Evaluarea mea
În fiecare an, îmi fac o evaluare la 360 de grade, cu două scopuri principale: evaluarea brandului meu personal (cum mă percep ceilalţi) şi dezvoltarea mea personală. Spre sfârşitul lui 2012, am solicitat de la peste 50 de oameni din toate categoriile sociale ale vieţii mele un feed-back, după modelul descris în acest articol: 4 +, 4 - . Din aceştia, 43 mi-au răspuns. Din cei 43 care mi-au răspuns, 26 mi-au dat un feed-back relevant. Pe aceste 26 de fed-back-uri, de la persoane diferite faţă de cele pe care le-am întrebat în anii anteriori (2006, 2008, 2009, 2010, 2011), am făcut o analiză
De atunci a trecut jumătate de an. Mi-am făcut timp, de luni până astăzi să analizez acele feed-back-uri în ceea ce constituie un proces pe care îl fac o dată pe an. Am publicat o serie de articole pe Analytic Vision în care detaliez concluziile acestei analize:
My Personal Development Goals Evaluation For 2012 (30/03/2013)
About My Excessive Formalism & the So-Called “Lack of Empathy” (12/05/2013)
The Fight with My Dark Side (15.05.2013)
Săptămâna aceasta voi mai publica pe Analytic Vision un ultim articol care încheie această serie.
Premisa analizei funcţionează cam aşa: asta e ce mi-am propus (Personal Development Goals in 2012) în martie 2012 pe baza evaluării făcute pentru 2011 şi iată ce am reuşit. Transparent, cu succese şi eşecuri.
Vă invit să accesaţi articolele mele şi să le citiţi pentru oricare din următoarele motive:
-
doriţi să înţelegeţi mai bine cum funcţionează metodologia mea de evaluare;
-
doriţi să mă cunoaşteţi şi să mă înţelegeţi mai bine;
-
doriţi să aflaţi cum pun în practică ceea ce prezint la cursul de branding personal şi în consultanţa specializată pe acest subiect.
Motivaţia acestui demers
Această preocupare, de a ne îngriji de imaginea pe care o transmitem şi de a o urmări, cu scopul de a deveni mai conştienţi de cine suntem şi cum suntem percepuţi, a o îmbunătăţi şi a avea o mai bună conştientizare a resurselor şi provocărilor pe care merită să ne promovăm.
Cred că fiecare persoană lucrează în vânzări, pentru că ne vindem idei unii altora. Numai că, înainte de a cumpăra o idee, “cumperi” încrederea pe care ştie să ţi-o vândă cel sau cea care îţi vinde ideea. Brandingul personal ajută astfel la o comunicare mai autentică, mai aproape de cine suntem cu adevărat. Este un demers la interferenţa dezvoltării personale, cu marketingul şi cu resursele umane. Este mult mai uşor să folosim lucrurile care ne definesc în realitate pentru a comunica ceea ce majoritatea celor din jur percep că suntem. Este o parte fundamentală a acceptării de sine.
Atunci când am întrebat în 2012 peste 50 de persoane care sunt 4 lucruri pozitive şi 4 lucruri negative pe care le observă la mine, din diferite contexte, nu am făcut-o pentru a-mi face o impresie despre cât de iubit sunt sau cât de mult ar fi cazul să mă stimez, ci cu scopul de a obţine o perspectivă de ansamblu, formulată folosind o metodologie specifică, perfecţionată de-a lungul timpului.
Metodologia, pe scurt
Feed-back-ul a fost analizat şi grupat într-o structură ierarhică de atribute. Am constatat că deşi unii care au dat feed-back, au dat 3-4 răspunsuri, unele răspunsuri se grupau în jurul a 1-2 atribute. Sau răspunsul direct era de doar 1-2 atribute.
Nu iau în considerare deloc răspunsurile incomplete la calcularea punctajului.
Persoanele care reuşesc să mă cunoască cel mai bine sunt cele care au la rândul lor un spirit analitic şi de observaţie suficient de bun încât să suprindă aspecte complexe privind personalitatea (pe alocuri, chiar contrastante, în cazul meu).
Criteriile de selecţie pentru cei care au dat feed-back. Au fost persoane:
-
ce se încadrează preponderent într-un context (şi-au format o impresie asupra mea dintr-un anumit unghi)
-
cu care am păstrat legătura în ultimul an de zile (perioada pe care s-a făcut evaluarea)
-
care au capacitatea intuitivă de cunoaştere a celorlalţi foarte bună.
Compararea punctajelor de la un an la altul este reprezentativă. Categoriile sunt similare în structură şi cantitate.
În funcţie de importanţa în topul final a atributelor numite de fiecare persoană, am alcătuit, după acest tabel, un top al persoanelor care mă cunosc cel mai bine.
Per ansamblu, rezultatele acestei evaluări de branding personal înclină spre latura pozitivă. Sunt mai multe aspecte pozitive rezultate în urma evaluării, decât aspecte negative şi există o corespondenţă clară şi mult mai puternică între atributele pozitive şi atributele negative, chiar dacă în 2012 impresiile au fost cerute de la alte persoane decât în anii anteriori (cu puţine excepţii).
Care este utilitatea acestei evaluări – observaţii personale
Ca o perspectivă de ansamblu, majoritatea din atributele pozitive sunt mai pregnante decât atributele negative.
Rezultatele au fost amplificate prin metodologia de atribuire a punctajului şi de consistenţa răspunsurilor obţinute în urma unei evaluări de la persoane cu o abilitate pronunţată în cunoaşterea de profunzime a oamenilor. Discuţiile pe care le-am avut pe marginea evaluării atributelor a fost un feed-back foarte util şi puternic în multe cazuri.
Acest feed-back este util, chiar dacă atrage atenţia asupra unor probleme de care eram deja conştient. Astfel, percepţiile negative se referă aproximativ pe jumătate, la neînţelegerea unor mecanisme complexe de personalitate şi la o serie de prezumţii greşit făcute, judecate prin prisma unor afecte ale căror cauze sunt doar presupuse. Realitatea este că m-am specializat pe analiza filtrelor subconştiente ale personalităţii (metaprograme, valori, criterii, prime concerns, nivelurile valorilor, driverele AT, mecanismele de apărare, strategiile de stress coping, linia timpului) într-o anumită măsură şi din dorinţa de a mă cunoaşte, de a mă descoperi pe mine în complexitatea personalităţii pe care mi-am dezvoltat-o de-a lungul timpului.
În esenţă, fiecare din cei care au răspuns, au răspuns într-o măsură mai mare sau mai mică prin prisma unor oglinzi, a unor proiecţii, a unor rezonanţe cu mine pe anumite atribute. În sensul de “ce-mi place la tine, am şi eu sau aş vrea” şi “ce nu-mi place la tine, eu nu am sau nu-mi place la mine”. Importanţa acestui demers, dincolo de a fi un simplu exerciţiu de obiectivare a unor subiectivităţi, are şi o veleitate (a se citi “pretenţie”) ştiinţifică, prin faptul că structura lotului pentru analiză este una atent proporţionată în aşa fel încât să fie reprezentativă pentru realitate (alegerea din contexte diferite), iar în fiecare an aleg câte alţi 40-50 de oameni care îmi dau feed-back -rezultatele, per ansamblu rămânând consistente.
În urma acestor concluzii, nu există probleme şi defecte, sunt lucruri care mă deranjează suficient de mult la mine încât să consider că merită să le schimb şi aleg să fac un demers conştient pentru a le schimba, şi lucruri pe care consider că nu merită să le schimb. Mă bucur foarte tare de modul în care am reuşit să ascund adevăratele lucruri pe care le consider probleme, care stau chiar în spatele cauzelor indicate de mine ca adevărate mecanisme din spatele efectelor surprinse ca puncte negative.
Într-adevăr, ceea ce este cel mai evident, lipsa de ordine şi neglijenţa, care are la rândul ei mai multe cauze (factori de educaţie şi autoeducaţie; anumite convingeri care deşi utile în anumite arii, generează probleme în alte arii; spaţiul şi timpul avute la dispoziţie pentru gestiunea resurselor; lipsa de interes în a acorda importanţă aspectelor formale de aspect, dar având un formalism excesiv în comunicare, etc.), este un principal factor responsabil de multe probleme şi unul aspra căruia este vital să insist pentru a-l diminua.
Aşteptările celorlalţi sunt aşteptările celorlalţi. Întotdeauna, vor fi lucruri care altora să nu le placă la mine. Sau, după cum spunea Bob Hope, “cea mai sigură cale spre nefericire este să încerci să faci pe placul tuturor”. Iar cineva care într-adevăr mă cunoaşte, va şti să spună oricând 4 lucruri pe care nu le apreciază la mine, sau pe care conisderă prioritare să le îmbunătăţesc. Ceea ce aleg eu este ceea ce aleg eu, strict raportat la aşteptările mele de la mine.
Chiar dacă sunt destul de nemulţumit de mine, din motive foarte diferite decât cele surprinse în această analiză, constat cu plăcere că modul în care am lucrat asupra percepţiei pe care o creez celorlalţi asupra mea, per ansamblu s-a îmbunătăţit, şi am argumentat asta într-o manieră detaliată aici, prin comparaţia cu anul trecut. Cine sunt eu este la fel de acceptat şi asumat ca şi anul trecut. It’s the same. But only better. Not much better. Just… better 
.
Mulţumesc, pe această cale, tuturor celor care în perioada octombrie-decembrie 2012 mi-au oferit feed-back-ul lor pentru evaluarea mea la 360 de grade.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:
Cine eşti tu şi cum te vezi în oglindă?,
Pentru o listă de articole pe tema brandingului personal, accesează această listă.
