercetările ştiinţifice trebuie să aibă o serie de cuvinte-cheie în rezumat, care să definească topicurile care vor fi atinse, conceptele-cheie la care lucrarea face apel. Tot astfel funcţionează şi tag-urile în blogging şi în social bookmarking, tot la fel funcţionează şi hashtag-urile pe Twitter. Un bun exemplu este lucrarea mea de dizertaţie de la SNSPA, al cărei rezumat te invit să-l citeşti (cu atenție citeşte la sfârșit mai ales domeniile în care se încadrează şi ce tag-uri am folosit la sfârşitul lui).

WordPress.com este un CMS (Content Management System) care permite fiecărui blogger şi tuturor cititorilor sai să acceseze conţinutul de pe acest blog şi după tag-uri, şi după categorii.

În esenţă, atât taxonomiile (prin categorii) cât şi folksonomiile (prin tag-uri) ne ajută să organizăm informaţia eficient pentru a fi uşor de găsit pentru cine caută. Ce alte beneficii mai sunt în folosirea lor combinată?

  • Indexarea în SERP (Search Engine Result Pages) – câteodată, ca blogger vei avea multe vizite dintr-un singur tag care a fost folosit de căutători drept cuvânt-cheie. O idee bună este să foloseşti tag-uri inspirate după cuvintele-cheie după care deja ajung cititorii pe blogul tău (dacă ai accesul la aceste rezultate în statistici).
  • Organizarea informaţiei pentru tine și cititorii tăi. La început s-ar putea să îţi fie uşor să găseşti un articol în care ai exprimat o anumită idee. Dar când se ajunge la sute, cum se va întâmpla în timp dacă te ţii de treabă, atunci e bine să începi de la început cu o viziune clară. Este neplăcut să cauți un articol pe blogul tău și să nu-l găsești.
  • În funcţie de tag-uri şi categorii, WordPress sortează automat cele mai relevante trei articole pe care le poate recomanda la sfârşitul unui post. Asta nu înlocuiește responsabilitatea bloggerului de a plasa direct linkuri interne la conținutul pe care vrea să îl recomande.
  • Fiecare tag/etichetă și (sub)categorie generează o listă de articole care pot fi consultate de cititor în ordinea invers cronologică a publicării lor

(continuă să citești după media ↓)

De ce nu apelez la alternativa mai larg folosită în locul folksonomiilor și taxonomiilor

Cei care îşi fac blog doar de dragul de-a-l avea şi a mai scrie ce ”le tună” din când în când pe el pun de fapt căruţa înaintea boilor. De ce? Pentru că, dacă nu cumva lasă post-urile în „uncategorized”, atunci alcătuiesc categoriile pe măsură ce scriu articolele şi nu se gândesc: „oare voi mai scrie despre ceva de genul ăsta vreodată?” sau „oare am mai scris despre asta?”. Rezultatul este că nu încadrează corespunzător conținutul și mare parte din muncă riscă să fie degeaba pentru că e greu de găsit pentru cititori.

De aici şi până la a scrie despre orice, oricând, oriunde şi oricum, nu mai e decât un singur pas. Dacă vrei să ai succes ca blogger, trebuie să scrii despre subiecte relevante pe care le vrei asociate cu tine, adaptându-te la perioada în care scrii, în categoriile potrivite cu ce ai de gând pe termen lung şi într-un stil care se potriveşte în primul rând cu publicurile țintă, în al doilea rând cu subiectul şi abia în al treilea rând cu tine. Dacă încalci aceste reguli, este posibil că vei face erori precum:

  • Să scrii despre cum te-ai înjurat cu unul în trafic sau peste ce gropi ai dat (mulți scriu despre asta, nu e nimic special şi nici nu aduci ceva nou). Scrie mai degrabă despre unde mergeai şi ce ai făcut acolo. Dacă asta nu e interesant, nu mai scrie nimic sau publică pe privat, doar pentru tine.
  • Să scrii admirativ despre concertul Lady Gaga sau Madonna în timpul postului sau într-o zi de sărbătoare, în condiţiile în care atâţia creştini au protestat împotriva acestora.
  • Să scrii despre cât de mult te bucuri că nu ai mai dat nu ştiu ce examen la care nu ai învăţat, pentru că e grevă şi profesorilor le crapă măselele de la salariile mici.
  • Să pui articolele pe care nu ştii cum să le categoriseşti în „chestii d’ale mele”, “diverse” sau “interesant”. De ce nu „cutia cu maimuţe”?
  • Să scrii pe un blog profesional despre cearta personală pe care ai avut-o cu un prieten sau cu un iubit/iubită.
  • Să scrii în acelaşi stil despre absolut orice subiect. Eu folosesc vreo 20 de stiluri.
  • Să scrii în funcţie de ce simţi pe moment şi apoi să apeşi „publică”. Mai există şi opţiunile „privat” sau „programare”. Dacă ai chef să ştie toată lumea ce ai halucinat la 2 de noapte după ce te-ai trezit dintr-un vis ciudat, mai gândeşte-te 2 zile şi vezi dacă mai crezi la fel!

  

Cum am gândit structura categoriilor și tag-urilor?

Am denumit categorii ample în care să se încadreze marea majoritate a subiectelor despre care aș fi înclinat să scriu sau să public. Pe măsură ce am publicat mai multe articole într-o anumită categorie sau dacă am dezvoltat un plan editorial de a publica despre un anumit subiect, am dezvoltat subcategorii, sau chiar sub-subcategorii, pe o structură în trei nivele. În general, fiecare ramificație are (sau ar trebui să aibă) între 4-20 de post-uri. În afișarea pe platforma WordPress, pentru fiecare categorie în parte, se afișează numărul de post-uri din acea categorie, adunat cu post-urile din fiecare sub-categorie din categoria-părinte.

Este o idee bună ca un articol să fie plasat doar în categoriile și/sau subcategoriile de care aparține. Acestea sunt alese în funcție de subiectul principal al conținutului. Fiecare (sub)categorie este relevantă pentru un anumit public sau pentru o nișă specifică, dar asta s-ar putea să nu fie atât de evident din cuvintele-cheie cum pare. De exemplu, dacă scriu despre psihometrie, trebuie să stabilesc dacă acea subcategorie se adresează celor care doresc să se cunoască mai bine sau cercetătorilor care elaborează probe psihometrice. E necesar, de asemenea, să îmi aduc aminte și la ce mă gândesc eu când spun ”psihometrie”.

După ce conținutul unui anumit articol a fost finalizat, aleg tag-uri relevante, de obicei alți termeni decât cei folosiți la încadrarea în (sub)categorie. Ce face interesant acel articol? Ce termeni de specialitate sau de căutare conține? Spre exemplu, într-un articol am făcut o referire la motivaţie. Articolul nu este despre motivaţie, deci nu îl voi pune în sub-subcategoria motivație, dar îi voi adăuga tag-ul motivatie. Dacă folosesc în treacăt asemenea referiri, atunci am să adaug tag-uri sugestive despre mențiunile secundare ca să fie ușor de găsit ulterior.

Spre exemplu, dacă eu public un articol despre subiectul central time management (care este o sub-subcategorie încadrată la dezvoltare profesională > gestiunea obiectivelor) şi fac o trimitere într-un paragraf la linia timpului, subiectul se încadrează după părerea mea undeva la graniţa între linia timpului și time management. Dacă linia timpului este un concept fundamental care stă la baza utilizării acelei informații, atunci voi trece articolul și în sub-subcategoria linia timpului, și în time management. Dacă ce am scris despre linia timpului este doar o informație bonus, iar conținutul principal este despre time management, atunci am să trec articolul în categoria tine management și am să-i adaug tag-ul linia timpului. În orice caz, articolul va fi automat indexat în categoria mai mare din care fac parte amândouă: Gestiunea obiectivelor.

Aceasta este doar clasificarea mea, nu neapărat şi clasificarea cititorilor mei. Eu, ca blogger care doresc să-mi fac cunoscute articolele mele, mă gândesc: despre ce caută mai des cititorii care ajung la mine prin motoarele de căutare? Time management sau linia timpului? Linia timpului sau gestiunea obiectivelor? Misiunea mea ca blogger este să scriu despre ce vor oamenii ca să le ofer ce au nevoie.

  

Restructurarea structurii categoriilor

Din vara lui 2013 și până în primăvara lui 2021, am folosit o anumită structură a categoriilor și subcategoriilor pe care era așezat conținutul blogurilor Discerne și Analytic Vision. În vara lui 2021, am hotărât schimbarea acestei structuri cu una care să îndeplinească următoarele intenții:

  • să facă acele conținuturi de valoare puțin mai ușor de găsit după anumite cuvinte-cheie pentru cine le caută;
  • să reflecte mai bine direcțiile în care s-a dezvoltat blogul între 2011-2021 și cele în care urmează să continue cel puțin între 2021-2023;
  • să ofere baza pentru niște liste de articole care să fie așezate în ordinea logică pentru cititorul interesat de ele, nu în ordinea cronologică în care apar acestea publicate pe blog (care cel mai adesea este irelevantă);
  • să facă puțin mai ușoară navigarea prin conținut, atât pentru cititori, cât și pentru mine, ca administrator și dezvoltator al blogului (arhiva a devenit foarte lungă chiar și folosind căutare după cuvinte sau expresii-cheie);
  • să îmbunătățească performanța conținutului în rezultatele afișate de motoarele de căutare (SERP);
  • să ofere o structură arborescentă detaliată și clară în această pagină pentru a face navigarea ușoară;
  • să stabilească mai clar apartenența unor articole care se găseau arbitrar în niște categorii nepotrivite;
  • să reflecte prin denumirea categoriilor structura lor.

Pentru a face asta, am considerat că este mai temeinic să șterg toate categoriile și subcategoriile existente în aprilie 2021 și să creez o nouă structură, pe care să aloc articolele deja existente (muncă finalizată în iulie 2021).

(continuă să citești după media ↓)

Alege o categorie din coloana dreapta sus
Alege o categorie din coloana dreapta sus

Pentru a vedea structura completă, arborescentă, a categoriilor şi subcategoriilor şi a merge direct la oricare dintre ele, poţi oricând să faci click unde scrie „categorii” în partea dreapta sus a blogului şi ţi se va afişa un meniu de tip drop-down (vezi ilustrația de sus). Acolo, vei avea categoriile şi subcategoriile organizate alfabetic. Fă scroll, selectează categoria/subcategoria, şi vei avea o listă în ordine invers cronologică a tuturor post-urilor publicate pe acest blog în acea (sub)categorie.

Prezint mai jos principiile pe care am gândit această structură:

  • Există 3 niveluri ale categoriilor (categorii, subcategorii și sub-subcategorii);
  • Există 11 categorii principale (tot atâtea ca și înainte, dar reorganizate);
  • Fiecare categorie principală (părinte) se ramifică în maxim 9 subcategorii (copii) care sunt în mod necesar specifice doar ei. Unii ar argumenta că ar trebui să existe altă încadrare sau altă ordine. Această structură nu își propune să fie perfectă, ci funcțională. În timp, poate o voi optimiza;
  • Fiecare unitate se ramifică în maxim 9 sub-unități;
  • În denumirea fiecărei ramificații, există lanțul logic al (sub)categoriei din care face parte. Am făcut asta deoarece WordPress nu afișează automat suficient de clar ramificațiile;
  • Un post interdisciplinar sau cu multiple aplicații poate fi trecut în mai multe locuri;
  • Categoriile principale și subcategoriile care au mai multe (sub-)subcategorii conțin în mod intenționat un număr redus de post-uri, care fie sunt valabile pentru toate ramificațiile, fie conțin liste/sinteze. Dacă un post are un spectru sau o adresabilitate mai largă, acesta este trecut direct în categoria-părinte. În caz contrar, este doar în subcategorie (copil).

În WordPress, denumirile folosite în titlurile tuturor ramificațiilor sunt fără diacritice, chiar dacă pe această pagină ele sunt afișate cu diacritice. Am hotărât asta pe baza unui articol citit pe blogul Biancăi.

  

Sinteza acestor categorii.

Categoria

Subcategoria

Sub-subcategoria

SK

01. (Auto)cunoaștere

SK1

Autocunoaștere și psihometrie

SK2

Acceptare

SK3

Analiză grafologică

SK4

Structuri ale personalității (PS)

PS1

Valori

PS2

Metaprograme

PS3

Drivere

PS4

Stima de sine

PS5

Respect de sine

PS6

Demnitate

PS7

Responsabilitate

PS8

Prostie

PS9

Lista de valori

SK5

Motivație (M)

M1

Nevoi fundamentale

M2

La ce îți folosește motivația

M3

Cum să te motivezi

SK6

Stres

SK7

Români(sm) (RR)

RR1

Politică românească

RR2

Psihologia poporului român

RR3

Tendințe românești

SK8

Complexul de superioritate

L

02. Învățare

L1

Învățare eficientă

L2

Training

L3

Studenți & tineri (ST)

ST1

Birocrație

ST2

Pregătire de student

L4

Chestionare DRPCIV

WP

03. Wellness & prosperitate

WP1

Sănătate (H)

H1

Răspunsuri sănătoase la pericole

H2

Întreținerea și dezvoltarea sănătății

H3

Sănătatea ochilor

WP2

Educație financiară (FE)

FE1

ABC mental pentru educația financiară

FE2

Intrări & ieșiri financiare

FE3

Cât costă viața în București

PED

04. Dezvoltare personală

PED1

Ce nu e dezvoltarea

PED2

Ce e dezvoltarea

PED3

O viață împlinită

PED4

Schema Dynamics Programming

PED5

Control & disciplină

PED6

Viziune (V)

V1

Viziune (inter)personală

V2

Viziune profesională

V3

Previziuni

PRD

05. Dezvoltare profesională

PRD1

O clipă de atenție profundă

PRD2

Angajare & carieră

PRD3

Antreprenoriat, freelancing & inovație

PRD4

Imagine personală (PI)

PI1

Evaluare la 360 de grade

PI2

Branding personal

PI3

Mainstream social media platforms

PRD5

Influență în comunicare (IIC)

IIC1

Convinge & negociază

IIC2

Vorbit în public

IIC3

Testimoniale

PRD6

Psihologie

PRD7

Coaching (C)

C1

Perspective despre coaching

C2

Resurse pentru coachi

C3

Ce nu ți-a spus coachul

PRD8

Model(are) (MM)

MM1

Caracteristici și modele de succes

MM2

Modelare

MM3

Interviuri

MM4

Piramida nivelurilor neurologice

PRD9

Gestiunea obiectivelor (GM)

GM1

De la problemă la obiectiv

GM2

Motivație pentru productivitate

GM3

Tehnici și modele de organizare

GM4

Linia timpului

GM5

Time management

CP

06. (Copy)writing & Publishing

CP1

Stiluri în comunicare (SC)

SC1

Limbaj în comunicare

SC2

Metafore

SC3

Storytelling

CP2

Cercetare (R)

R1

Cum să concepi o cercetare grozavă

R2

Articole pe bază de cercetare

CP3

Carte (B)

B1

Studii de caz în incompetența publicistică

B2

Cum să scrii o carte de specialitate

B3

Despre cărțile altora

CP4

Blogging (BG)

BG1

Tehnică în publicistica online

BG2

Exemple proprii în copywriting

BG3

Despre acest blog

BG4

Liste de articole și retrospective

BG5

Reflecții pentru discernământ/Jurnal subiectiv

I

07. Interpersonal

I1

Oferă și primește (GR)

GR1

Obține ce ți se cuvine

GR2

Continuă prin schimburi flexibile

GR3

Oferă ce e potrivit

I2

Respect pentru alții

I3

Comunicare interpersonală

I4

Inteligența emoțională

I5

Părinte & copil (PC)

PC1

Comunicare între părinte și copil

PC2

Filme despre relatiile dintre părinți și copii

I6

Dragoste în cuplu

I7

De la așteptare la realitate

I8

Iertare

I9

Recunoștință & mulțumire

OM

08. Gestiunea organizațiilor

OM1

Administrare (A)

A1

Contabilitate & fiscalitate

A2

ONG-uri

OM2

Resurse umane (HR)

HR1

Acte administrative în resurse umane

HR2

Pentru recrutori

HR3

Managementul resurselor umane

OM3

Imagine organizațională (OI)

OI1

Branding & marketing

OI2

Promovare, advertising și relații publice

OI3

Recenzie de eveniment

BM

09. Manipulare de convingeri

BM1

Manipulare

BM2

Studii de caz în manipulare sau propagandă

BM3

Corectitudine politică

BM4

Apărarea libertăților civile

BM5

Acte biometrice

BM6

Conștientizarea COVID

O

10. Ortodoxie

Or1

Anti-ateism

Or2

Cugetări creștine

Or3

Zile și vieți de sfinți

Or4

Sărbători religioase

Or5

Rugăciune

Or6

Rătăciri de credință

Or7

Ecumenism & masonerie

F

11. Film

F1

Analiză de film

F2

Portret de autor de film

F3

Eveniment de film

F4

Film românesc (RF)

RF1

Cronică individuală de film românesc

RF2

Listă de filme românești

RF3

Hoții de film românesc

F5

Film străin (FF)

FF1

Cronică individuală de film străin

FF2

Listă de filme străine

Structura paginilor statice pe blogul Discerne

Alături de conținutul publicat pe acest blog ca post-uri anunțate prin newsletter la data apariției, am realizat și o structură care conține 53 de pagini publice, disponibile din meniul orizontal din partea de sus a blogului. Există 9 pagini principale, structurate pe 3 niveluri.

Pagina principală

Pagina secundară

Pagina terțiară

Despre

Blogul colectiv Discerne

Fondator: Marcus Victor Grant

MVG – publicistică

Autori și colaboratori

Apariții la TV, pe internet și în presa scrisă

Multimedia

Copyright notice

Colaborări

Câștigă bani din vânzări!

Să facem schimb de servicii!

Disclaimer

Citire rapidă

Cum am început aventura citirii rapide

Învățarea eficientă, mai mult decât citire accelerată!

Renunță la ochelari și lentile de contact! Află cum!

I. Întrebări/obiecții legate de funcționalitate. Lămurirea unor neînțelegeri

II. Întrebări/obiecții de la sceptici

III. Întrebări/obiecții legate de organizare, planificare și timp

IV. Întrebări/obiecții legate de grupuri și socializare

De ce investești în seminarul de învățare eficientă

V. Întrebări/obiecții legate de bani

Bibliografia citirii rapide

Adevăr

Resurse gratuite

Citește-mă și la…

Interviuri

Blogurile fondate de Marcus Victor Grant

Articole după autori

Citește-mă în Jurnalul Bucureștiului

Arhiva necenzurată

Harta conținutului

Cărți

Căile persuasiunii în negociere

Ce (mai) înseamnă succesul la școală

Curs practic pentru antrenamentul citirii accelerate. 9 lecţii de învăţare eficientă

Servicii

Consultanţă în carieră / resurse umane şi branding personal

Pentru studenţi: Consultanţă în carieră şi branding personal

Evaluare psihometrică

Schema Dynamics Programming

Webinarii

Seminar complet de învățare eficientă: citire rapidă, memorare și concentrare

Detalii despre modulul de citire rapidă – seminarul de învățare eficientă

Detalii despre modulul de memorare – seminarul de învățare eficientă

Detalii despre modulul de concentrare – seminarul de învățare eficientă

Cum ajungi unde-ți propui: training de gestiunea obiectivelor

Piramida nivelurilor neurologice aplicată în team-building

Cum îți folosești valoarea?

Ce vinzi tu?

Oglinda încrederii tale, workshop

Stima de sine, workshop

Training de cunoașterea valorilor și branding pentru găsirea unui partener sentimental

Workshop de analiză grafologică

Contact

Conținutul acestei pagini este o dezvoltare prin înlocuire a fostei pagini Categorii/Liste de articole și a fostului articol în două părți Despre strategie, între categorii şi tag-uri (materiale rescrise succesiv pe 3 septembrie 2012 și 25 mai 2014 și apoi șterse în aprilie 2021 când le-am înlocuit cu această unică pagină).

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2012-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.