Medicul român, o unealtă în detrimentul pacienților

20 05 2017

Guest post de Radu Iacoboaie, colaborator al blogului Discerne.

Republicare a articolului Medicii sunt obligați acum să facă tututror românilor dosarul electronic de sănătate, care se accesează prin cardul cu cip RFID! Ce zicea părintele Justin Pârvu: ”Adevărul nu ne pune cip. Să cereți autorităților române să abroge legile care permit îndosarierea și urmărirea electronică a creștinilor, renunțarea la libertatea cu care ne-am născut” – nevrednicul Radu Iacoboaie, 16 noiembrie 2016

index  images

Iată că actualii guvernanți și politicieni, printre care mulți sunt francmasoni și masoni, au programat ca acum în timpul campaniei electorale să intre în vigoare o lege care să-i oblige pe medici să facă tuturor cetățenilor români dosarul electronic de sănătate, nu numai la cei asigurați la CNASS, ci și la toți cei neasigurați… Chipurile acest dosar a fost împărțit în 5 secțiuni și medicul nu va avea acces decât la 1-2 secțiuni, cu acordul pacientului…

Noi știm însă că siguranța datelor este aproape nulă și că toate aceste date medicale și personale vor fi preluate ulterior și în cărțile electronice de identitate. De ce mai era oare nevoie de cardurile de sănătate cu cip și dosarul electronic, dacă se va renunța curând la ele? E o mare viclenie la mijloc, evident pentru a putea fi impuse mai ușor buletinele de identitate cu cip RFID, care au fost puternic contestate cam de vreo zece ani încoace.

Adevărul este că sistemul electronic și actele biometrice (cu cip RFID) vor fi folosite tot mai mult împotriva omului. Dezavantajele sunt cu mult mai mari decât avantajele care se invocă de către autorități. Mulți monahi, preoți, specialiști în IT au evidențiat faptul că în spatele acestora se ascunde dictatura mondială și sclavia electronică. Iar această dictatură globală ne va aduce nouă, creștinilor și necreștinilor, sclavia lui antihrist…

Treptat vedem cum ne invadează deja cardurile de orice tip și dispar tot mai mult tranzacțiile cu numerar ori sunt reduse la un anumit cuantum, pentru ca în viitorul apropiat banii să fie retrași cu totul. Se va ajunge astfel ca oamenii să nu mai poată cumpăra sau vinde orice fel de produse, inclusiv alimente și bunuri de strictă necesitate, decât dacă vor plăti prin carduri sau prin folosirea cipului RFID implantat în mâna dreaptă sau pe frunte. Este exact împlinirea profeției din Apocalipsa Sfântului Ioan Evanghelistul…

Acum vor să implementeze îndosarierea electronică pentru ca uriașa bază de date de la Bruxelles care dispune de datele cetățenilor din UE, să fie completă și să poată da un randament mai mare pentru scopurile masoneriei europene și mondiale. Dictatura este pregătită sistematic, încet dar sigur prin controlul total al cetățenilor… Această îndosariere este însă similară cu dosarele pe care le făcea Securitatea comunistă, numai că ea este extinsă la toți cetățenii (văzuți astfel ca potențiali infractori sau cetățeni antisistem) și se realizează mult mai simplu în mediul electronic și mult mai rapid. Nimeni nu ne poate garanta protecția datelor, că acestea nu vor fi accesate însă și folosite grupuri oculte (masonice) împotriva creștinilor ortodocși.

Părintele Justin Pârvu l-a cunoscut pe Sfântul Paisie Aghioritul din Grecia înainte de a da comunicatele împotriva cipurilor (RFID) și actelor biometrice, spunând că este vremea muceniciei și ne îndemna pe toți creștinii ortodocși să nu ne temem și să luptăm până la capăt! Oare noi l-am uitat, am devenit comozi și căldicei sau am obosit?…

Părintele Justin Pârvu zicea:

        ,,… După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acum este momentul să mărturisim cu propria noastră viață. (…) Nu noi, mănăstirile, care suntem în fața altarului avem datoria să spunem oamenilor adevărul și să-i prevenim la ceea ce-i așteaptă pe mâine? Dar în protopopiate nici vorbă să se pună o astfel de problemă, ești respins, ești catalogat niav și depășit – ba chiar mai face și glume pe seama ta. Deci dacă preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce să mai spui de bietul credincios care săracu de-abia deschide Biblia de două trei ori pe an, sau doar o dată-n viață? Vina este de partea tuturor celor ce răspund de educația și formarea acestui popor – de la învățători, profesori până la preoți și miniștri.

