Ce îmi doresc de la un loc de muncă?

Discutam zilele trecute cu unul dintre clienții mei legat de proiectul lui și am ajuns să fiu întrebat:

„Tu ce îți dorești de la un loc de muncă? Eu sunt antreprenor și nu am fost niciodată angajat și chiar nu înțeleg cum gândește un salariat. Ajută-mă și pe mine să înțeleg, de exemplu, ce caută o persoană ca tine la un loc de muncă?”

Observație: Clientul meu oferă un serviciu online de recrutare (pentru companii) combinat cu găsirea unui loc de muncă potrivit (pentru salariați).

Munca fără joacă este doar muncă. Iar munca este de rahat. Mă simt puțin amuzat pentru că m-a întrebat tocmai pe mine: eu nu consider că muncesc și nu îmi caut un „loc de muncă” ci un context în care să produc ceva de valoare. Probabil de asta am decis să fiu coach: să îi asist pe cei care chiar vor să facă asta (adică munca). Deci pot spune că îi cunosc prea bine…

Adevărul este că nimeni nu vrea să meargă la muncă așa cum nimeni nu vrea să meargă, de exemplu, la sală. Și cu toate astea multă lume face aceste lucruri. De ce?! Pentru că în urma acestor activități ei obțin ceva mai important pentru ei…

Oamenii nu vor să cumpere o bormașină ci vor de fapt o gaură. În cazul mersului la sală este simplu. De fapt sunt 3 motive directe pentru care mergi la sală: sănătate, stimă de sine și dezvoltare fizică. Motive indirecte ar fi trăirea unor noi experiențe provocatoare, relaționarea cu anumite persoane și capacitatea de contribuție (detalii mai jos).

Dar atunci de ce și ce caută, de fapt, cineva la un loc de muncă? Motivul…

(continuă să citești după media ↓)

Lifestyle

Din perspectiva unei companii care angajează, aceasta crede că un angajat de top lucrează pentru ea pentru că sunt interesați de viziunea, misiunea, valorile, cultura organizației sau oportunitățile interne pe care le oferă. În trecut acest lucru era în cea mai mare parte valabil. Dar lucrurile sau oamenii au evoluat între timp…

– Ea: Uită-te la mine! Sunt centrul Universului!
– El: Așa este… Dar nu al meu!

Acum când vine vorba despre persoanele cu un anumit nivel de maturitate, acestea își caută un rol în societate pe baza propriilor lor viziuni, misiuni, valori, convingeri și nevoi interioare. Vorbim de adevăratele talente: persoane autonome, automotivate și autodidacte. Ele în cea mai mare parte acum nu se mai angajează ci în schimb lucrează pe cont propriu ca freelanceri sau își creează propriile companii. Scopul final: să fie fericiți! Iar asta se obține prin modul prin care își trăiesc viața zi de zi, sau, cu alte cuvinte, prin stilul de viață pe care îl au.

Și persoanele care se angajează vor să fie fericite, doar că fericirea lor depinde în anumită măsură de compania la care lucrează și restul o caută în afara locului de muncă: casă, mașină, distracție, familie, hobby-uri și proiecte personale. În final și cel care lucrează într-o companie și cel care lucrează în afara ei au aceleași nevoi, doar că și le satisfac diferit, unii mai bine decât ceilalți.

Poate deja te întrebi, despre ce nevoie este vorba. Ce nevoi are un om la locul de muncă?

  

6 nevoie de bază care „ne pun în mișcare”

Indiferent care este contextul în care ne aflăm sau care sunt multitudinea de dorințe exterioare, în interiorul nostru căutăm să satisfacem doar 6 nevoi de bază. Uite care sunt acestea (inspirate din articolul scris de Tony Robbins).

Securitate și confort

Pe plan fizic, pentru a supraviețui, avem nevoie de hrană, adăpost și securitate fizică. Știm când le avem atunci când avem confort și evităm durerea în acțiunile pe care le facem. Pentru a le obține avem nevoie de reguli și capacitatea de a controla propriul corp și mediul în care trăim. Cu cât viața noastră și mediul în care trăim este mai predictibil și controlabil cu atât ne simțim mai siguri și confortabili.

În societatea în care trăim, banii sunt de obicei principalul mod prin care ne satisfacem această nevoie. Cu cât avem mai mulți bani cu atât ne putem asigura supraviețuirea pe termen mai lung.

Disconfort și Diversitate

Trăind într-o lume previzibilă și știind regulile ei, am descoperit că orice loc își are resursele lui limitate. Prin urmare am evoluat să căutăm noi moduri de a ne satisface nevoia de Securitate prin ieșirea din zona de confort și explorând în necunoscut.

