Protestele naţionaliste împotriva exploatărilor cu cianuri şi prin fracţionare hidraulică – libertate sau abuz al democraţiei?

Mult s-a scris în România despre aceste subiecte şi acesta este doar începutul. Mi s-a părut remarcabil faptul că o petiţie împotriva violenţelor jandarmeriei de la Pungeşti a atins aproape 30.000 de semnături^º. Dar în curând, s-ar putea să se pună capăt subit la orice drept de protest referitor la acest subiecte dacă acestea vor intra în vizorul legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, Senatul României, propusă de Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea.

Marele măr al discordiei: exploatarea cu cianuri la Roşia Montană

Istoria luptei pentru Roşia Montană între firma Gabriel Resources şi România ca ţară (atât stat, cât şi popor) începe în 1995, când firma Gabriel Resources a câştigat licitaţia publică pentru a explora în perimetrul din Munţii Apuseni. S-au împlinit 18 ani de atunci. 18 ani este vârsta pentru majorat în România. 18 ani de dispute, scandaluri, legislaţie peste legislaţie, intereferenţe politice şi economice şi până acum nu s-a făcut prea mare pagubă fizică: activităţile miniere distrugătoare nu au început.

Interesele unor magnaţi internaţionali ca George Soros şi Beny Steinmetz¹ au ridicat sabia lui Damocles deasupra capului poporului român. Românii au continuat să protesteze vehement în aceste două decenii: în presă, prin lobby, prin cultură şi artă şi prin ieşiri organizate sau spontane în stradă. Pentru că în democraţie se spune că cetăţenii unei naţiuni libere au dreptul să se reunească şi să protesteze, desigur în limite paşnice, atunci când ei consideră că drepturile civile şi libertăţile, naţiunea şi/sau patria le sunt în pericol. Şi, atâta timp cât a existat această libertate, problema exploatării cu cianuri a zăcămintelor Roşiei Montane a atras substanţial interes internaţional, politic, economic, umanitar, ecologic şi cultural. Sunt zeci de argumente pe care le-am citit şi pe care fiecare din noi le ştie pro şi contra acestei exploatări. După părerea mea proprie şi subiectivă, pe care mi-am făcut-o citind despre acest subiect ce au spus specialiştii şi politicienii, orice om cu conştiinţă şi cunoştinţă ştie:

ce riscuri imense biologice, ecologice, chimice presupune acest demers şi
ce răsplată infimă pentru poporul şi statul român, prin comparaţie cu:

profiturile pe care le va face firma Gabriel Resources şi în comparaţie cu

costurile pe termen lung ale problemei create prin creearea unui crater cu diamterul de 8 km vizibil din spaţiu, prin amenajarea unui lac cu cianuri care să reziste veşnic şi raderea de pe suprafaţa pământului a 4 munţi². Istoria recentă ne arată foarte clar ce s-a întâmplat în asemenea situaţii în Guatemala şi Honduras.³ Avem o imagine a cum vor arăta lucrurile în curând şi la Roşia Montană dacă luăm în considerare exploatarea în carieră deschisă de la Roşia Poieni.⁴ ⁵

Academia Română nu susţine acest proiect, argumentând foarte clar că operaţiunile de cianurare totală sunt industrie chimică pură, nu înseamnă minerit⁶ şi sacrifică celelalte minereuri valoroase care ar putea fi obţinute prin procedee alternative⁷ În acest sens, instituţia a adresat 21 de argumente într-o adresă oficială⁸. Există alte metode mai avantajoase financiar şi ecologic, cum este procedeul Haber Gold⁹ , procedeul electromagnetic¹⁰ , un procedeu patentat de specialişti de la Baia Mare¹¹ precum şi alte procedee specifice patentate¹². Inlaturarea Roşiei Montane din posibila protecţie pe care i-ar fi oferit-o patrimoniul UNESCO s-a făcut prin cumpărarea de către RMGC (Roşia Montană Gold Corporation) a sprijinului unor autorităţi¹³.

Acestea sunt doar câteva argumente care mie mi s-au părut relevante şi pe care le-am reţinut din sutele de articole citite pe acest subiect. Fiecare român are libertatea să se uite în oglindă şi să-şi spună dacă el crede sincer, informat, cu conştiinţa curată, să sprijine acest demers sau nu. Cu acea conştiinţă veşnică, înnăscută, care îl mustră pe om tot timpul, care îl roade atunci când a făcut ceva rău – iar acesta nu este un concept propriu doar creştinismului.

