Ce contează cel mai mult în elaborarea unei lucrări de licenţă

21 05 2013

Pentru cei care lucrează în aceste zile la lucrarea de licenţă/dizertaţie, am o povestioară care să vă aline amarul zilele astea (sau să pună sare pe rană…)

Iepurasul isi facea lucrarea de licenta.
Curioasa, vulpea, trecand prin zona, il intreaba:
- Ce faci iepurasule, despre ce scrii tu acolo…
- Am inceput lucrarea de cercetare despre cum este mancata vulpea de catre iepuras…
- Ha, ha, ha…. pai cum o sa manace un amarat de iepuras o vulpe, poate invers….
- Cercetare stiinfica vulpeo, daca nu crezi te astept deseara la vizuina…
Dimineata, padurea uimita de mirare…. in fata vizuinei pielea vulpei era intinsa la uscat….
Curios lupul, apare si el la iepuras si il intreaba:
- Despre ce scrii tu acolo iepurasule?
- Sunt la cercetarea propriu-zisa din lucrarea de licenta, studiez cum e mancat lupul de catre iepuras…
- Ha, ha, ha….. cum o sa manance un amarat ca tine un lup mare si tare ca mine?
- Asta e cercetare stiintifica serioasa, daca nu crezi ne vedem deseara la viziuna…
Dimineata stupoare mare in toata padurea… pielea lupului era intinsa la uscat langa cea a vulpii…
Nemairezistand, ursul o apuca si el spre iepuras si il intreaba:
- Despre ce mai scrii tu acolo iepurasule?
- Sunt deja la concluziile cercetarii in care demonstrez cum e mancat ursul de catre iepuras…
- Ha, ha, ha, ho, ho, ho… ce tot spui pricajitule…. cum sa manance un mititel ca tine un urs mare ca mine?
- Nu crezi? Aceasta este o cercetare stiintifica, nu e o gluma, vino deseara la vizuina si ai sa te convingi…
In dimineata urmatoare toata padurea era socata… pielea ursului era intinsa la uscat langa cea a lupului si cea a vulpii…..
Dupa cateva ore, cand lighioanele padurii se raspandisera care incotro, razand, iepurasul iesi din vizuina de gat cu leul care ii spuse:
- Ai vazut iepurasule? Ce iti spuneam eu? Nu tema conteaza, ci coordonatorul…”

Dacă ţi- plăcut acest post, atunci îţi recomand şi:

Cum am scris secţiunea teoretică a lucrării mele de licenţă

Mult Succes!

Ştefan





Evaluarea la 360 de grade concepută de Ştefan Alexandrescu – principii generale

19 05 2013

Scopul demersului

Acest proiect vizează realizarea unei evaluări la 360 de grade pentru Ştefan Alexandrescu şi, prin extensie, toţi clienţii care doresc să folosească acest proces. Mijlocul cu care acest proiect este realizat anual, pentru anul anterior, îl reprezintă măsurarea percepţiilor subiective ale persoanelor din diferite categorii de relaţionare cu care Ştefan Alexandrescu a intrat în contact.

Ipotezele acestei cercetări sunt:

  1. Atributele de brand personal rezultate în urma centralizării răspunsurilor primite rămân în mare parte aceeaşi, de la an la an.

  2. Poziţia atributelor se schimbă, de la an la an

  3. Atributele dezirabile (pozitive) au legătură cu atributele indezirabile (negative)

  4. Pe baza atributelor şi a poziţiilor acestora, se pot formula obiective de branding personal, în sensul accentuării atributelor pozitive şi a reducerii ponderilor atributelor negative

  5. Pe baza informaţiilor de la 30-40 de oameni intervievaţi, se pot trage concluzii cu privire la sensurile de schimbare observate (în ce măsură obiectivele din trecut au fost îndeplinite; ce obiective pot fi stsbilite pentru viitor).

  6. Din lista atributelor pozitive se pot extrage punctele forte ale subiectului, confirmabile prin metode psihometrice, şi punctele slabe – cu aplicaţii în branding personal şi managementul carierei

  7. Pe baza constatărilor, se poate realiza o analiză SWOT a subiectului.

Dacă acestea au fost întrunite, atunci obiectivitatea studiului este dată prin stabilirea clară a unor atribute pozitive şi a unor atribute negative, ca medie a subiectivităţii respondenţilor. Astfel, se realizează evaluarea la 360 de grade.

Metodologia

Pasul 1. Se stabilesc categorii profesionale şi categorii personale, egale ca număr de oameni cuprinşi în acestea.