Cu cât ne simțim mai în Siguranță cu atât ne permitem să încercăm noi experiențe, produse și servicii, să explorăm noi locuri și să întâlnim noi persoane. În final ne simțim foarte „recompensați” de noile experiențe avute.

Semnificație și Valoare

Privit din interior are legătură cu ce crezi și simți față de tine însuți sau, cu alte cuvinte, stima de sine. Este sentimentul că ești important, special, unic și dorit.

Privit din exterior, cu siguranță ai auzit de expresia „Bani, Faimă, Putere și Femei”. Cu cât ai parte de mai multe resurse „rare” cu atât ca om ești mai bine văzut de alții, deci și stima de sine crește.

Iubire și conexiune

Este nevoia de a împărtăși starea noastră interioară, emoțiile și gândurile noastre cu alte persoane. Și vice-versa, să asculți starea interioară a altora și să primești emoțiile și gândurile altora. Conectarea funcționează și cu natura, alte animale sau chiar sisteme artificiale.

Nevoia de o comunicare permanentă cu exteriorul ne determină să creăm relații pe termen lung și în cadrul lor să căutăm o calitate mai bună a stărilor împărtășite. Sunt rezervat în a folosi cuvântul „iubire” deoarece pentru fiecare în parte înseamnă ceva diferit și are o multitudine de reprezentări (vezi de exemplu cartea Cele 5 limbaje ale iubirii).

Creștere și dezvoltare

Este nevoia de schimbare în bine a ta pe plan fizic, mental și emoțional. Este nevoia de a avea mai multă siguranță, diversitate, stimă de sine și relaționare.

Dacă ai ceva ce îți dorești vei vrea mai mult. Dacă faci ceva ce îți place vei vrea să faci mai des. Dacă te simți bine cu cine ești vei vrea să fii o versiune și mai bună a ta.

Sens și contribuție

În momentul în care toate nevoile tale sunt satisfăcute și tu ai devenit o mai bună versiune a ta, în final, vei vrea să oferi înapoi acest lucru și celor din jur sau lumii în care trăiești. În același timp există nevoia ca acțiunile tale și chiar viața ta să aibă un sens dincolo de tine.

Privind puțin mai profund, putem spune că ne dorim ca experiențele, emoțiile, visurile noastre și ce este mai bun în noi să trăiască prin ceilalți și prin lumea pe care o lăsăm în urma noastră.

(continuă să citești după media ↓)

Cum aș construi eu locul ideal de muncă

Acum că știu ce vrea de fapt o persoană prin alegerea locului de muncă, asta fiind un stil de viată care îi permite să fie cât mai fericit prin satisfacerea celor 6 nevoi de bază, aș putea construi un loc de loc ideal de muncă pa baza a ceea ce știu că s-a făcut până acum și ce este posibil.

Salariul este încă cel mai important, dar nu cum era o dată. În majoritatea cazurilor angajatorul „spune” ceva de genul: „te plătesc cât vreau eu, muncești cât și ce vreau eu, dar cu banii primiți faci ce vrei tu în timpul liber”. De unde și zicala că a fi salariat este similar cu a fi sclav pe plantație (jumătate de zi).

Dar în cazul angajaților de top se pune cu totul altfel problema: „depinde de mine câtă valoare ofer firmei deci vreau să controlez eu când, unde și cum fac asta, și, desigur, sub ce formă sunt recompensat.” Cu alte cuvinte angajații tind să vrea să fie parteneri și nu doar niște „sclavi”, să fie tratați ca pe niște oameni maturi și nu ca pe niște „copii”. În același timp valoarea salariului contează mai puțin pentru ei și în schimb beneficiile suplimentare și satisfacerea altor nevoie sunt mai importante.

Tocmai de aceea o să fac distincția de acum între salariat = persoană care muncește pentru bani și angajat = persoană care s-a „angajat” într-o relație cu scopul de a produce valoare pentru oameni.

Așadar! Dacă aș fi angajat sau dacă aș avea firma mea ce aș oferi angajaților mei:

1. Elementele de siguranță clasice:

   • asigurări și servicii medicale;

   • abonamente la sală;

   • mâncare la birou sau în aproprierea locului de muncă (nu doar fructe și cafea) prin asigurarea logisticii (oferte, comenzi, etc);

   • locuri de odihnă și relaxare, inclusiv canapele pentru „dormit” (power-nap);

   • dușuri și dulapuri de haine – unii oameni vor să vină cu bicicleta sau să stea peste noapte.