Problema se pune cam aşa: tu, ca român patriot şi naţionalist (adică cel puţin îţi pasă de ce se întâmplă pe teriotoriul României şi cu conaţionalii tăi), eşti de acord ca statul care se presupune că ar trebui să reprezinte interesele patriei şi ale poporului, să permită distrugerea unei părţi însemnate şi valoroase a teriotoriului său şi distrugerea unor aşezări şi a sănătăţii oamenilor care trăiesc acolo?

Nu mai suntem în situaţia în care Imperiul Otoman ameninţă suveranitatea statului, ci o companie face asta, dictând Parlamentului cum să voteze¹⁴ şi încălcând astfel supremaţia puterii de stat în interiorul hotarelor sale¹⁵. Conform premierului Victor Ponta, Parlamentul ar trebui să aibă ultimul cuvânt asupra exploatărilor cu cianuri la Roşia Montană¹⁶. Parlamentul, nu RMGC.

Exploatarea gazelor de şist pe teritoriul României

La această problemă se adaugă şi cea a gazelor de şist, pentru care deja s-au început lucrările, iar licenţa nu diferenţiază foasrte clar între dreptul de explorare şi dreptul de exploatare. Efectele deja au început să se observe, de exemplu la mănăstirea Putna¹⁷ sau la Galaţi¹⁸. Pentru unii care vor să fie cât mai corecţi politic dar nu ştiinţific, nu s-a stabilit dacă tehnologia fracţionării hidraulice ce urmează a fi folosită provoacă anumite cutremure de pământ şi contaminzează pânza de apă freactică şi prin aceasta, apa potabilă. Cea ce ştim cu siguranţă însă este ceea ce s-a întâmplat în alte locuri pe Pământ acolo unde asta s-a produs, de exemplu în SUA, unde „în Oklahoma, Texas şi Colorado s-a înregistrat o creştere a frecvenţei cutremurelor proporţional cu intensificarea exploatărilor pe baza fracţionării hidraulice”. Mai exact, dacă din 1970 până în 2000 Institutul de Supraveghere Geologică a Statelor Unite (USGS) înregistrase în aceste trei state americane o medie de 21 de cutremure pe an, numărul acesta a crescut de la an la an, iar în 2011 s-au înregistrat 134 de cutremure, inclusiv cutremure de magnitudini mari.¹⁹

Am încercat să înţeleg de ce RMGC nu vrea să cumpere procedeul de extragere a aurului fără cianuri patentat de către savanţii români de la Baia Mare²⁰. Am încercat să înţeleg de ce RMGC este dispusă, într-un scenariu, să renunţe la alte cantităţi de minereu mult mai valoroase decât aurul⁷. Am început să mă întreb dacă nu cumva există o rea-voinţă din partea acestei companii, dacă nu cumva exploatarea de la Roşia Montană trebuie să se facă neapărat cu cianuri şi neapărat în modul cel mai distrugător. Am început să mă întreb de ce Guvernul României a concesionat fracţionarea hidraulică în bazinul Mării Negre, ştiind că miliardele de metri cubi de hidrogen sulfurat din acest bazin, în contact cu aerul, riscă să arunce în aer întreaga Mare Neagră şi să aibă efectele unei bombe nucleare²¹. Nici măcar Ceauşescu, dictatorul comunist, care era foarte conştient de existenţa acestor bogăţii naturale şi care a exploatat poporul într-o manieră fără precedent în România, nu a fost de acord cu concesionarea acestor resurse deoarece riscurile implicate exploatării erau prea mari.

Şi am descoperit care este agenda ascunsă atât a companiilor care folosesc cianuri pentru extragerea aurului şi fracţionarea hidraulică pentru extragerea gazelor de şist. Există într-adevăr rea-voinţă şi o rea-credinţă: interesul este pentru distrugerea rezervelor de ape potabile²². În deceniile care urmează, se conturează războaie pentru apele potabile²³. Istoria recentă ne arată cum acolo unde exploatarea apelor a fost concesionată marilor întreprinderi, preţul apei a crescut nejustificat, iar calitatea apei a scăzut²⁴. În viitorul apropiat, apa potabilă va deveni mai valoroasă decât aurul în mai multe locuri pe pământ. Iar regiunile care vor fi lipsite de apă tratată vor fi pustiite, iar oamenii care vor trăi în aceste regiuni se vor îmbolnăvi, vor sărăci, vor fi înfometaţi şi însetaţi.

În timp ce câinii latră la Roşia Montană şi caravana trece la Baia Mare (Romaltyn Mining), Certej²⁵, Brad, Deva şi Muncel (Eldorado Gold)²⁶. Chiar dacă avizul de mediu pentru exploatarea auriferă de la Certej a fost ilegal şi este actualmente disputat în instanţe²⁷.

Extremismul naţionalismului în Somalia

Un film istoric care m-a marcat a fost Black Hawk Down (2001, R: Ridley Scott). Am încercat să înţeleg ce anume o poate determina pe o mamă cu un copil în braţe să tragă cu mitraliera în soldaţii americani. Ce anume îi determina pe miile de somalezi înarmaţi să se repeadă asupra unor soldaţi mai acătări decât un muşuroi de furnici asupra unei prăzi, ştiind totuşi că vor muri cu sutele?

Atunci când lucrurile se rezumă la două opţiuni: libertate sau moarte, lucrurile devin brusc mult mai clare. În asemenea situaţii tragice, nu mai este loc pentru deliberări democratice, pentru corectitudine politică, pentru dialog paşnic, nuanţe, intepretări şi subtilităţi diplomatice. Şi totuşi, să ne gândim la ce ne învaţă istoria din acest război, în care somalezii i-au înfrânt şi i-au gonit pe soldaţii americani! Înainte de fiece război, există o mare minciună. Minciuna care a justificat în faţa opiniei publice internaţionale intervenţia americană în Somalia a fost campania umanitară al cărei erou a fost Bernard Kouchner. Apoi s-a aflat că de fapt, 4 companii americane au cumpărat drepturile de exploatare asupra unui sfert din petrolul somalez, iar intervenţia SUA avea scopul militar de a asigura controlul asupra acelei regiuni, în ciuda incapacităţii Washingtonului de a lupta şi înfrânge definitiv un inamic²⁸. Se poate spune că naţionalismul somalezilor a fost dus la extremă.

Istoria ultimilor 20 de ani ne arată cum Somalia a continuat să fie sărăcită deoarece corporaţiile multinaţionale pot pescui în voie în apele Somaliei, provocând pagube anuale de peste 450 milioane USD, deoarece Somalia nu are o forţe de ordine care să le protejeze coastele²⁹. Auzim doar despre efectele acestei crize, adică despre ferocitatea piraţilor somalezi – un alt extremism, dar de data aceasta nu unul politic sau ideologic, ci economic, mercantil şi individualist – şi prin aceasta, uşor condamnabil. Este uşor să judeci şi să condamni fără să ţii cont de contextul istoric. Este o tentaţie a celor revoltaţi peste măsură, de care trebuie să avem întotdeauna grijă să ne ferim.

Naţionalismul în democraţia din România

În România, românii sunt departe de asemenea barbarisme ale lumii a treia şi îşi duc traiul şi stilul de viaţă apropiat de al civilizaţiei occidentale, chiar dacă preocuparea primară a milioane de români este să muncească pentru a-şi asigura pâinea de mâine, fără prea mare interes pentru ceea ce se întâmplă la nivel politic. Acest lucru a început să se schimbe în 2012 şi 2013, şi nu întâmplător.

Protestele de stradă din iarna lui 2011-2012 din Bucureşti nu au fost spontane, ci au fost provocate³⁰. Cu toate acestea, scânteia, odată produsă, a dat naştere altora, care au dat rezultatele scontate de protestatari atât în 2012³¹, cât şi în 2013³². Protestele din iarna 2011-2012 erau anti-guvernamentale, iar cele din 2013 sunt în primul rând împotriva neo-colonialismului. Chiar dacă motivele pentru care românii au ieşit în stradă sunt diferite, este tot mai vizibil, atât naţional cât şi internaţional, faptul că totuşi au ieşit în stradă, arătând că democraţia funcţionează, iar cei care conduc România ar fi bine să se consulte cu poporul înainte, nu după ce fac anumite hotărâri care afectează întreaga ţară.

În total, câteva zeci de mii de oameni la numeroase proteste, în văzul altor milioane de români prin intermediul mass-media. Aşadar, aceşti români au continuat să apere drepturile strămoşeşti ale poporului de a locui în pământul lor, de-a-l apăra de intereferenţe străine rău-voitoare şi de-a-şi păzi locuitorii împotriva pericolelor fizice, financiare şi morale.