Pasul 2. Pentru fiecare categorie, se stabileşte o listă de persoane care sunt întrebate (prin e-mail şi telefon): care sunt 4 caracteristici pozitive şi 4 caracteristici negative, primele care vin în minte, subiectiv, legat de subiectul evaluării. Se notează răspunsurile acestor persoane într-o manieră concentrată, într-un tabel (participanţii la workshop şi clienţii în consultanţă primesc un tabel atât în format electronic, cât şi listat).

Criteriile de selecţie pentru cei care au dat feed-back. Respondenţi:

  • ce se încadrează preponderent într-un context (şi-au format o impresie asupra subiectului dintr-un anumit unghi)

  • cu care subiectul a păstrat legătura în perioada pe care s-a făcut evaluarea

  • care au capacitatea intuitivă de cunoaştere a celorlalţi foarte bună, fie prin natura relaţiei cu subiectul, fie prin natura profesiei lor.

  • care să nu fi dat un feed-back la o evaluare din trecut (excepţie: maxim 3 persoane din ani anteriori pe fiecare evaluare si acelea de preferinta sa dea parerea dintr-o ipostaza diferita decat cea anterioara).

Clasificarea categoriilor majore de respondenţi pentru subiectul Ştefan Alexandrescu:

1a. Persoane care au cunoscut subiectul pentru o perioadă de timp semnificativă (exemple: rude, prieteni, clienţi, colaboratori, colegi)

1b. Persoane cu care subiectul s-a întâlnit de una-două ori, în diferite ocazii (evenimente de networking; cursuri, seminarii, traininguri, workshopuri de scurtă durată; dating)

2a. Persoane în câmpul profesional (clienţi, web 2.0, traineri, coachi, colegi de master)

2b. Persoane în câmpul personal (rude, prieteni, amici, cunoştinţe, colegi de apartament, dating, persoane cunoscute în activităţi legate de hobby)

Pasul 3. Se face o departajare, între persoanele care au dat răspunsuri complete (cel puţin 3 atribute pozitive şi cel puţin 3 atribute negative, fiecare distinctive şi diferite unele de altele) şi cele care au dat răspunsuri incomplete.

Pasul 4. Se realizează o fişă cu frecvenţe pe baza tuturor răspunsurilor.

Pasul 5. Rata de succes constatată prin această abordare iniţială se înregistrează între 40-50 % (răspunsuri complete din răspunsuri totale – deci pentru 30-40 de feed-back-uri trebuie abordate in jur de 80 de persoane). În cazul în care numărul de persoane necesare pentru o categorie de relaţionare nu a fost atins, el este completat prin contactarea suplimentară a altor persoane care se încadrează în aceeaşi categorie.

Pasul 6. Cotarea răspunsurilor.

Răspunsurile complete se punctează după cum urmează, pentru fiecare atribut în parte:

Poziţia atributului în lista respondentului X1…..Xn (n răspunsuri complete)

Nr. puncte

Locul 1

3

Locul 2

2

Locul 3

1

Locul 4

0.5

Locurile 5-6

0

Se adună punctajul pentru fiecare atribut pozitiv şi pentru fiecare atribut negativ, de la fiecare dintre răspunsurile complete.

Pasul 7. Prin modul în care sunt formulate atributele (o serie de cuvinte şi expresii), se relaţionează punctele forte cu punctele slabe, într-o manieră grafică uşor de înţeles.

Pasul 8. Se realizează o analiză de conţinut pe baza rezultatelor obţinute.

Pasul 9. Se diseminează răspunsul final tuturor celor care au participat la cercetare, cu respectarea confidenţialităţii corespondenţilor (sunt trecute doar iniţialele acestora în fişierul care le este trimis acestora).

Pasul 10. Se formulează obiective de dezvoltare profesională pentru anul următor (evaluarea pentru anul 2012 se realizează în 2013, iar obiectivele se fixează pentru 2013)

Note:

  • Analiza este realizată la persoana I, de către subiectul evaluării, care este şi cel care înregistrează răspunsurile (feed-back-urile).

  • Metodologia pentru evaluarea brandului personal este realizată de către Ştefan Alexandrescu şi perfecţionată de-a lungul anilor

  • La final, se realizează şi un top al persoanelor care cunosc subiectul cel mai bine, în funcţie de câte şi care din atribute au fost specificate de fiecare respondent în parte. Acest top ajută deoarece acestea sunt perosnele ce cunosc cel mai bine subiectul evaluării şi pot oferi feed-back relevant pe marginea lui în viiitor.

