3 documentare româneşti de valoare: Exploratorul, Reţeaua şi Masacrul de la Fântâna Albă

11 05 2015

Exploratorul (2013)

Documentar de lung-metraj

Durata: 1 h 10 minute

regia: Titus Muntean, Gabor Xantus

Produs de Fundaţia Arte Vizuale

Cu ocazia faptului că Cinepub a devenit încă una din acele platforme care pun online versiunile digitalizate ale unor filme româneşti, am reuşit să văd documentarul despre biologul român Emil Racoviţă.

Filmul acoperă cu demnitate şi destul de amplu viaţa, dar mai ales contribuţia ştiinţifică a biologului român la nivel internaţional. Prima jumătate a documentarului se centrează pe expediţia în Antarctica, iar a doua jumătate pe cariera lui Racoviţă în România. Deşi contribuţiile sale au fost recunoscute încă din timpul vieţii prin distincţii, se pare că alegerea exploratorului de a se cantona în propria ţară a produs mai degrabă o limitare umanităţii. Nu de alta, dar nu i s-au pus la dispoziţie fonduri pentru cercetare şi nici măcar pentru instruire. Experienţa sa în domeniul academic a fost una umilitoare, care a adus mai degrabă frustrare şi amărăciune decât progres. Cu toate acestea, personal l-am înţeles pe Racoviţă, chiar dacă nu am fost de acord cu alegerea lui.

Documentarul este bine montat, iar muzica este o surpriză plăcută. Momentele sunt prezentate minuţios, iar alegerea detaliilor pe care se insistă îmi aduce aminte într-o oarecare măsură de stilul pe care îl avea Teleenciclopedia, acum 20 de ani, ceea ce este peste medie, dar nu spectaculos.

Un documentar informativ, care se termină foarte inspirat: pe genericul de fundal, rulează pasaje din compuneri ale copiilor despre importanţa pe care a avut-o Emil Racoviţă.

Trailer

 

Filmul întreg

 

Punctajul meu: 6/10

Vizionare plăcută!

  

Reţeaua (2015)

Regia: Claudiu Mitcu

Produs de HBO România şi Parada Film

Documentar de lung-metraj

Medicamentele pentru bolnavii de cancer se numesc citostatice. Există o diversitate ridicată de asemenea medicamente care sunt foarte importante pentru vindecarea anumitor afecţiuni specifice, iar aceste medicamente specifice nu pot fi înlocuite de altele generice. Nu toate se găsesc pe piaţa din România. Vlad este un bancher român care a iniţiat, acum câţiva ani, o reţea de întrajutorare a bolnavilor din România ce nu reuşeau să găsească acele medicamente.

Practi, este vorba despre oameni obişnuiţi care cumpărau medicamentele din străinătate, le transportau în condiţii optime de conservare (într-o mini-cutie frigorifică) cu avionul şi le dădeau intermediarilor care aveau grijă ca aceste medicamente să ajungă la bolnavi. Această reţea nu percepe bani în plus faţă de costul propriu-zis al medicamenteleor, iar până astăzi, peste 1500 de oameni au contribuit la desfăşurarea acestei uimitoare acţiuni umanitare.

Cauza este faptul că deşi statul român, prin compania Unifarm, cumpără aceste medicamente, dar nu pentru bolnavii din România, ci pentru export.

Documentarul intervievează toţi actorii acestei situaţii: membri ai reţelei, medici, farmacişti, pacienţi, rude ale pacienţilor şi oferă o perspectivă amplă asupra motivaţiei şi a mecanismelor care fac această situaţie atât de gravă şi impresionantă.

Aproape jumătate din echipa de filmare cred că a fost la premiera filmului ce a avut loc în cadrul BIFF (Bucharest International Film Festival) şi a urcat pe scenă.

A fost un moment emoţional, care i-a inspirat atât pe realizatorii filmului, cât şi pe spectatori.

Reţeaua este un documentar bine scris, minuţios contruit, după o disciplină evidentă, iar asta se vede mai ales la montaj. Din punctul de vedere al aspectului producţiei, se vede că a fost gândit de HBO, deoarece aceştia de regulă produc calitate, mai ales când este vorba despre film documentar. De altfel, HBO a produs în anii anteriori alte două documentare româneşti larg apreciate: Anul dragonului (2013) şi Omul-pasăre (2014).

Valoarea filmului este că, pe de-o parte, te conştientizează în legătură cu această problemă, iar pe de altă parte te inspiră deoarece această poveste este o dovadă uimitoare a modului prin care oricine poate să contribuie la salvarea şi întreţinerea vieţii unor oameni bolnavi. Mai mult, filmul a reuşit să aducă o schimbare la nivel politic, în sensul că presiunea pe care a pus-o pe Ministerul Sănătăţii din România a dus la aducerea unei părţi din medicamentele respective pe piaţa farmaciilor din România. Reţeaua funcţionează în continuare şi astăzi.

Desigur, în film nu se vorbeşte de metode naturiste de vindecare a cancerului, pentru că nu acesta este focusul.

trailer

Interviu extins cu regizorul despre film

Punctajul meu: 6/10

  

Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941

Regia: Lucia Hossu-Longin

Există două documentare cu acelaşi titlu, ambele făcute în ultimii doi ani de către televiziuni din România. Ambele se găsesc actualmente în varianta extinsă pe YouTube.

Documentarul de la ProTV

 

Documentarul de la TVR

 

Eu voi scrie despre cel mai bun, al doilea.

Documentarul reface istoria zilei în care Bucovina a fost cedată imperiului sovietic. La 1 aprilie 1941, peste 3000 de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului au format o coloană paşnică şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română, la Fântâna Albă. La circa 3 km de graniţă, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Coloana a ignorat somaţia, iar sovieticii au tras în plin cu mitralierele. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. După masacru a fost declanşată o operaţiune vastă de represalii. Peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Filmul dezvăluie, în premieră după 73 de ani, informaţii despre sumbrul eveniment.

Lucia Hossu Longin a lăsat în istoria televiziunii româneşti un serial de mare onoare şi demintate: Memorialul durerii. După ce s-a finalizat, cariera ei a continuat să exploreze atrocităţile comunismului asupra românilor, prin urmare alegerea acestui subiect este una optimă pentru un asemenea profesionist.

Masacrul de la Fântâna Albă se înscrie în lista unui genocid planificat de către sovietici în Bucovina de Nord imediat după ocuparea teritoriului. Ceea ce este şi mai regretabil este poate faptul că şi acum autorităţile ucrainiene refuză să deschidă public arhivele care pot scoate la iveală mai multe din numele implicate în această tristă pagină de istorie a neamului românesc. Filmul nu surprinde numai situaţia istorică, prin mărturii ale unor supravieţuitori şi explorarea unor arhive româneşti ce consemnează crimele, ci şi situaţia actuală, ostilă, din Rădăuţi, la adresa românilor.

Filmul explorează cu precizie amintirile şi evenimentele care s-au petrecut la Fântâna Albă şi, deşi oamenii care dau mărturie sunt foarte bătrâni, ei sunt întrebaţi cu simţ jurnalistic de către realizatori pentru a putea reconstitui fără echivoc ce s-a întâmplat. Măcelul este reconstituit prin aceste mărturii, ce reuşesc să transpună spectatorul în spaţiul şi timpul descris. Porţiunile greu de înţeles beneficiază de subtitrare în limba română.

Pe mine personal m-a impresionat profund, emoţional. Vocea doamnei Hossu-Longin şi muzica exprimă cu demnitate suferinţa tragediei şi acompaniază cu solemnitate importanţa celor petrecute. Consider că acest documentar este prea puţin cunoscut, prin raportare la calitatea lui şi mă bucură faptul că a fost publicat pe YouTube, unde în ultimele 3 luni a acumulat peste 1500 de vizionări. La mai multe şi mult spor realizatorilor pentru a continua să acopere pagini de istorie care să ne aducă aminte de greutăţile suferite de românii lăsaţi de izbelişte în interiorul şi în afara graniţelor istorice.

Durata: 58 de minute

Magda Mihăilescu povesteşte filmul pentru AaRC, ca de obicei.

Alte articole despre acest film: aici, aici

O emisiunea despre subiect intitulată „Katyn-ul românesc. Punctul de întâlnire” poate fi văzută aici. De asemenea, un articol în Cotidianul.

Punctajul meu: 7/10

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film

Anunțuri

Acțiuni

Information

5 responses

27 05 2015
Cronica filmului Comoara (2015) de Corneliu Porumboiu | DISCERNE

[…] e privirea), am servit cu Aferim! un antreu, apoi Autoportretul unei fete cuminţi sub forma unei reţele din 7 cuvinte. M-am întrebat, personal, de ce eu am fost cel ales. Am aşteptat cu drag Waiting […]

Apreciază

12 07 2015
Top 10 documentare româneşti din 2013 | DISCERNE

[…] cronica mea: aici […]

Apreciază

29 07 2015
Români care au prins aripi: Gheorghe Bănciulescu şi Nicolae „Mami” Mihăiţă | DISCERNE

[…] Ca de obicei, producţiile originale HBO au o calitate care le recomandă dincolo de graniţe. HBO România face cam un documentar pe an şi de obicei reuşesc să obţină şi premii cu ele la nivel internaţional. Despre producţia lor de anul acesta, am scris aici. […]

Apreciază

13 08 2015
Top 10 filme româneşti 2015 până acum, partea II | DISCERNE

[…] Cronica mea aici […]

Apreciază

28 03 2016
Live blogging despre gala decernării premiilor Gopo din 2016 | DISCERNE

[…] – Franţa – Polonia), Producator: Anca Damian (Aparte Film) Regia: Anca Damian REŢEAUA (România), Producator: Claudiu Mitcu, Ada Solomon, Calin Peter Netzer, Hanka Kastelicova […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: