În acest top, am realizat, după modelul prezentat aici, o ierarhizare a celor mai bune documentare de lung-metraj şi mediu metraj care au fost lansate în Bucureşti sau în România, în anul calendaristic 2013. Topul include şi filme de televiziune care au rulat în cadrul unor festivaluri internaţionale. Am inclus doar filme pe care personal le-am văzut. Dacă filmul a fost proiectat în Bucureşti, atunci anul respectiv are prioritate în realizarea acestui top, asupra anului în care filmul a fost lansat în cadrul festivalurilor şi/sau în străinătate.
Unele dintre aceste documentare sunt disponibile gratuit pe internet şi pot fi văzute integral. Asupra celor care am scris deja în articole separate, nu am mai insistat.
1. Experimentul Bucureşti / The Bucharest Experiment
Lung-metraj, mockumentary
scris, regizat şi produs de Tom Wilson
premiul Gopo pt cel mai bun documentar (primit în 2014)
punctajul meu: 8/10
cronica mea: aici
Trailer
(continuă să citești după media ↓)
2. Evrei de vânzare/Jews for Sale
Lung-metraj, istoric/politic
scris, regizat şi produs de Radu Gabrea
Acest film a primit o nemeritată invizibilitate. Păcat că selecţionareul Mihai Chirilov din juriul premiilor Gopo nu l-a acceptat. Consider că a făcut o gravă nedreptate, pentru că acest film spune o filă de istorie pe care toţi românii merită să o ştie şi o spune cu mare stil, acurateţe şi echilibru.
Iată-l aici pe regizor povestind despre Evrei de vânzare. A fost totodată efectiv primul film românesc în premieră absolută pe ecranele din Bucureşti, în prima săptămână din 2013. Filmul nu are trailer.
(continuă să citești după media ↓)
3. Inventarul unei istorii de 100 de ani. Tezaurul Romaniei de la Moscova (documentar TV de lungmetraj)
Produs, scris şi regizat de Marian Voicu
Documentar TVR nominalizat la premiile UCIN în 2015 (de unde am şi aflat de el). Nicidecum primul documentar pe acest subiect (YouTube e plin de materiale pe acest subiect: reportaje, minidocumentare, emisiuni) şi nicidecum exhaustiv, este totuşi cel mai merituos. Afirm asta pentru că le-am văzut pe toate celelalte care sunt pe YouTube pe acest subiect. Abordarea profesionistă ridică această producţie la standarde internaţionale şi oferă o perspectivă atât a părţii române, cât şi a părţii ruse. Pe baza vizionării acestui film, spectatorul neavenit îşi poate face o impresie generală cu privire la istoria datoriei de 100 de ani pe care o are Rusia la România. Muzica originală şi surprinzătoare este foarte adecvată, montajul aminteşte de Afacerea Tănase. Leapşa pe murite.
Punctajul meu: 7/10
(continuă să citești după media ↓)
4. Păcătoasa Teodora/Teodora Pecheresse (7/10)
lung-metraj, portret/religios
Coproducţie cinematografică Franţa-România.
Scenariul şi regia: Anca Hirte.
Punctajul meu: 7/10
Turnat în 2010. Lansat în 2011 la festivalul de film Astra, unde a cîştigat un premiu. În 2012, a fost nominalizat la premiile Gopo pentru cel mai bun documentar de lung-metraj. Tot în 2012, a fost lansat pe ecranele cinematografice din Franţa. În 2013, în final, ajunge în Bucureşti unde „beneficiază” de o modestă premieră în postul Paştelui, după care este difuzat de HBO România.
Un film foarte bun, un film personal şi subiectiv, dar în acelaşi timp suficient de distanţat ca observator şi sincer în conţinutul său. Vă invit să citiţi aici un interviu cu regizoarea, care intenţionează să realizeze o continuare a acestui documentar marca Elefant Films.
Trailer
(continuă să citești după media ↓)
5. Afacerea Tănase. Leapşa pe murite
Mediu-metraj, istoric.
Scenariul: Ionuţ Teianu, Liviu Tofan
Regia: Ionuţ Teianu
Produs de Tudor Giurgiu
Liviu Tofan a scris pe acest subiect şi cartea „A patra ipoteză. Anchetă despre o uluitoare afacere de spionaj”.
Două nominalizări la premiile Gopo.
Punctajul meu: 7/10
Un subiect exploziv din istoria relaţiilor diplomatice Franţa-România. Un documentar foarte interesant, extrem de concis, cu un ritm incitant, ce câştigă în valoare prin montaj şi muzică. Producţie Libra Film.
Trailer
(continuă să citești după media ↓)
6. Aici… adică acolo/Here… I Mean there (2013)
Regia: Laura Căpăţână-Juller
Produs de Alexandru Solomon
Alt articol aici
Documentar despre relaţiile de familie între părinţii plecaţi la lucru în Spania şi fiicele rămase în Sighetu Marmaţiei, Maramureş.Titlu provizoriu de lucru: Generaţiile fără părinţi. Nominalizat la premiile Gopo în 2013 pentru cel mai bun documentar. A rulat în premieră la Cluj Napoca în cadrul TIFF 2013. A avut ulterior premiera în Bucureşti şi a generat discuţii interesante şi apreciative. Rulează în România în cadrul proiecţiilor Kinedok. Similar ca subiect cu Waiting for August.
Laura Căpăţână-Juller nu este autor de film, ci jurnalist, iar asta se vede, atât prin calităţile cît şi prin defectele filmului. Talentul ei de jurnalist ce-şi respectă munca de documentare surprinde fără să fi existat un scenariu, momentele-cheie din viaţa familiei Berindea din Maramureş: Crăciunul, Paştele, majoratul unei fiice, vizitele părinţilor, cumpărăturile, primirea pachetului, comunicarea la telefon şi prin Skype, uitatul la TV în familie, construcţia casei, precum şi emoţiile care le însoţesc: dorul Sandei (fiica cea mică), lamentaţiile, speranţele, bucuriile înfăţişate. Alegerea familiei a durat multe luni, iar abordarea regizorului a fost inedită şi eficientă: a susţinut un workshop în care i-a învăţat pe copii să filmeze, din rândul cărora şi-a găsit protagoniştii. Andrei Ujică a sprijinit-o la montaj. Am fost prezent la proiecţia în prezenţa regizoarei luni, 6 iulie, iar cu această ocazie am aflat cum s-au desfăşurat lucrurile ulterior filmărilor: părinţii s-au întors acasă, iar după câţiva ani, fetele au plecat. Anişoara locuieşte acum în Italia cu iubitul ei Ionuţ, iar Sanda studiază să devină învăţătoare la Baia Mare. Laura consideră că este loc pentru multe filme pe acest subiect.
Casa pe care părinţii se chinuie să o construiască într-un orăşel din care toată lumea pleacă reprezintă un ideal fără şanse de a fi asumat ca un obiectiv. Studiul de caz se constituie într-o psihografie eficientă a poporului român, cu accente dramatice. Deşi documentar observaţional, filmul prezintă interacţiunea dintre autoare şi personajele sale. ce îi lipseşte este simbolismul, simţul imaginii, lipsa construcţiei unui crescendo, finalul prea scurt şi lipsa compoziţiei unei imagini generale asupra familiei. Există o ierarhizare clară a importanţei personajelor: Sanda, Anişoara şi apoi părinţii – care însă apar doar ca figuraţie. Perspectiva lor ar fi putut da mai mult sens titlului filmului. În cele din urmă, lipsa de echilibru a documentarului prin plasarea focusului pe emoţiile Sandei îl împiedică să atingă universalitatea de care ar fi putut beneficia subiectul.
punctajul meu: 7/10. Un documentar foarte bun, memorabil, care vă va impresiona.
Trailer:
(continuă să citești după media ↓)
7. Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941
mediu-metraj istoric
Regia: Lucia Hossu-Longin
Cronica mea aici.
Filmul poate fi văzut în întregime aici.
(continuă să citești după media ↓)
8. Părintele Arsenie Boca în duh şi în adevăr (6/10)
Lung-metraj, biografic, religios
Regia: Nicolae Mărgineanu
Nicolae Mărgineanu, unul din intelectualii români de vază care au fost închişi pentru convingerile lor ideologice în timpul comunismului, este autorul unei impresionante filmografii de documentare şi filme ce reconstituie realitatea.
Un lucru extraordinar pentru cinematografia românească este faptul că interesul câtorva regizori a început să se concentreze şi pe filme-portret despre modele de trăire în ortodoxie. Un lucru şi mai extraordinar, filmul a fost oferit în dar credincioşilor şi poate fi vizionat pe YouTube. Iată întreg filmul!
Să îi dea Dumnezeu sănătate şi spor lui Nicolae Mărgineanu să mai continue să facă asemenea filme, în ciuda vârstei înaintate, căci e mare nevoie de ele!
Acest documentar a fost realizat în mod evident cu mijloace reduse, dar interviul se îmbină interesant cu frescele pictate pe pereţii bisericii. Conţinutul, în schimb, e de aur!
Punctajul meu: 6/10
Vizionează întreg filmul gratuit pe YouTube!
(continuă să citești după media ↓)
9. Exploratorul
Lung-metraj, biografic
Regia şi scenariul: Xantos Gabor, Titus Muntean, după povestea scrisă de Gheorghe Racoviţă
produs de Vivi Drăgan Vasile
Un documentar bun şi interesant despre contribuţia ştiinţifică a biologului Emil Racoviţă în plan internaţional şi naţional.
Cronica mea: aici
Punctajul meu: 6/10
Trailer
(continuă să citești după media ↓)
Filmul întreg
(continuă să citești după media ↓)
10. Anatomie des Weggehens/Anatomia unei plecări/Anatomy of a Departure
Lung-metraj, biografic
Coproducţie Germania-România
Scenariul şi regia: Oliver Tătaru
Produs de David Lindner Leporda
Premiera în Germania: 7 noiembrie 2012. Premiera în România: festivalul One World România 2013
Vorbit în germană şi în română.
Regia: Oliver Tătaru.
Regizorul îşi intervievează părinţii cu privire la viaţa pe care o duceau pe vremea comunismului în România şi analizează decizia lor de a emigra în Germania spre sfârşitul anilor ’80. Un documentar minimalist, dar bine făcut şi suficient de interesant, atât prin aspectele universale, cât şi prin cele particulare ale cazului. Am avut oportunitatea să discut chiar şi cu regizorul şi cu mama lui, care au fost prezenţi la premieră, la invitaţia organizatorului festivalului, regizorul Alexandru Solomon.
Cronică aici.
Punctajul meu: 6/10
Trailer
Vizionare plăcută!
ocazional, critic de film
Copyright © Marcus Victor Grant 2015-prezent, toate drepturile rezervate.
Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
DISCERNE 
[…] Aşadar, Daniela Apostol, organizator al festivalului DocuArt, merită felicitată pentru curajul temerar pe care l-a avut pentru că a permis chiar şi înscrierea în concurs a documentarului acestuia şi a celui realizatr de Liviu Tofan, 1990 – Între golani şi criptocomunişti (2015). A făcut mai mult decât Mihai Chirilov, care a respins în 2013 înscrierea la TIFF a documentarului Evrei de vânzare (2013). […]
ApreciazăApreciază