O parte din presa scrisă şi audio-vizuală a propagat punctul de vedere al manifestanţilor, iar o altă parte l-a minimalizat. Protestele împotriva exploatărilor cu cianuri şi prin fracţionare hidraulică au divizat opinia publică din România, creând premisele unei reale dezbateri, care trebuia să existe încă din 1995, înainte ca RMGC să câştige în primă instanţă vreo licitaţie. Însă, pentru mulţi politicieni puternici, acesta constituie un abuz al democraţiei, un extremism. Să fie chiar aşa?

VA URMA

Articol actualizat la 28 mai 2016. linkurile nefuncționale au fost eliminate

º http://www.avaaz.org/en/petition/All_humanrigts_NGOs_that_can_monitor_and_act_NOW_on_this_attack_Save_the_village_of_Pungesti_Romania_from_fracking_and_a/?dMYxsgb

1 Dumitru, Elena (12 septembrie 2013) Ciocnirea titanilor: cum a ajuns Roşia Montană câmpul de luptă între George Soros şi cel mai bogat israelian, Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/ciocnirea-titanilor-ajuns-rosia-montana-campul-lupta-george-soros-mai-bogat-israelian-1_5231d79cc7b855ff56764d41/index.html

2 Uzuna, Cristina (6 septembrie 2013). Ne vedem duminică!

3 Goţiu, Mihai (26 Apr 2012). Cifrele şi fotografiile unui dezastru cu cianuri în derulare (Atenţie! IMAGINI ŞOCANTE), Vox Publica, https://web.archive.org/web/20180715130231/http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cifrele-si-fotografiile-unui-dezastru-cu-cianuri-in-derulare-atentie-imagini-socante-77754.html

4 http://www.youtube.com/watch?v=bgbAHrYqZVg

5 Balaban, Bogdan (8 decembrie 2012). Iazul de decantare Valea Sesii. http://bogdanbalaban.ro/index.php?action=articole_full&id=346

6 Moisil, Oana (5 septembrie 2013) Operațiunile cu cianură nu înseamnă minerit. Goana după Aur #29,Vice, http://www.vice.com/ro/read/operatiunile-cu-cianura-nu-inseamna-minerit

7 Centrul de Investigaţii Media (1 octombrie 2013). Institutul Geologic al Romaniei scrie Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul Rosia Montana: “Cianurarea integrala a minereului este din start exclusa ca solutie tehnica”

8 Academia Română (n.d.) ANALIZA ACADEMIEI ROMÂNE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERĂ DE LA ROŞIA MONTANĂ -RISCURI PRIVIND MEDIUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONEI, http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf

9 http://en.wikipedia.org/wiki/Haber_process

10 Ulieriu, Marc (22 octombrie 2013). ROȘIA MONTANĂ. Soluție alternativă pentru cianuri?, Ştiinţă şi Tehnică

11 Mironov, Alexandru (februarie 2012). Roşia Montană: o alternativă nepoluantă la cianuri, Ştiinţă şi Tehnică

12 Manea, Gheorghe, Ing. (2011) Hazard, risc şi vulnerabilitate la exploatarea minereurilor aurifere cu tehnologia cu cianură – Roşia Montană cu şi fără cianură, http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/ROSIA%20MONTANA%20CU%20SI%20FARA%20CIANURA.pdf

13 Bogdan Cataniciu, Ioana, Prof. dr. arheolog (20 februarie 2011), O nouă făcătură marca „Roşia Montană Gold Corporation”, http://www.cotidianul.ro/O-noua-facatura-marca-_Rosia-Montana-Gold-Corporation-137974/

14 Apologeticum (5 octombrie 2013) Scandalos! RMGC pune conditii Parlamentului Romaniei, http://www.apologeticum.ro/2013/10/scandalos-rmgc-pune-conditii-parlamentului-romaniei

15 Pamfil, Carmen-Gabriela- Dicţionar Universal Ilustrat al Limbii Române, vol 11 din 12, Editura Litera internaţional, 2010, p. 33

16 D.P. (11 septembrie 2013). Contractele pentru Roșia Montană au fost desecretizate (documente), Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/business-2/economic/contractele-pentru-ro%C8%99ia-montana-au-fost-desecretizate-documente-189062.html