Pentru mai multe detalii şi consultanţă specializată, te rog scrie-mi la artis_consulting [punct] training [at] yahoo [punct] com

Acestea fiind scrise,

Îţi urez happy self-branding!

Îţi mulţumesc

Ştefan Alexandrescu

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:

Cine eşti tu şi cum te vezi în oglindă?,

Pentru o listă de articole pe tema brandingului personal, accesează această listă





Concluzii despre brandul meu personal în 2012

16 05 2013

Evaluarea mea

În fiecare an, îmi fac o evaluare la 360 de grade, cu două scopuri principale: evaluarea brandului meu personal (cum mă percep ceilalţi) şi dezvoltarea mea personală. Spre sfârşitul lui 2012, am solicitat de la peste 50 de oameni din toate categoriile sociale ale vieţii mele un feed-back, după modelul descris în acest articol: 4 +, 4 - . Din aceştia, 43 mi-au răspuns. Din cei 43 care mi-au răspuns, 26 mi-au dat un feed-back relevant. Pe aceste 26 de fed-back-uri, de la persoane diferite faţă de cele pe care le-am întrebat în anii anteriori (2006, 2008, 2009, 2010, 2011), am făcut o analiză

De atunci a trecut jumătate de an. Mi-am făcut timp, de luni până astăzi să analizez acele feed-back-uri în ceea ce constituie un proces pe care îl fac o dată pe an. Am publicat o serie de articole pe Analytic Vision în care detaliez concluziile acestei analize:

My Personal Development Goals Evaluation For 2012 (30/03/2013)

About My Excessive Formalism & the So-Called “Lack of Empathy” (12/05/2013)

The Fight with My Dark Side (15.05.2013)

Săptămâna aceasta voi mai publica pe Analytic Vision un ultim articol care încheie această serie.

Premisa analizei funcţionează cam aşa: asta e ce mi-am propus (Personal Development Goals in 2012) în martie 2012 pe baza evaluării făcute pentru 2011 şi iată ce am reuşit. Transparent, cu succese şi eşecuri.

Vă invit să accesaţi articolele mele şi să le citiţi pentru oricare din următoarele motive:

  • doriţi să înţelegeţi mai bine cum funcţionează metodologia mea de evaluare;

  • doriţi să mă cunoaşteţi şi să mă înţelegeţi mai bine;

  • doriţi să aflaţi cum pun în practică ceea ce prezint la cursul de branding personal şi în consultanţa specializată pe acest subiect.

Motivaţia acestui demers

Această preocupare, de a ne îngriji de imaginea pe care o transmitem şi de a o urmări, cu scopul de a deveni mai conştienţi de cine suntem şi cum suntem percepuţi, a o îmbunătăţi şi a avea o mai bună conştientizare a resurselor şi provocărilor pe care merită să ne promovăm.

Cred că fiecare persoană lucrează în vânzări, pentru că ne vindem idei unii altora. Numai că, înainte de a cumpăra o idee, “cumperi” încrederea pe care ştie să ţi-o vândă cel sau cea care îţi vinde ideea. Brandingul personal ajută astfel la o comunicare mai autentică, mai aproape de cine suntem cu adevărat. Este un demers la interferenţa dezvoltării personale, cu marketingul şi cu resursele umane. Este mult mai uşor să folosim lucrurile care ne definesc în realitate pentru a comunica ceea ce majoritatea celor din jur percep că suntem. Este o parte fundamentală a acceptării de sine.

Atunci când am întrebat în 2012 peste 50 de persoane care sunt 4 lucruri pozitive şi 4 lucruri negative pe care le observă la mine, din diferite contexte, nu am făcut-o pentru a-mi face o impresie despre cât de iubit sunt sau cât de mult ar fi cazul să mă stimez, ci cu scopul de a obţine o perspectivă de ansamblu, formulată folosind o metodologie specifică, perfecţionată de-a lungul timpului.

Metodologia, pe scurt

Feed-back-ul a fost analizat şi grupat într-o structură ierarhică de atribute. Am constatat că deşi unii care au dat feed-back, au dat 3-4 răspunsuri, unele răspunsuri se grupau în jurul a 1-2 atribute. Sau răspunsul direct era de doar 1-2 atribute.

Nu iau în considerare deloc răspunsurile incomplete la calcularea punctajului.