         Vă cer, așadar, în numele Mântuitorului Hristos, Care a spus: ,,Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru ei înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se leapădă de Mine înaintea oamenilor și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 11: 32-33), să cereți autorităților române să abroge legile care permit îndosarierea și urmărirea electronică a creștinilor, renunțarea la libertatea cu care ne-am născut…”

În al doilea comunicat al său referitor la actele și cipurile biometrice spune:

          ,,… Am zis doar că acest cip nu este lepădarea finală prin pecetea fiarei, 666. Acest cip este premergător peceții antihristice. Creștinul adevărat știe că la cea mai mică lepădare îl părăsește harul lui Dumnezeu și cu cât este mai sporit, cu atât simte această părăsire pe pielea lui. Mă minunez când aud despre preoți și monahi sihaștri, spunând că nu reprezintă niciun pericol acest cip. Mai bine ar tăcea. (…) Dacă noi primim acum cipul, ceilalți de după noi vor primi liniștiți pecetea. (…) Monahul, preotul care socotește că face o misiune în cadrul Bisericii, dar nu participă direct la aceste adevăruri, la aceste atacuri și primejdii în care ne găsim – nu este monah, nu este preot. (…)

          Adevărul ne face liberi, nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei. Libertatea Evangheliei lui Hristos în fața acestei lumi este un pericol terorist. Tăcerea noastră înseamnă sclavie și îngroparea Ortodoxiei. Oamenii noștri de elită, prin tăcerea lor nu fac decât să construiască sicriul Ortodoxiei pe care i-l pregătește stăpânirea acestei lumi. (…) Viața noastră ortodoxă este foarte dușmănită de Occidentul acesta, de aceea ne și aplică ei atâtea metode diabolice. Dar noi mergem tot cu mucenicia; așa mergem până la moarte și nu renunțăm.”

Într-un interviu, părintele mai adaugă, mai mult pentru noi, creștinii ortodocși:

         ,,Mai bine să ne rugăm ca Sfântul Siluan pentru întreaga omenire decât să protestăm (românii fiind mult prea pasivi – n.a.). Când mărșăluiesc homosexualii, când ni se pun cipuri, când ni se omoară copiii prin vaccinuri (cum este hexacim, promovat din nou acum – n.a.), nu protestează nimeni, sau foarte puțini. Iată că avem posibilitatea să revenim la asceza creștinismului de altădată. Pentru noi, creștinii, este o binefacere această sărăcie, pentru că e învață să fim mai cu stăpânire de sine, mai grijulii și mai cu frică de Dumnezeu. (…) Acum și mirenii trebuie să aprofundeze rugăciunea din inimă, pentru că va fi singura noastră izbăvire – rugăciunea din inimă. Pentru că în inimă este rădăcina tuturor patimilor și acolo trebuie să lucrăm. (…) Nu vedeți cum se tâmpesc copiii care stau, la televizor, la calculator, pe internet, că nu mai știu să numere nici până la cinci? Ce exemplu le oferim noi acestor copii dacă noi ne permitem să pălăvrăgim pe internet? Folosind prea mult internetul ne facem părtași la acest sistem care urmărește să transforme societatea într-o lume oarbă, handicapată mintal, care să nu mai poată distinge mai târziu binele de rău și astfel să accepte pecetea lui antihrist.”

Cine nu cunoaște sau nu înțelege marile dezavantaje ale folosirii cipurilor RFID și pericolele concrete, să caute articolul ,,STUDIU despre RFID” scris de Pr. Prof. Dr. Mihai Valică și de asemenea studiul inginerului fizician Lucian Cornianu (președintele ACESDS).