17 Bucur, Ioan (iulie 2013) Gazele de şist: contaminare prin manipulare, Familia Ortodoxă, nr 7 (54)/2013, p. 48

18 Emilian (6 noiembrie 2013). Exploatarea gazelor de sist a poluat deja panza freatica si mediul in Izvoarele, judetul Galati – oamenii nu mai au apa potabila curata de baut (eco), Ce-i cu noi?, http://ceicunoi.wordpress.com/2013/11/06/exploatarea-gazelor-de-sist-a-poluat-deja-panza-freatica-si-mediul-in-izvoarele-judetul-galati-oamenii-nu-mai-au-apa-potabila-curata-de-baut-eco/

19 Leber, Jessica (14 decembrie 2012). Studies Link Earthquakes to Wastewater from Fracking, MIT Technology Review, apud Bucur, Ioan (martie 2013), Chestiunea gazelor de şist în România, Familia Ortodoxă, nr. 3(50)/2013, pp. 38-39

20 Munteanu, Simona (5 septembrie 2013) Alternativă pentru cianurile de la Roşia Montană, Transilvania Reporter, http://transilvaniareporter.ro/esential/alternativa-pentru-cianurile-de-la-rosia-montana/

21 Puiu, Alex (29 martie 2012). Chevron aruncă în aer Marea Neagră, Certitudinea

22 Emilian (18 noiembrie 2013). Nu e vorba de gaze de sist pentru energie! Prin fracturare hidraulica se doreste poluarea apei pentru a ne face si mai dependenti de sistem!, Ce-i cu noi?, http://ceicunoi.wordpress.com/category/ecologie-eco/gaze-sist-ecologie-eco/

23 Daley, Alex (25 februarie 2013). The Coming Water Wars, Casey Research, http://www.caseyresearch.com/articles/coming-water-wars

24 Tănăsescu, Dan (18 martie 2013). Privatizarea apei în Europa i-a speriat până şi pe nemţi, http://dantanasescu.ro/2013/03/18/privatizarea-apei-in-europa-i-a-speriat-pana-si-pe-nemti.html

25 Mirică, Viviani (4 septembrie 2012). Câinii latră la Roşia Montană, licenţa trece la Certej, Ziarul BURSA, http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=181033

26 Apologeticum (9 septembrie 2013). În timp ce românii protestează față de proiectul Roșia Montană, o altă companie canadiană, Eldorado Gold, începe lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva şi Muncel, din judeţul Hunedoara, http://www.apologeticum.ro/2013/09/timp-ce-romanii-protesteaza-fata-de-proiectul-rosia-montana-o-alta-companie-canadiana-eldorado-gold-incepe-lucrarile-de-explorare-la-perimetrele-aurifere-brad-deva-si-muncel-din-judetul-hunedo/

27 Ziarul BURSA (14 septembrie 2012). Rovana Plumb: Acordul de mediu pentru exploatarea auriferă de la Certej este ilegal, http://www.bursa.ro/?s=politica&articol=182669

28 Collon, Michel (3 mai 2011). Ten wars, ten media lies, Koeyú Magazine, Pravda.ru, apud Minciuni care au ucis milioane de nevinovați ! (17 aprilie 2013), http://ioncoja.ro/textele-altora/minciuni-care-ucid-milioane-de-oameni-envinovati/

29 Echipa proiectului „Ştiri Cenzurate” (iunie-iulie 2010). Braconajul, deversarea deşeurilor toxice şi pirateria somaleză în „Cele mai importante 25 ştiri cenzurate”, Nexus New Times Magazine, ediţia în limba română, nr. 15/iunie-iulie 2010, p. 16

30 Fati, Sabina (30 Ianuarie 2012). Fost director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu: „Protestele nu sunt spontane”, România Liberă, http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/virgil-magureanu-protestele-nu-sunt-spontane-251759.html

31 , Emilian (24 ianuarie 2012). Ce au castigat romanii prin protestele de strada din toata tara? , Ce-i cu noi? http://ceicunoi.wordpress.com/2012/01/24/ce-au-castigat-romanii-prin-protestele-de-strada-din-toata-tara-pol10/

32 , Emilian (26 noiembrie 2013). Ce am castigat in urma protestelor Rosia Montana, Gaze Sist, Bucuresti, Pungesti, Mosna septembrie – noiembrie 2013, Ce-i cu noi? http://ceicunoi.wordpress.com/2013/11/26/ce-am-castigat-in-urma-protestelor-rosia-montana-gaze-sist-bucuresti-pungesti-mosna-septembrie-noiembrie-2013-pol/

Marcus Victor Grant

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.