Eşti mândru că eşti român? Demonstrează! Cum să aperi democraţia fără a ieşi în stradă

Motto: Ai văzut vreodată o statuie închinată eroului care… a stat degeaba?

A trecut 24 ianuarie cu ale sale fanfare, promisiuni şi mici. Şi, în caz că te-ai bucurat să te simţi naţionalist sau patriot, te felicit, pentru că am să-ţi dau treabă, române! Citeşte mai departe!

  

Naţionalismul şi surogatele sale

Există un naţionalism şi există un patriotism declarativ prost înţeles.

Am participat de mai multe ori la cuvântări de-ale lui Dan Puric, ascultându-l cu admiraţie dar şi cu reticenţă, culegând „pastile de înţelepciune” din cea ce spunea. Ţin minte o seară de vară a lui 2007, când, Sub Cărtureşti, a ţinut un discurs la sfârşitul căruia l-am întrebat: „ce mesaj aveţi pentru românii care au plecat din ţară?”. El a răspuns, într-un ropot de aplauze: „noi suntem cei care am rămas!”. M-am întrebat mulţi ani ce-o fi vrut să spună cu asta. Întrebarea care nu-mi venise în minte era: „pentru ce am rămas?” şi o repet: pentru ce am rămas?

Unii au rămas pentru rudele dragi şi care au nevoie de ajutor, alţii au rămas ca să-şi termine o educaţie, alţii, ca mine, au rămas crezând că pot să facă ceva pe plan profesional. Dar cei mai mulţi nu au rămas de dragul ţării sau de dragul poporului, deşi unii consideră că nu au emigrat din naţionalism sau patriotism. Ca dovadă, că atunci când au fost multe alte încălcări ale drepturilor şi libertăţilor prin abuzuri legislative, românii nu s-au strâns cu zecile sau cu sutele de mii să protesteze în stradă, ca în alte ţări (de exemplu Grecia, Spania). Acum, nu ies în stradă nici intelectualii de vază. Misiunea lor, la drept vorbind, este să apere cu condeiul democraţia, căci ştim cum condeiul este mai puternic decât sabia, mai puţin atunci când este acoperit… de o pălărie. Cine iese? Ies mulţi din cei cărora „le-a ajuns cuţitul la os.”

  

Ţinta România

Poporul român şi/sau integritatea teritorială a României sunt ameninţate în mod real în 2014. Care sunt pericolele? Păi să le luăm în ordine calendaristică:

  1. Adoptarea tacită a legii condamnării legionarilor. Legea poate fi folosită împotriva celor care scriu sau protestează împotriva exploatărilor cu cianuri şi prin fracţionare hidraulică. Am scris pe larg despre asta aici, aici şi aici. Urmărirea stadiului în care se găseşte legea la Camera Deputaţilor se poate face aici.

  2. Introducerea noilor carduri de sănătate şi a cărţilor de identitate biometrice. Acestea prezintă un risc la adresa intimităţii, securităţii datelor şi libertăţilor religioase ale românilor, despre care am explicat aici şi aici. Toamna 2014. La asta se adaugă şi dosarul electronic al pacientului.

  3. Alegerile prezidenţiale: noiembrie-decembrie 2014. Printre candidaţii probabili: trădătorii de ţară Crin Antonescu, Victor Ponta şi Mihai Răzvan Ungureanu, care au vândut pe te miri ce şi mai nimica rezervele de aur şi/sau gaze de şist ale ţării (citeşte mai multe aici). Candidaturile oricăruia dintre ei este foarte probabil să creeze proteste în stradă.

  4. Începerea exploatărilor propriu-zise, fie de aur folosind cianuri, fie de gaze de şist folosind fracţionarea hidaulică. Până acum, nici nu s-a „zgâriat suprafaţa”. Deocamdată se spune că se discută cadrul legislativ, prin tribunale, ministere şi Parlament. Trebuie spus că ceea ce s-a întâmplat până acum în România folosind aceste metode este doar vârful unui aisberg. Dacă marile companii încep efectiv să foreze masiv după cum şi-au planificat ei şi după cum le-au promis trădătorii perindaţi pe la putere, tot coşmarul ultimilor 20 de ani va fi ca un vis frumos de pluş. Pericolul este iminent.

      

Ce faci tu, române?

Chiar! Tu, române, de ce ai rămas în România? Ce ai făcut pentru ţară, pentru popor? Nu pentru stat, nu pentru companii, nu pentru tine, nu pentru familia ta! Pentru ce ţi-ai sacrificat tinereţea pe altarul idealurilor? Merită? Sau înclini să dai dreptate multor emigranţi din România care acum îţi spun; „ţi-am spus eu?”.

Dacă democraţia moare în România, care mai e valoarea dezvoltării ONG-urilor?

Dacă democraţia moare în România, ce urmează? Ce fel de regim vine în urma ei?

Dacă democraţia moare în România, tu unde vei fi? Ce vei face?

Dacă democraţia moare în România, tu cum te mai dezvolţi personal într-o dictatură?

Dacă democraţia moare în România, ce ai să mai faci cu patriotismul şi naţionalismul?

Ţine bine minte ce îţi scriu aici: dacă democraţia în România moare, mă tem că Paştele care se apropie este ultimul pe care românii or să-l mai aibă cu pace şi fără sânge, pentru că lucrurile se precipită încet şi sigur spre un război civil, iminent mai cu seamă în preajma iernii din 2014-2015, când nu se ştie cu ce bani se vor mai plăti subvenţiile la căldură şi pensiile.

Să nu aşteptăm până când n-o să mai aibă cine să strige: „Lupul! Lupul!” şi ne trezim cu el în casă.

Democraţia pleacă de la prezumţia de nevinovăţie, chiar dacă celălalt pleacă de la prezumţia de vinovăţie. Jandarmii pleacă de la prezumţia de vinovăţie a protestatarilor. Nu sunt unul care să militeze pentru prezumţia de nevinovăţie a politicienilor, dar haideţi să le acordăm măcar „prezumţia de inconştienţă” şi să-i determinăm să ia alegeri mai bune: cu dialogul, cu negocierea, cu manipularea, cu presiunea şi, dacă nu merge, cu ruperea relaţiilor, ca în orice fel de parteneriat liber consimţit.

Alexandru Macedon a găsit odată un soldat de-al său ascunzându-se de frică, tremurând între boscheţi. A strigat şi l-a întrebat:

– Soldat! Cum te numeşti?

– Alexandru!

– Ascultă aicea, soldat, ori îţi schimbi numele, ori îţi schimbi tactica!

  

Prioritatea nr. 1: să oprim legea pentru condamnarea legionarilor

Eşti român? Îţi pasă de ţara ta şi de neamul tău? Acum e timpul să o demonstrezi. Ştii ce poţi să faci şi ştii ce se poate întâmpla. Ai de gând să faci ceva? Ei bine, fă-o acum, pentru că istoria nu mai are timp cu amânările.

Ei bine, oricare ar fi răspunsul, România are nevoie de tine! Cum? Hai să ne mobilizăm şi să înfruntăm pericolul nr. 1 din lista de mai sus: să oprim legea condamnării legionarilor în Parlamentul din România.

De ce este importantă această lege? Pentru că atinge chiar şi dreptul de a protesta. Nu contează dacă ai sau nu de gând să protestezi, pentru că folosind această lege, oricine va putea fi declarat în mod abuziv „legionar” şi băgat la închisoare pe nedrept.

Ei bine, va fi greu, tocmai pentru că pare simplu. De fapt, este chiar mai greu decât a ieşi în stradă ca să te „răcoreşti” prin proteste. Trebuie să îţi aloci timp pentru ţară şi pentru neam. Ştiu, acum sunt în poziţia prietenului care spune că ştie ce este mai bine pentru tine şi pentru conştiinţa ta. Sunt în poziţia celui care nu strigă pentru prima oară: „Lupul! Lupul!”. Sunt cel care încearcă să te convingă să faci ce îţi sugerez eu, pentru că s-ar putea să spun adevărul. Ţi-a plăcut discursul? Ei bine, acesta este un privilegiu al democraţiei. Vrei să îl păstrezi? Pentru început, informează-te, dacă nu ai făcut-o deja: citeşte şi dă mai departe aceste articole în format link pe toate reţelele sociale, mai ales pe: Facebook, LinkedIn, Twitter.

Eşti român? Apără-ţi dreptul de a protesta!

  1. Analizează legea care este disponibilă aici şi scrie despre ea. Citeşte aici cadrul mai larg.

  2. Scrie mesaje electronice pe e-mail şi reţele sociale politicienilor şi liderilor de opinie pe care îi cunoşti, precum şi jurnaliştilor din blogosferă, presa scrisă şi audio-vizuală, pentru a deveni conştienţi de pericolul acestei iniţiative legislative şi transmite-le argumentele tale cu privire la această lege. Găseşti liste cu adresele de e-mail ale deputaţilor şi senatorilor. Dacă vrei, scrie-mi mie la marcus.victor.grant [at] gmail [dot] com şi-ţi trimit o listă în notepad gata sortată.

  3. Pune mâna pe telefon şi sună-i pe toţi parlamentarii la care ai numerele de telefon din documentele de la punctul 3. Stabileşte audienţe cu cei care sunt aproape de unde locuieşti, informează-i, întreabă-i ce au făcut şi ce au de gând în legătură cu gazele de şist şi Roşia Montană, etc. Aceşti oameni au nevoie să fie treziţi la realitate (dacă dorm) sau să ştie de frica unor câini de pază care nu dorm.

  4. Promovează aceste articole către reprezentanţii Ambasadelor ţărilor din UE în România şi întreabă-i care este poziţia oficială a lor faţă de această ameninţare la adresa democraţiei. Ar fi dispuse să acorde protecţie protestatarilor paşnici care sunt privaţi de libertăţi, umiliţi şi călcaţi în picioare de reprezentanţii statului?

  5. Publică şi tu pe Discerne despre acest subiect! Citeşte aici care sunt paşii ca să colabărăm.

  6. Preia acest articol pe blogul tău, integral sau parţial, ATENŢIE, cu preluarea integrală a linkurilor şi referinţelor din text şi cu specificarea numelui autorului (Marcus Victor Grant) şi a linkului original al acestui articol.

  7. Dacă lucrezi în televiziune sau radio, cheamă invitaţi, ia interviuri, fă o anchetă pe acest subiect şi adu-l în atenţia conştiinţei publice.

  8. Tradu acest articol în engleză şi trimite-mi-l şi mie şi de asemenea la toţi europarlamentarii din Uniunea Europeană, să ştie şi ei în ce fel este atacată democraţia în România. O listă a e-mail-urilor lor poate fi găsită aici (sute de e-mail-uri pe o singură pagină)

  9. Iniţiază o petiţie internaţională în legătură cu acest subiect pe Avaaz.org

  10. Contactează oricare din sutele de ziare din lumea întreagă ale căror date de contact sunt trecute aici şi solicită-le să scrie cu privire la acest subiect.

  11. Scrie pe blogul tău despre acest subiect, folosind inclusiv materialele bibliografice la care m-am raportat, precum şi alte materiale asupra cărora te invit să te documentezi din proprie iniţiativă.

  12. Scrie pe reţelele sociale statusuri care să trezească atenţia asupra acestui subiect.

Fă-le acum, mâine s-ar putea să fie prea târziu!

Fii convingător cu partenerul tău care te-a trădat, politicianul român, descurcă-te cu el chiar dacă e o personalitate dificilă, persuadează-l să îţi bage în seamă punctele de vedere argumentate, trezeşte-l la realitate! Acordă-i prezumţia că s-ar putea să nu ştie pe ce lume trăieşte. Ieşi din zona de confort, mişcă-te şi apucă-te să scrii! Ţara a ajuns în halul acesta şi pentru că am crezut că sunt ALŢII care să ne apere drepturile. Ei bine, am o veste: nu prea mai sunt.

Crezi că nu te afectează? Mai gândeşte-te!

„La început naziştii au venit să-i ridice pe comunişti

Și eu nu am strigat în apărarea lor pentru că nu sunt comunist,

Apoi au venit după evrei,

Și eu nu am strigat pentru ca nu sunt evreu.

Au venit apoi pentru sindicalişti şi catolici

Și nici atunci nu am strigat pentru că nu sunt nici sindicalist și nici catolic.

Când au venit după mine,

Nu mai era nimeni în jurul meu să se ridice în apărarea mea.

PS: Am căutat multă vreme o înregistrare pe YouTube a întregului imn al României. Nu se găseşte pe nicăieri. Pare incredibil, dar se pare că la cât de „mândri” suntem ca popor balcanic, nu s-a găsit niciun român care să caute/să creeze şi să pună pe YouTube întregul imn al României!

Happy democracy!

Îţi mulţumesc!

  

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2014-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer. 

2 gânduri despre „Eşti mândru că eşti român? Demonstrează! Cum să aperi democraţia fără a ieşi în stradă

  1. Foarte interesant articol, cu probleme care nici în prezent nu și-au găsit rezolvarea. Dovada clară că nu mulți l-au citit.
    Mă bucur că exiști !

    Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.