2. Elemente de siguranță neconvenționale

   • asistarea în găsirea unei locuințe apropiate de locul de muncă;

   • plata chiriei;

   • mașină (leasing operațional);

   • mâncare produsă local, organic, cu abonament de la țărani sau ferme;

   • birouri individuale pentru cei care le doresc (nu doar pentru cei care au funcții de management).

3. Elemente de diversitate

   • timp alocat pentru activități liber alese (precum avea Google 20% alocat pentru proiecte personale);

   • hackathon-uri și prezentări interne pe teme profesionale și personale chiar;

   • schimbarea frecventă a proiectelor și structurii echipelor (la cel mult 2 ani);

   • lucru remote și program flexibil;

   • sedii secundare de lucru în orașe turistice;

   • lucru în co-working space-uri de oriunde din lume.

4. Elemente de valorizare

   • maximizarea autonomiei angajatului;

   • administrarea bugetului propriu, un angajat poate să decidă cum sunt folosiți banii în folosul lui;

   • salariu fix combinat cu bonusuri variabile în funcție de niște performanțe lunare sau zilnice;

   • recompensare prin acțiuni sau părți sociale;

   • evaluări și feedback 360.

5. Elemente de relaționare

   • ierarhie plată (cu puține niveluri);

   • echipe liber alese și dinamice;

   • psiholog și/sau coach;

   • ședințe opționale;

   • team-building-uri informale;

   • reguli de funcționare interne alese „democratic”;

   • meet-up-uri interne pe diverse teme;

   • random social meetings (întâlniri de socializare între persoane aleatoare din firmă).

6. Elemente de dezvoltare

   • coaching, training, mentorat;

   • proiecte de intraprenoriat;

   • evaluări de descoperire a potențialului și a talentelor;

   • întâlniri de brainstorming;

   • programe educaționale organizate de angajați pentru copii, studenți și stagiari.

7. Elemente de contribuție

   • întâlniri ale tuturor angajaților cu clienții firmei și împărtășirea experienței clienților;

   • focus group-uri cu clienții;

   • discutarea vizunii, misiunii și valorilor firmei în mod periodic;

   • redirecționarea resurselor către proiecte sociale/ecologice/comunitare inițiate de angajați;

   • grădiniță și școală elementară privată pentru copiii angajaților.

Îți voi prezenta în continuare câteva situații în care acestea au sens pentru anumite tipuri de angajați.

(continuă să citești după media ↓)

Angajatul cu familie

Principala problemă a celor care au copii este că trebuie să se împartă între copii și locul de muncă. Cel mai rău este în cazul mamelor care sunt nevoite să facă un mare compromis între creșterea copilului și păstrarea unui loc de muncă. Compromisurile îi fac nefericiți pe oameni, iar oamenii nefericiți nu sunt productivi și motivați înspre obiective firmei. Vezi de exemplu cât de nefericite sunt compromisurile în relații!

Aș enumera aici câteva dintre frustrările pe care le au angajații cu familie și copii:

• drumul de acasă la serviciu;

• dusul și luatul copiilor de la școală;

• lăsarea copiilor în seama unor persoane nepotrivite, care nu țin pe deplin cont de nevoile copiilor (babysitter, bone, bunici);

• trimiterea copiilor la școli și (semi)internate de stat de o calitatea chestionabilă;

• asigurarea unor activități extra-curriculare;

• găsirea unor locuri de joacă pentru copii.

„Este nevoie de un sat întreg ca să crești un copil.” – Proverb African

Soluțiile pe care le văd eu aici, care pot să vină din partea companiei angajatoare înspre angajați sunt de fapt de tip crearea unei comunități. Îmi amintesc de un articol pe care l-am citit acum câțiva ani în care mai mulți parteneri implicați într-un startup au luat împreună o vilă în care s-au mutat cu toții, familie, parteneri de cuplu, copii, câine, pisică și purcel. Prin asta au făcut mai plăcută atât viața profesională cât și viață personală.

Dar ce se poate face în cazul unei firme mai mari? O să mă raportez la o firmă de IT pentru că acolo sunt cele mai multe oportunități de îmbunătățire a vieții angajaților. Sortate descrescător după impactul în viața angajatului și costurile inițiale de implementare, propun așa:

• Cumpărarea unui teren mai mare și construirea unui mini orășel în jurul acelei firme. Cu tot ce au oamenii nevoie: restaurant, grădini și livezi, școală și grădiniță, locuri de joacă și agrement, etc. Totul făcut în funcție de cerințele angajaților. În România chiar ar fi ușor de realizat deoarece sunt multe sate abandonate și terenurile sunt ieftine. Sau o soluție de compromis ar fi la periferia orașului.

• Mutarea firmei într-un oraș mai mic.

• Amenajarea unui loc de joacă pentru copii, sau mai bine spus alocarea unui loc de joacă. Ei știu să și-l amenajeze și singuri.

• Crearea unei grădinițe și școli particulare chiar lângă complexul de birouri.

• Mutarea sediului lângă o grădiniță și scoală agreată de angajați.

• Susținerea mutării locuinței părinților lângă sediul firmei prin ajutor logistic, financiar (plată chirie), etc

• Lucru remote de acasă pentru părinți.

• Job-uri part-time pentru părinți

Apropo, știi cumva vreun loc de muncă în care s-au gândit să construiască grădiniță, școală sau locuri de joacă pentru copiii angajaților? Mi-ar plăcea să știu că există oameni pe lumea asta care când construiesc ceva se gândească că vor trăi oamenii acolo și că oamenii mai târziu vor avea copii și că aceștia din urmă ocupă spațiu.. chiar mult spațiu ?

  

Angajatul preocupat de sănătate și natură

Tot mai apar prin presă povești despre grupuri de oameni și foști corporatiști care se mută la sat sau în zone „izolate” și își fac tot felul de comunități în mijlocul naturii. Mai sunt cei care în weekend-uri nu-i găsești acasă pentru că sunt fie la munte, la mare, în diverse excursii sau competiții sportive sau la un teren sau grădină pe care o au la țară. Asta spune ceva despre ce nevoi au și care este stilul lor de viață.

Ce îi doare de fapt pe acești oameni este deconectarea dintre minte și corp (cu neglijarea acestuia) și deconectarea dintre om și natură. Prin urmare sunt interesați să se hrănească cât mai sănătos, natural și ecologic, să petreacă cât mai mult în natură și să facă activități fizice variate.

Ce poate să facă o firmă pentru acest tip de angajați?

• Cumpărarea unui teren mai mare într-o zonă de deal sau lângă mare și construirea unui mini orășel în jurul acelei firme. Cu tot ce au oamenii nevoie: restaurant, grădini și livezi, școală și grădiniță, locuri de joacă și agrement, etc. Totul făcut în funcție de cerințele angajaților. În România chiar ar fi ușor de realizat deoarece sunt multe sate abandonate și terenurile sunt ieftine. Sau o soluție de compromis ar fi la periferia orașului lângă o pădure sau o zonă cu terenuri agricole.

• Mutarea firmei într-un oraș mai mic de deal sau pe coasta mării.

• Mutarea sediului lângă o zonă cu cât mai mult spațiu natural, gen parc, pădure, grădini, etc

• Amenajarea unui loc în care angajații își pot pune în practică preocupările lor: grădinărit, sport, recreare în natură, etc

• Grădină și spațiu verde pe terasa clădirii (roof garden)

• Lucru remote pentru cei care vor să petreacă mai mult timp „în vârful muntelui” sau la țară.

• Asigurarea la serviciu a unei mâncări proaspete și obținută în condiții cât mai naturale (local, sustenabil, organic, permacultură, etc)

O politică de reciclarea a deșeurilor și de gestionare inteligentă a resurselor consumate.

(continuă să citești după media ↓)

  

Întreprinzătorul

Îl întâlnim în „libertate” sub numele de antreprenor și în interiorul companiilor se numește intraprenor, acea persoană care inițiază proiecte în interiorul companiei, găsește resurse și merge cu proiectele până în punctul în care devin sustenabile și profitabile.

Această persoană se confruntă cu următoarele frustrări la locul de muncă:

• lipsa de viziune a companiei;

• lipsa unei misiuni înalte a firmei;

• compania nu este orientată către satisfacerea nevoilor oamenilor;

• poziționarea într-un rol lipsit de autonomie și putere de a schimba lucrurile;

• un mediu rigid de lucru, politici ale companiei care interferă cu dorința lui de a creea ceva de valoare;

• acces la resurse necesare pentru inițiarea de proiecte sau finalizarea lor;

• lipsa de libertate, realizarea unor task-uri neimportante;

• faptul că nu poate alege singur locul, timpul și persoane cu care lucrează la proiectele sale;

Ce poate să ofere o firmă unei astfel de persoane sunt:

• gestionarea proprie a bugetelor de bani, resurselor umane, echipamentelor;

• alocarea unor ore pentru proiecte personale;

• eliberarea de obligații pentru câteva luni pentru a putea să se concentreze pe proiecte proprii;

• încurajarea lor să vină cu propuneri în fața managementului și oferirea resurselor pentru a le implementa;

• acces la resurse care grăbesc dezvoltarea proiectelor: laptop, mașină, mâncare la birou, duș și spațiu depozitare haine, săli de ședințe și de lucru;

• acces la lista cu problemele cu care se confruntă firma și clienții acesteia în vederea lărgirii perspectivii asupra soluțiilor căutate;

• acțiuni și părți sociale ale firmei;

• libertatea de recrutare a oamenilor și alegerea oamenilor din echipă;

• libertatea de a organiza evenimente la sediul firmei: focus group-uri, prezentări, demonstrații, întâlniri de brainstorming, hackathon-uri, etc;

• participarea la conferințe și training-uri;

• lucru remote din cafenele, hub-uri, co-workspace-uri.

  

Nomadul digital

Am citit de curând un articol cum că pentru anul 2035 se estimează ca din 9 miliarde de oameni de pe Terra o să fie 6 miliarde care vor lucra, jumate din ei vor fi freelanceri și o treime dintre freelanceri o să fie nomazi digitali. Deci vor fi 1 miliard de nomazi digitali de care angajatorii actuali vor trebui să țină cont.

Dar ce caută un nomad digital?

• Să călătorească ca să vadă noi locuri și să cunoască noi oameni, să aibă noi experiențe;

• Să fie productivi prin îmbinarea utilului cu plăcutul;

• Să descopere locul și oamenii potriviți pentru a-și pune în practică ideile;

• Să exploreze, să învețe și să facă conexiuni cu oamenii;

• Să își lărgească perspectiva asupra lumii;

• Libertate de exprimare;

• Autocunoaștere.

Ce poate să facă o firmă pentru un angajat care vrea să fie „mobil”? Avantajul este că un nomad digital se leagă de foarte puține lucruri și oameni deci prin urmare prezintă foarte puține costuri și pretenții.

Dacă o firmă înarmează un nomad digital cu un laptop, telefon mobil, asigurare de călătorie și un set clar de obiective profesionale de realizat, în rest se descurcă el/ea. Poate chiar după câteva luni sau ani acesta vine înapoi în cadrul sediului și aduce niște experiențe care pot revoluționa afacerea.

Aici îmi vine să ma gândesc la un client cu care am lucrat, care avea o firmă în care era partener. Principala lui problemă era că el ar fi vrut să călătorească mai mult în schimb locul de muncă actual și familia nu prea îi permiteau să facă asta. Ce își dorea el de fapt era să poată călători și să lucreze în același timp.

…

Poate că mai sunt și alte tipologii de angajați, dar pe moment nu îmi vin altele în minte…

La prima vedere pare un efort foarte mare din partea unei firme să asigure un „paradis” pentru angajații ei, dar, dacă e să te gândești bine, un angajat își construiește lifestyle-ul dorit tot din bani pe care îi primește de la firmă. Și atunci din moment ce angajatul lucrează în vederea satisfacerii nevoilor firmei de ce nu ar face și firma la fel pentru angajat? În plus, din punct de vedere financiar, pe termen lung, este mai rentabil și pentru firmă și pentru angajat să administreze împreună resursele pentru a obține rezultatele dorite: firma profit și angajatul viața dorită.

(continuă să citești după media ↓)

Teoretic este posibil să construiește o comunitate sau un loc de muncă concentrat pe o viziunea care servește nevoile tuturor angajaților. Chiar și practic un prim proiect care merge în această direcție este Apple Campus 2, a cărui construcție va fi finalizată în 2017.

  

Ce își dorește Ștefan de la un loc de muncă?

Ca să vin cu un răspuns la prima întrebare din acest articol (Ce îmi doresc de la un loc de muncă?) și ca să satisfac curiozitatea cititorilor:

• Un spațiu de lucru privat, liniștit, aerisit, temperatură 22-26°C;

• Acces rapid la hrană, loc de dormit, haine, mod de transport;

• Un laptop, telefon mobil, acces la Internet;

• Să lucrez când vreau și de unde vreau atât timp cât îmi ating obiectivele profesionale;

• Să îmi aleg oamenii cu care lucrez, să pot să fac recrutări dacă e cazul;

• Să îmi gestionez singur finanțele (cheltuieli, furnizori, investiții);

• Să îmi aleg proiectele la care lucrez;

• Parteneri de lucru interesați să facă ceva de valoare pentru beneficiari, să fie onești, să aibă viziune pe termen lung, să le pese de nevoile oamenilor;

• Să lucrez la proiecte sau să creez produse și servicii de valoare pentru oameni și care chiar creează o diferență semnificativă în viața lor;

Tu ce îți dorești de la locul de muncă?

  

Guest post de Ștefan Drăgan.

Copyright (C) Ștefan Drăgan, 2013-prezent.

Publicat de Marcus Victor Grant