După cum știm, deja a fost votată în procedură de urgență, fără informarea prealabilă cerută de lege și dezbatere publică, legea pașapoartelor electronice, în pofida faptului că în ultimii ani s-au organizat conferințe împotriva actelor biometrice, s-au scris relativ multe articole (și pe internet) și cărți despre acestea iar Biserica Ortodoxă Română, prin Sinodul Mitropolitan de la Cluj s-a pronunțat împotriva pașapoartelor biometrice. Mai urmează să fie și permisele auto electronice și buletinele de identitate cu cip RFID…

Mai există și marea problemă a implanturilor cipurilor RFID (biocipurilor) în corpul uman… Deja se fac în lume multe dintre acestea, în ceafă, în spate ori alte părți ale corpului, prin operații sau chiar direct de la nașterea copiilor!…

Primul implant pe creier a fost deja efectuat în SUA, statul Ohio. Iar în Suedia, premierul Olof Palme a aprobat încă din anul 1973 asemenea implanturi la deținuți, pentru a fi urmăriți oriunde. Mai mult, experimente secrete din toată lumea folosesc deținuți, soldați, bolnavi psihic, persoane cu handicap, bătrâni, copii… Într-un articol semnat de cercetătoarea doctor în medicină Rauni-Leena Luukanen-Kilde din Finlanda, se spune: ,,Printr-un astfel de implant viața privată a unui om este distrusă pentru totdeauna. (…) Metodele de control mental pot fi utilizate și în scopuri politice, pentru a-i face pe oameni să acționeze împotriva intereselor individuale sau de grup, ori chiar să ucidă, fără a-și aminti nimic după aceea. Acest război tăcut este dus împotriva civililor și soldaților de către Armată și Serviciile Secrete. Din 1980, stimularea electronică a creierului a fost utilizată, în SUA, în secret, pentru a controla oameni fără știința și acceptul acestora. Toate normele dreptului internațional interzic manipularea în acest mod a ființelor umane.” (preluare de pe site-ul despremasonerie.go.ro/pecetea.html)

 

Pentru mult mai multe detalii, vă rugăm să accesați și link-urile:

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/01/22/nu-primim-nici-cardurile-electronice-de-sanatate-si-nu-dorim-dosar-electronic-de-sanatate/

http://www.atitudini.com/2015/01/cine-va-avea-acces-la-informatiile-din-dosarul-electronic-de-sanatate/

http://asociatialibertatearomanilor.ro/ce-pericole-ascunde-dosarul-electronic-de-sanatate-interviu/

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/01/17/apel-pentru-crearea-unei-platforme-comune-pentru-respingerea-cardurilor-de-sanatate-si-tuturor-documentelor-electronice/

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/03/02/modelul-declaratiei-prin-care-respingem-cardul-electronic-de-sanatate-si-dosarul-electronic-de-sanatate/

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/01/04/miscarea-pentru-apararea-ortodoxiei-va-rugam-sa-trimiteti-acest-memoriu-cu-numele-d-voastra-pana-pe-9-februarie-2015/

http://www.apologeticum.ro/2016/11/foto-cartea-de-identitate-cu-cip-este-deja-stadiul-de-prototip/

 

MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI

nevrednicul Radu Iacoboaie, 16 noiembrie 2016

Republicat de aici de Ștefan Alexandrescu având permisiune scrisă din partea lui Radu Iacoboaie





Vaccinarea obligatorie, impotriva Constitutiei Romaniei

21 04 2017

Ca raspuns la ce se poate citi aici si aici:

Stimaţi membri ai comisiei pentru analiza observaţiilor şi propunerilor,

Răspunzând invitaţiei publice de a formula observaţii şi propuneri pe marginea legii privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România, îmi permit să aduc următoarele critici legii în dezbatere.

1. În art. 2(7) şi în art. 11(4i) sunt luate în discuţie „compensarea oricăror efecte invalidante”, respectiv atribuţiile comisiilor de vaccinare cu privire la compensări. În termenii legii, comisiile „analizează şi certifică cazurile de reacţii adverse postvaccinale invalidante şi le înaintează către Ministerul Sănătăţii pentru dispunerea măsurilor compensatorii”.

Nu este cazul sa analizez aici cacofoniile textului legii („certifică cazurile”), pentru că situaţia e mult mai gravă decât asprimile rezultate din ignorarea regulilor de stil, inofensive în raport cu pericolul pe care-l discutăm. Însăşi legea recunoaşte eventualitatea ca administrarea unui vaccin să aibă ca efect reacţii invalidante. Termenul, desigur, nu a fost ales la întâmplare. Când vorbim de reacţii invalidante, avem în vedere nu simple reacţii adverse care dispar într-o zi sau o lună, ci pierderea unor capacitaţi senzoriale sau/şi motorii pe termen lung, posibil pe toată viaţa.

În aceste condiţii, consider că asocierea dintre „reacţii invalidante” şi caracterul de obligativitate prezent in art. 25 ridică multe semne de întrebare şi alarmă.

Atunci când unei persoane i se propune administrarea unei substanţe care ar putea avea efecte invalidante cu riscul de a-i afecta viaţa în mod ireversibil, este necesar din toate punctele de vedere (moral, uman, legal) ca dreptul de a decide dacă se supune sau nu administrării să revină în exclusivitate persoanei în cauză.

Orice încălcare a acestui drept reprezintă implicit o încălcare a art. 22(1) din Constituţia României: „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”. Nu se mai poate vorbi de „integritate fizică şi psihică” în momentul apariţiei unei reacţii invalidante şi nimeni nu are voie să priveze pe nimeni de acest drept garantat de Constituţie.

Nu discut aici cazul persoanelor minore, întrucât nu am familie, nu sunt pedagog/ psiholog şi nu am competenţa de a discuta această situaţie. Mă refer în exclusivitate la cazul persoanelor majore care face obiectul art. 25.

Aşa cum e formulat, articolul nu lasă loc nici unui drept de decizie pentru persoana în cauză. Legea specifică sub formă de obligaţie pentru persoana majoră „prezentarea la administrarea vaccinului în cazul convocării acestora de către furnizorul de servicii medicale de vaccinare” fără a specifica în nici un fel dreptul persoanei majore de a decide dacă se prezintă sau nu la convocarea amintită.

Prin aceasta legea manifestă, aşa cum am arătat, un vădit caracter anticonstituţional. Însa nu numai atât. A introduce în organismul unei persoane substanţe care prezintă un grad de risc la adresa integrităţii fizice şi psihice, sub ameninţarea obligativităţii şi fără consimţământul persoanei în cauză, reprezintă o acţiune detestabilă şi antiumană care evocă vremurile de tristă amintire ale dictaturilor naziste şi comuniste, despre care am vrea să credem că sunt de mult apuse.

2. În art. 11(4p) este specificată atribuţia comisiilor de vaccinare de a sesiza conducerile unor organisme profesionale ale cadrelor medicale în cazul în care membrii acestor organisme se fac vinovaţi de anumite fapte negative, printre acestea fiind enumerată „participarea la acţiuni antivaccinare”.

Dreptul la liberă exprimare este garantat prin art. 30 din Constituţia României.

Din formularea textului legii se poate înţelege că simpla participare la o manifestare publică în care se expun opinii critice privitor la unele vaccinuri, poate fi etichetată drept „participare la acţiuni antivaccinare” şi sancţionată ca atare.

Nu am auzit să existe un astfel de precedent, respectiv o lege care să interzică unui cadru medical de a exprima în mod public opinii critice la adresa unui medicament.

Prevederea în discuţie îngrădeşte nu numai dreptul la liberă exprimare, ci şi dreptul la informaţie garantat de art. 31 din Constituţia României. Prin interdicţia de a participa la „acţiuni antivaccinare”, în speţă la manifestările unde se discută public despre posibilele riscuri ale unor vaccinuri şi despre cazurile în care s-au manifestat efecte nedorite, cadrul medical administrator al vaccinului este privat de oportunitatea de a se informa din mai multe surse şi de a-şi forma o imagine obiectivă cât mai completă care să-l ajute în prevenirea acelor reacţii invalidante pe care însăşi legea le recunoaşte. Privat de această oportunitate, cadrul medical va ajunge să ia în considerare doar ce spun producătorii, care evident au interesul de a-şi promova produsul. Orice formă de descurajare a cadrelor medicale de la cunoaşterea cât mai completă a situaţiilor în care s-au produs reacţii invalidante, orice fel de „ascundere sub preş”, ca în epoca „de aur” de tristă amintire, a acestor situaţii nedorite de nimeni, reprezintă o încercare de ceauşizare a mecanismului vaccinărilor, cu consecinţe nefaste pentru integritatea fizică şi psihică a celor vaccinaţi.

Faptul că până şi medicii dentişti, care în mod normal nu sunt implicaţi direct în activitatea de vaccinare, sunt incluşi în lista celor care se pot trezi pedepsiţi pentru „participare la acţiuni antivaccinare”, nu face decât să accentueze opoziţia între Constituţia României şi legea în discuţie şi totodată să provoace serioase îngrijorări cu privire la încercarea amintită mai sus de a transforma vaccinările într-un mecanism în care informaţia are voie să circule numai de sus în jos şi numai de la centru spre margine.

Semnatarul acestor randuri a fost confruntat timp de 12 (doisprezece) ani cu un abuz al sistemului medical din România care i-a interzis să afle ce s-a întâmplat în ultimele clipe ale vieţii părintelui său, încheiată sub secretul medical într-o unitate de stat. Semnatarul a fost nevoit să îndure nu doar suferinţa generată de încălcarea dreptului legitim al fiului de a cunoaşte cele întâmplate cu părintele, dar şi umilinţa produsă de reducerea la zero a statutului de cercetător cu realizări recunoscute în străinătate, prin negarea, cu aroganţă şi dispreţ, a dreptului de a fi informat cu precizie ştiinţifică despre analizele şi tratamentele din ultimele ore ale celui defunct. Numai după un proces întins pe şase ani şi terminat cu punerea în aplicare a executării silite, semnatarul a putut intra în posesia dosarului medical în care se aflau informaţiile pe care le solicitase.

După un astfel de proces care l-a costat atât financiar dar mai ales psihic, pe parcursul căruia sistemul medical a jucat tot timpul rolul negativ al duşmanului înverşunat, semnatarul consideră că este îndreptăţit să se întrebe dacă sistemul medical chiar vrea binele locuitorilor României prin legea pe care le-a pregătit-o sau dacă dimpotrivă, prin această lege cu caracter vădit anticonstituţional se urmăreşte umilirea celor cărora li se adresează şi transformarea lor din fiinţe gânditoare (şi cu drept de decizie) în vietăţi necuvântătoare – la fel cum semnatarului i s-a pretins să nu mai gândească, să nu mai pună întrebări şi să-l dea uitării pe părintele său în spatele uşilor închise ale secretului medical abuziv.

Cu îngrijorare faţă de viitorul naţiei şi teamă faţă de siguranţa cetăţeanului,

Prof. Dr. Dan Tudor Vuza

http://www.imar.ro/organization/people/PRS/PRS_158.php?PAG=3DPRS





Cum îi batjocorește Ion Iliescu din nou pe morții din decembrie 1989 deși este învinuit de CEDO și de procurori în două dosare penale de crime împotriva umanității…

27 02 2016

images   images

          Frați români, declarația recentă și șocantă a fostului președinte Ion Iliescu, nemulțumit de învinuirea care i se aduce în dosarul mineriadei din iunie 1990, aceea de comitere a infracțiunii crime împotriva umanității, dar și de încercarea procurorilor de a redeschide dosarul revoluției în care se menține aceeași acuzație (dosar după cum știm clasat, la ordinul lui Tiberiu Nițu, fostul procuror general numit politic de PSD), a stârnit un uriaș val de nemulțumire și noi credem că pe bună dreptate.
Tovarășul Ion Iliescu (agent al KGB după unii istorici avizați) a ieșit cu o scurtă declarație sau intervenție publică prin care ne spune cu o nuanță de reproș dar și cu un mare cinism, că noi nu trebuie să mai dezgropăm morții și chiar se miră de ce rudele victimelor îi mai plâng atâta (ce a fost, a fost!)… Adică să facem bine și să uităm! Să nu ne mai plângem morții, ci să facem politică… Adică ,,să tragem cu toții mai bine concluziile politice necesare pentru dezvoltarea societății românești!”… Că dosarul revoluției este de domeniul trecutului și că nu mai prezintă relevanță în zilele noastre… Ba încă ne-a vorbit că au fost sacrificii umane și ne sugera că așa trebuia să fie la noi, că ,,așa este la revoluție”…


Observați și dumneavoastră cât de mult îi pasă politicianului și președintelui onorific al PSD, Ion Iliescu, de cei peste 1200 de români uciși cu sălbăticie și de cei peste 3 000 de răniți și mai ales de problema aflării adevărului măcar pentru istoria României, și desigur de identificarea vinovaților? Nu ne miră acest fapt fraților știind că este unul dintre cei mai importanți masoni de stânga, cu convingeri neocomuniste pretins socialiste…
V-ați întrebat poate și de ce aproape toți acești tineri au fost împușcați mai ales după 22 decembrie 1989, adică după fuga cuplului ceaușist? De ce și ei ,,au trebuit să moară” precum tinerii de la Colectiv? Noi avem certitudinea că aceste crime s-au produs tocmai pentru a se putea legitima cât mai mult teoria revoluției și a exclude faptul (adevărul istoric ca atare) că în România a avut loc de fapt o lovitură de stat militară. Cu toate că observăm totuși existența în istoria lumii și a unor revoluții nesângeroase, precum în Polonia sau în Cehoslovacia lui Vaclav Havel (revoluția de catifea care a condus la schimbarea regimului) și în alte state.
Și nu întâmplător în mod special regimul Iliescu este cel care a făcut tot posibilul în timpul guvernărilor sale să blocheze cercetarea și anchetarea tuturor crimelor revoluției (prin acțiuni concrete de genul coordonate de fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, un apropiat al tovarășului Ion Iliescu: ștergerea fișelor medicale, confiscarea probelor, soluția aplicată de procurori NUP – neînceperea urmăririi penale în toate dosarele victimelor, intimidarea unora etc), nu întâmplător a creat un Institut al revoluției, s-au înălțat monumente închinate revoluției (cum este și obeliscul cu semnificații oculte din Piața Revoluției). Apoi, s-a vorbit incredibil de mult în mass-media, în politică și chiar în biserici despre revoluție, s-a folosit acest cuvânt pentru a numi străzi și bulevarde, o stație de metrou, o piață etc…
Dacă nu ar fi fost dorința rudelor victimelor de a li se face dreptate, dacă nu ar fi reclamat la CEDO abuzuri ale autorităților (procese câștigate acolo în fața statului român), credem că nici CEDO n-ar fi pus presiune acum pe justiția română ca să-și facă treaba conștiincios și până la capăt, inclusiv să redeschidă dosarul revoluției închis de fostul procuror general Tiberiu Nițu, cunoscut publicului ca unul dintre ,,revoluționarii” care au tras în ,,teroriști”…
Precizăm că suntem cu tot sufletul alături de familiile îndurerate ale tinerilor uciși în sângerosul decembrie 1989 pentru setea lor de libertate și care până astăzi n-au renunțat să-și caute dreptatea și vor să afle măcar cine au fost criminalii copiilor și rudelor lor și de ce nu, să fie trași la răspundere și pedepsiți…
După părerea noastră, redeschiderea dosarului revoluției de către ÎCCJ și Parchetul General (civil ori militar) ar fi un minim act reparatoriu și un prim pas de restaurare a adevărului în societatea românească, ocultat atâția ani de către cei care au dat atunci ordin să se tragă și unii dintre ei au și tras fără milă…
Vedem că nimeni nu a plătit pentru crimele ,,revoluției”, dar nimeni!… Vi se pare oare normal să fie omorâți atâția români (tineri care aveau un viitor înainte) și să nu fie rezolvat cazul absolut deloc, ba mai mult dosarul să fie clasat din nou?…

         PRIN URMARE, MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI CERE PUBLIC SĂ SE FACĂ DREPTATE FAMILIILOR VICTIMELOR ȘI NOI TOȚI AVEM DREPTUL SĂ AFLĂM ADEVĂRUL PÂNĂ LA CAPĂT!

        CEREM PUBLIC DIN NOU REDESCHIDEREA DOSARULUI ,,REVOLUȚIEI” SAU LOVITURII DE STAT DIN 22 DECEMBRIE 1989!

Guest post de Radu Iacoboaie. Copyright (C) Radu Iacoboaie, 26 februarie 2016. Publicat iniţial pe blogul lui aici. Reprodus cu permisiunea scrisă a autorului. Vă rugăm, preluaţi şi daţi mai departe!

        Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesați și următoarele link-uri:

https://discerne.wordpress.com/2015/12/22/televiziunea-la-zidul-revolutiei-si-critica-de-film-romanesc-la-zidul-corectitudinii-politice-de-stefan-alexandrescu/

https://discerne.wordpress.com/2015/10/01/cronica-documentarului-1990-intre-golani-si-criptocomunisti-2015-de-stefan-alexandrescu/

https://discerne.wordpress.com/2015/10/02/recenzia-documentarului-revolutia-va-apartine-sau-cantarea-revolutiei/

https://discerne.wordpress.com/2015/05/21/amintiti-va-de-sfintii-inchisorilor-comuniste-de-radu-iacoboaie-2/

http://www.gandul.info/politica/reactie-nervoasa-a-lui-ion-iliescu-intrebat-despre-dosarul-revolutiei-acum-sa-stam-sa-tot-plangem-mortii-in-loc-sa-tragem-concluziile-politice-15087507

http://www.evz.ro/ion-iliescu-revine-cu-explicatii-dupa-declaratiile-socante-despre-dosarul-revolutiei-si-mineriadei.html

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/10/22/iliescu-judecat-pentru-sangele-varsat-sa-speram-ca-in-sfarsit-la-presiunea-cedo-justitia-romana-va-face-dreptate-familiilor-victimelor-si-vor-afla-si-tinerii-de-astazi-adevarul/

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2015/03/15/de-ce-ion-iliescu-nu-a-fost-condamnat-nici-dupa-25-de-ani-de-la-caderea-oficiala-a-comunismului-in-romania/

https://raduiacoboaie.wordpress.com/2016/02/11/lista-din-2016-a-celor-mai-cunoscuti-francmasoni-din-romania-miscarea-pentru-apararea-ortodoxiei-12-februarie-2016/

Mișcarea pentru Apărarea Ortodoxiei
nevrednicul Radu Iacoboaie, 26 februarie 2016





Cronica documentarului 1990 – Între golani şi criptocomunişti (2015)

1 10 2015

documentar TV de mediu-metraj (48 min)

regia: Liviu Tofan

produs de Filaret Acatrinei

Trailer

TVR are în arhivă mult material, footage de la diverse evenimente istorice, din care se pot scoate sute de documentare. Atunci când Andrei Ujică (coautorul genialului Videogramme einer Revolution) a realizat un lung-metraj de vreo 3 ore dintr-un asemenea material (Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu), a fost criticat pentru lipsa de comentariu pe marginea lui. Însă regizorii pot conta pe sprijinul TVR în realizarea unor documentare îndrăzneţe care expun istoria oficială pentru ceea ce este: o minciună.

Filmul se înscrie pe tradiţia creată de Cornel Mihalache în ceea ce priveşte problema confiscării Revoluţiei din 1989 de către autorii loviturii de stat care a avut loc în România şi merită a fi văzut în continuarea documentarului Piaţa Universităţii (1990) de Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile şi Sorin Ilieşiu.

Este foarte greu a cuprinde în atât de puţine cuvinte şi în imagini atât de reprezentative ce s-a întâmplat atunci şi care era importanţa evenimentelor care s-au petrecut în Piaţa Universităţii din Bucureşti: protestele, intervenţia autorităţilor şi mineriada. Excelent documentat, montat cu talent şi bine comentat, filmul dezvăluie o pagină importantă din istoria recentă a României, una pe care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman şi asociaţii lor nu o vor cunoscută.

Valoarea filmului este cu atât mai mare cu cât marea majoritate a documentarelor care s-au făcut despre lovitura de stat s-au concentrat pe momentul decembrie 1989, mai puţin pe ceea ce a urmat după. Exemple de asemenea filme, a căror vizionare ajută la înţelegerea contextului istoric sunt: Piepturi goale şi buzunare pline de Cornel Mihalache şi După revoluţie de Laurenţiu Calciu.

O adevărată capodoperă jurnalistică, istorică şi filmică, care merită văzută de cei ce doresc să înţeleagă ce s-a întâmplat acum un sfert de secol.

Documentar proiectat în cadrul festivalului naţional DocuArt ce a avut loc la Bucureşti în octombrie 2015.

Punctajul meu: 8/10

Documentarul poate fi vizionat în întregime pe YouTube

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.





Exerciţiu de manipulare a opiniei publice

26 07 2015

Cartea „Faţa nevăzută a homosexualităţii”, de Virgiliu Gheorghe şi Andrei Dîrlău, a cărei recenzie am scris-o aici fost lansată la Bucureşti în 18 februarie 2015, cu ceva peripeţii. Pe scurt, Universitatea Bucureşti, care desfăşoară o politică pro-homosexualitate şi anti-creştină, a oprit desfăşurarea evenimentului, obligându-i pe organizatori să schimbe locaţia cu scurt timp înaintea evenimentului. Nu am participat la eveniment. În luna iulie, când am scris această cronică, am căutat pe internet informaţii despre ea, în încercarea de a găsi o cronică a cărţii sau a evenimentului.

Fără să dau link la grămada de articole scrise cu dezinvoltură de oameni care nu au citit cartea ci cel mult au frunzărit-o (ceea ce se vede din contrargumentele lor palide), am observat că:

  • discursul ştiinţific din carte, care vine în sprijinul homosexualilor (pentru a se vindeca de tulburările lor), a fost combătut într-un limbaj peiorativ

  • atât susţinătorii pro-LGB cât şi opozanţii nu s-au făcut înţeleşi unii de alţii şi au lipit „etichete” celor cu păreri diferite

  • publicul care a scris despre subiect nu era informat şi nici nu a căutat să fie informat

  • mulţi au copiat sau au compilat ceea ce au scris sau au spus alţii

  • cartea nu a beneficiat de recenzii serioase, în adevăratul sens al cuvântului. Am găsit una singură, aici. Oare ortodocşii ce păzesc?

  • autorii, în calitate de organizatori, nu au gestionat suficient de bine participarea la eveniment.

Impresia mea generală este că România şi mai ales opinia publică se află deja sub influenţa şi presiunea ideologiei homosexualiste. Bineînţeles, cei cărora nu le place argumentarea riscă să considere această recenzie „homofobă”. Nu e nicio problemă. Nu scriu pentru ei. Sunt conştient că etichetele vin din emoţii necontrolate, iar nu din raţiune. Eu ştiu că am dreptul să mă exprim fără să fiu etichetat. Iată şi câteva expresii ale unor puncte de vedere opuse: aici, aici, aici.

Vă invit să citiţi aici recenzia evenimentului lansării de carte. Mai jos, vă invit să vizionaţi lansarea cărţii.

 

apariţia autorilor la TVR

 

Ca urmare a apariţiei în această emisiune,TVR a fost amendată cu 10.000 lei. Interviu cu Virgiliu Gheorghe despre aceasta, aici. Un alt interviu cu Virgiliu Gheorghe pe tema lansării cărţii sale, aici.

Informaţii despre homosexualitate, aici.

O carte similară, Bolile homosexualităţii, de Genoveva Tudor (apărută tot la editura Christiana în 2005), poate fi descărcată şi citită de aici. Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi Graniţe conceptuale în mişcare. În acest articol, explic cum se poate ajunge ca într-un secol sau mai puţin, negrul să devină alb şi invers.

Recenzie de carte de Ştefan Alexandrescu. Copyright (C) Ştefan Alexandrescu, iulie 2015








%d blogeri au apreciat asta: