Cum să te antrenezi pentru examenul de intrare la Institutul Național de Magistratură

Pe acest blog, am prezentat aspecte generale care au legătură cu diferite componente ale învățării eficiente. Astăzi propun un subiect mult mai nișat care aparține preponderent de memorare și productivitate.

Participanții la seminariile mele și clienții din consultanță care își propun să deprindă tehnici specifice de învățare eficientă pentru a citi mai repede, a memora mai mult și a se concentra mai bine au nevoi și obiective ce diferă, însă o motivație comună este pregătirea pentru un examen important de care depinde o formare sau o calificare.

În mod particular, examenul pentru INM din București este unul din cele mai exigente care există în România, obligând candidații să memoreze câteva mii de pagini de legislație și interpretări ale legislației, suficient încât să poată aplica toate conceptele în spețe concrete. Deși de la an la an, chiar și cadre didactice ale unor facultăți de profil din România aplică și eșuează din nou și din nou.

(continuă să citești după media ↓)

Pregătirea magistraților trebuie să continue și să se accelereze pe perioada studiilor la INM, ceea ce poate fi extrem e solicitant. Antrenamentul la care obligă pregătirea pentru a obține un punctaj de minim 70 din 100 dezvoltă o serie de skilluri de invidiat pentru oricine.

Astfel, sunt avantajați cei ce reușesc să folosească o sistematizare și o structurare logică a materiei, astfel încât continutul legilor să poată fi nu doar parcurs și înțeles pe deplin în detaliu, ci și ușor de schematizat.

Literatura de specialitate pentru pregătire oferă mai degrabă analize decât sinteze. Modelul pe care eu îl propun este unul ce sistematizează extrem de sintetic Codul Penal și Codul Civil, folosind câteva principii și tehnici de memorare.

Primul lucru care trebuie înțeles este faptul că un volum atât de impresionant de date nu poate fi memorat decât prin îmbinarea mai multor tehnici de memorie, din care cele mai folosite sunt:

  • camera romană/metoda lui Loki pentru articolele de lege
  • cheile de memorie pentru clasificări și definiții
  • tehnica poveștilor pentru ramuri ale clasificărilor
  • tehnica itinerariului pentru subramuri ale clasificărilor
  • tehnica submodalităților (vizuale, auditive, kinestezice) pentru capitolele din coduri, alineate și litere ale alineatelor


Fiecare tehnică are o anumită aplicare la un anumit nivel, astfel încât să nu existe interferențe. Pentru asta, este importantă recunoa?terea fiecărui nivel. Codul Penal și Codul Civil au 10-11 niveluri de structurare:

  • cartea (sunt 4: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal)
  • partea din carte
  • capitolul
  • articolul
  • alineatul
  • subalineatul
  • clasificări, definiții
  • ramuri ale clasificărilor
  • subramuri ale clasificărilor
  • sub-subramuri

Unele din acestea pot fi comasate.

Eu propun folosirea unui tabel tip excelsheet, care să conțină pe fiecare coloană câte un nivel, care poate fi marcat și cu culori pentru ușurința identificării. Informația este apoi desfășurată astfel încât să conțină cuvintele-cheie fundamentale, precum și operatori logici (și, sau, nici, non, similar).

Pentru concepte mai complexe, se pot realiza matrici explicative separate (de exemplu cum este încadrată forma de vinovăție a infracțiunii în funcție de fiecare din criteriile legii.

Un asemenea tabel poate fi o formă complexă și clară de structurare a materiei, pe care se pot aplica tehnici de memorare. Fie că este realizat pe calculator sau pe un caiet sau pe foi, următorul pas este rularea tehnicilor de memorare: fixarea conținutului prin asocieri creative (imagini, sunete, senzații) între elementele din sinteză și mijloacele specifice fiecărei tehnici (de exemplu, un șifonier imens sau o clădire complexă în camera romană, harta Bucureștiului în tehnica itinerariului, cele 20 de chei de memorie clasice).

Munca de realizare inițială a sintezei și de folosire a tehnicilor de memorie presupune skillul deja antrenat și familiaritatea cu tehnicile prezentate. Este o muncă laborioasă, dar odată făcută, este foarte probabil că vei fi uimit(ă) cât de bine te poți descurca la grile!

Asta nu e tot, desigur. Nu toate asocierile realizate inițial sunt suficient de rezistente, așa că ce nu reușești să-ți aduci aminte trebuie recreat: trebuie să faci asocieri noi, mai neobișnuite, pe care să ți le amintești.

Una din provocările cu care se confruntă cei care se pregătesc pentru examen este că în general culegerile de grile abordează mai curând capitole tematice decât să simuleze examenul de la INM. Din fericire, pe site-ul instituției se găsesc atât subiectele, cât și baremurile din anii anteriori, așadar pentru o recapitulare mai temeinică și o simulare autentică a examenului, se pot folosi informațiile de acolo.

Pregătirea inițială pe luni și săptămâni ține de aspectul planificării productive a materiei. Astfel, categoric operațiunea de sistematizare a materiei esteplanificată după lectura materialului pentru înțelegere de suficiente ori nu pentru a memora, ci pentru a clarifica în totalitate textul. În esență, textul legilor este în mare parte suficient de clar odată ce specialistul care se pregătește pentru examen a reușit să-și însușească explicațiile din analizele și interpretările spețelor. Un blocaj constant care constituie o ispită pentru mulți este revenirea în text din dorința de a fixa în mod conștient informația, a memora odată cu lectura. Este ca și cum ai încerca să creezi entuziast și să corectezi la rece un comunicat de presă în același timp. Nu se poate. Trebuie făcută o separație clară în pregătirea pentru acest examen între lectura cu scopul analizei, interpretării și înțelegerii, parcurgerea textului cu scopul sintetizării și fixarea sintezei cu ajutorul tehnicilor de memorare. Dacă nu se face o separație clară, este foarte ușor să se ajungă la un ghiveci care copleșește mental și invită specialistul să o ia de la capăt până la exasperare, cu rezultatul că nu va reuși să parcurgă toată materia, vor exista zone acoperite și zone neacoperite și va intra în criză de timp.

Un timp rezonabil pentru pregătirea înainte de examenul din august sau septembrie este jumătate de an, presupunând că se studiază cel puțin 3-4 ore în fiecare zi.

Jumătate din timpul acesta va fi planificat, iar jumătate din acest timp va fi lăsat neacoperit, pentru a respecta un principiu fundamental în planificare. Timpul rămas poate fi folosit pentru întârzieri, blocaje, erori și insistența pe anumite subiecte mai grele, precum și pentru recompensare și relaxare.

Dacă dorești să folosești tehnici de memorare pentru a te pregăti în vederea examenului de admitere la magistratură, te invit să iei legătura cu mine pentru a te sprijini cu documentație, modele, tehnici, precum și o oră gratuită de consultanță (dacă nu cumva ai beneficiat deja de asta)!

Îţi mulţumesc!

Happy efficient learning!

Marcus Victor Grant

consultant și trainer în învățare eficientă (citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP)

Copyright © Marcus Victor Grant 2016-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.