Persoanele care reuşesc să mă cunoască cel mai bine sunt cele care au la rândul lor un spirit analitic şi de observaţie suficient de bun încât să suprindă aspecte complexe privind personalitatea (pe alocuri, chiar contrastante, în cazul meu).

Criteriile de selecţie pentru cei care au dat feed-back. Au fost persoane:

  • ce se încadrează preponderent într-un context (şi-au format o impresie asupra mea dintr-un anumit unghi)

  • cu care am păstrat legătura în ultimul an de zile (perioada pe care s-a făcut evaluarea)

  • care au capacitatea intuitivă de cunoaştere a celorlalţi foarte bună.

Compararea punctajelor de la un an la altul este reprezentativă. Categoriile sunt similare în structură şi cantitate.

În funcţie de importanţa în topul final a atributelor numite de fiecare persoană, am alcătuit, după acest tabel, un top al persoanelor care mă cunosc cel mai bine.

Per ansamblu, rezultatele acestei evaluări de branding personal înclină spre latura pozitivă. Sunt mai multe aspecte pozitive rezultate în urma evaluării, decât aspecte negative şi există o corespondenţă clară şi mult mai puternică între atributele pozitive şi atributele negative, chiar dacă în 2012 impresiile au fost cerute de la alte persoane decât în anii anteriori (cu puţine excepţii).

Care este utilitatea acestei evaluări – observaţii personale

Ca o perspectivă de ansamblu, majoritatea din atributele pozitive sunt mai pregnante decât atributele negative.

Rezultatele au fost amplificate prin metodologia de atribuire a punctajului şi de consistenţa răspunsurilor obţinute în urma unei evaluări de la persoane cu o abilitate pronunţată în cunoaşterea de profunzime a oamenilor. Discuţiile pe care le-am avut pe marginea evaluării atributelor a fost un feed-back foarte util şi puternic în multe cazuri.

Acest feed-back este util, chiar dacă atrage atenţia asupra unor probleme de care eram deja conştient. Astfel, percepţiile negative se referă aproximativ pe jumătate, la neînţelegerea unor mecanisme complexe de personalitate şi la o serie de prezumţii greşit făcute, judecate prin prisma unor afecte ale căror cauze sunt doar presupuse. Realitatea este că m-am specializat pe analiza filtrelor subconştiente ale personalităţii (metaprograme, valori, criterii, prime concerns, nivelurile valorilor, driverele AT, mecanismele de apărare, strategiile de stress coping, linia timpului) într-o anumită măsură şi din dorinţa de a mă cunoaşte, de a mă descoperi pe mine în complexitatea personalităţii pe care mi-am dezvoltat-o de-a lungul timpului.

În esenţă, fiecare din cei care au răspuns, au răspuns într-o măsură mai mare sau mai mică prin prisma unor oglinzi, a unor proiecţii, a unor rezonanţe cu mine pe anumite atribute. În sensul de “ce-mi place la tine, am şi eu sau aş vrea” şi “ce nu-mi place la tine, eu nu am sau nu-mi place la mine”. Importanţa acestui demers, dincolo de a fi un simplu exerciţiu de obiectivare a unor subiectivităţi, are şi o veleitate (a se citi “pretenţie”) ştiinţifică, prin faptul că structura lotului pentru analiză este una atent proporţionată în aşa fel încât să fie reprezentativă pentru realitate (alegerea din contexte diferite), iar în fiecare an aleg câte alţi 40-50 de oameni care îmi dau feed-back -rezultatele, per ansamblu rămânând consistente.

În urma acestor concluzii, nu există probleme şi defecte, sunt lucruri care mă deranjează suficient de mult la mine încât să consider că merită să le schimb şi aleg să fac un demers conştient pentru a le schimba, şi lucruri pe care consider că nu merită să le schimb. Mă bucur foarte tare de modul în care am reuşit să ascund adevăratele lucruri pe care le consider probleme, care stau chiar în spatele cauzelor indicate de mine ca adevărate mecanisme din spatele efectelor surprinse ca puncte negative.

Într-adevăr, ceea ce este cel mai evident, lipsa de ordine şi neglijenţa, care are la rândul ei mai multe cauze (factori de educaţie şi autoeducaţie; anumite convingeri care deşi utile în anumite arii, generează probleme în alte arii; spaţiul şi timpul avute la dispoziţie pentru gestiunea resurselor; lipsa de interes în a acorda importanţă aspectelor formale de aspect, dar având un formalism excesiv în comunicare, etc.), este un principal factor responsabil de multe probleme şi unul aspra căruia este vital să insist pentru a-l diminua.

Aşteptările celorlalţi sunt aşteptările celorlalţi. Întotdeauna, vor fi lucruri care altora să nu le placă la mine. Sau, după cum spunea Bob Hope, “cea mai sigură cale spre nefericire este să încerci să faci pe placul tuturor”. Iar cineva care într-adevăr mă cunoaşte, va şti să spună oricând 4 lucruri pe care nu le apreciază la mine, sau pe care conisderă prioritare să le îmbunătăţesc. Ceea ce aleg eu este ceea ce aleg eu, strict raportat la aşteptările mele de la mine.

Chiar dacă sunt destul de nemulţumit de mine, din motive foarte diferite decât cele surprinse în această analiză, constat cu plăcere că modul în care am lucrat asupra percepţiei pe care o creez celorlalţi asupra mea, per ansamblu s-a îmbunătăţit, şi am argumentat asta într-o manieră detaliată aici, prin comparaţia cu anul trecut. Cine sunt eu este la fel de acceptat şi asumat ca şi anul trecut. It’s the same. But only better. Not much better. Just… better :) .

Mulţumesc, pe această cale, tuturor celor care în perioada octombrie-decembrie 2012 mi-au oferit feed-back-ul lor pentru evaluarea mea la 360 de grade.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:

Cine eşti tu şi cum te vezi în oglindă?,

Pentru o listă de articole pe tema brandingului personal, accesează această listă





Ştefan Alexandrescu la Vocile Iaşului (Digi 24), 16 mai 2013, despre învăţarea eficientă

16 05 2013

UPDATE: EMISIUNEA A FOST AMANATA NEDETERMINAT – voi actualiza acest articol când ştiu exact

Hricoperta Ghid pentru invatarea eficientastos a înviat!

Bine v-am regăsit!

Mâine, vineri 17 mai 2013, voi apărea în emisiunea “Vocile Iaşului” de la postul de televiziune regional Digi 24 Iaşi, învitat de ovidiu Mihăiuc şi voi vorbi despre tehnici de învăţare eficientă.

există trei modalităţi prin care puteţi să vizualizaţi această emisiune:

1. la TV, în direct, între orele 17-18, astăzi, pe Digi TV Iaşi – postul se prinde în toată ţara, chiar dacă este regional

2. pe internet, în direct, între orele 17-18, astăzi,la adresa http://www.digi24.ro/tv/live/iasi

3. pe internet,înregistrarea video a emisiunii – începând de mâine, urmând următoarele indicaţii: Intraţi pe http://www.digi24.ro/iasi/video#103757 – Click pe “Vocile Iaşului” – căutaţi emisiunea din 16 mai 2013 şi click pentru vizualizare.

În emisiune voi prezenta cartea mea publicată anul trecut, “Ghid pentru învăţarea eficientă“, ediţia a II-a şi vă voi împărtăşi câteva tehnici de citire rapidă, concentrare şi memorare. De asemenea, voi explica mai multe din principiile care stau la baza sistemului de învăţare eficientă. Vă urez vizionare plăcută şi aştept impresii!

PS: Până când o să apar din nou la Digi TV Iaşi vă invit să accesaţi înregistrarea emisiunii din 4 martie 2013, unde vorbesc de asemenea în prima jumătate despre tehnici de învăţare eficientă.





Planeta Moldova – Cana cu apă

14 05 2013

Continui seria articolelor intitulată “documente psihografice ale societăţii contemporane” începută acum două săptămâni aici.

Consider această înregistrare audio o reliefare foarte relevantă a mentalităţii ce stă la baza atâtor conflicte între generaţiile X şi Y. Momentan, lucrez la o carte care tratează mai extins acest subiect, care va apărea anul acesta. Vă urez audiţie şi distracţie plăcută!





Tipurile motivaţionale McClelland, pe scurt

13 05 2013

Istoric

Cercetarea lui McClelland, Atkinson şi Lewell (1953) la Universitatea Wesleyan din Conneticut, SUA (1947-1952) a fost realizată cu finanţarea Biroului pentru Cercetări Navale. Aici apare pentru prima dată structura de personalitate care avea să poarte numele psihometricianului. Părintele testului de aparcepţie tematică (TAT – Thematic Appercetion Test) realizează o clasificare fundamentală în psihologia motivaţiei, surprinzând trei tipuri fundamentale de preferinţe motivaţionale, care îi caracterizează în mod inconştient pe cei care investesc pasiune în acţiunile lor. Cele trei tipuri McClelland sunt considerate de către experţii NLP L. Michael Hall şi Bobby G. Bodenhamer – H & B (2005) un metaprogram.

Cuvinte-cheie pentru distincţia 1 (primul tip McClelland): Putere, influenţă, control, acces, dominaţie, competiţie, politică, management, conducere, cost, preţ, presiune, persuasiune, câştig-pierdere.

Cuvinte-cheie pentru distincţia 2 (al doilea tip McClelland): Afiliere, relaţionare, aprobare, acceptare, prietenie, iubire, feed-back, cooperare, diplomaţie, curtoazie, politeţe, respect, popularitate, faimă, şarm, charismă, ascociaţie, federaţie, comitet, sindicat, ligă, club.

Cuvinte-cheie pentru distincţia 3 (al treilea tip McClelland): Reuşită, performanţă, excelenţă, target, profit, rezultate, obiective, ţinte, serviciu, satisfacţie, principiu, câştig-câştig.

Stimul: Obiectiv Răspuns: Motivaţie

Ca structură a disctincţiilor, acest metaprogram este categorial şi poate fi măsurat printr-o întrebare de tip închis cu trei variante de răspuns. Poate fi observat verbal şi non-verbal.

Percepţia verbală se face pe bază de chestionar cu întrebări închise cu trei variante de răspuns în Identity Compass şi printr-un design ierarhic de cercetare în iWAM. Studiul acestui metaprogram nu face obiectul de activitate al LAB Profile

În psihologia organizaţională, există un chestionar special prin care se determină scorurile pentru fiecare din tipurile McClelland. În publicaţiile teoretice de specialitate care aparţin de programarea neuro-lingistică, nu s-au dezvoltat întrebări şi nu s-au rafinat categoriile, ci au fost preluate ca atare.

H & B (2005) recomandă întrebarea:

Atunci când ai un obiectiv, care sunt motivele tale în interacţionarea cu ceilalţi?

Se observă care dintre distincţie domină, în funcţie de numărul de cuvinte-cheie înregistrate pentru fiecare.

Ghid de elicitare non-verbală:

Putere: ton acuzator, corp înclinat în faţă, privire confruntaţională, ton ferm, autoritar, ritm stabil şi activ de discuţie, corpul aşezat într-o poziţie fermă

Afiliere: caută aprobare din ochi, face pauze pentru a urmări reacţiile, face gesturi de deschidere cu mâinile către interlocutor, corpul orientat şi înclinat spre interlocutor

Succes: Ochii în stânga sus (pentru dreptaci), ochii în dreapta sus (pentru stângaci)

Deşi fiecare din tipurile McClelland sunt asemănătoare cu multe distincţii individuale din cadrul altor metaprograme, acest metaprogram nu este uşor de confundat cu nici un alt set de distrincţii în particular.

Tipurile McClelland sunt fundamentale în studiarea motivaţiei în context organizaţional şi există chestionare specializate pentru măsurarea acestora.

Recomandări bibliografice:

Hall, Michael. L; Bodenhamer, Bobby G. (2005). Figuring Out People. Reading People using Meta-Programs, Crown House Publishing, Ltd, Bancyfelin, Carmarthen, Wales, UK

McClelland, David C.; Atkinson, John W.; Clark, Russell A. (1953). The Achievement Motive, Appleton Century Croft, East Cornwall, Conneticut, USA;






De la www. la web 4.0

9 05 2013

Dezvoltat din 1954, cu susţinerea Armatei SUA, protocolul www. (World Wide Web) a devenit accesibil publicului larg în anii ’90, iar fiecare îşi creea un site prin care comunica unidirecţional cu consumatorii / clienţii săi, realizând un demers clar de interactivitate redusă. Acest lucru permitea companiilor şi indivizilor să deţină în mare parte controlul asupra percepţiei pe internet a opiniei publice prin monopolul asupra informaţiei despre propria entitate.

Atunci când acest tip de comunicare a ajuns la un nivel de saturaţie, internauţii au lansat valul web 2.0, un răspuns natural, global şi categoric la adresa dot-com-urilor. Unul dintre documentarele care surprinde exclent acea epocă este Startup.com (2001, R. Chris Hegedus şi Jehane Noujaim). A sosit pentru primul deceniu al mileniului XXI momentul comunităţilor virtuale, al blogurilor, al wiki-urilor, al comunicării instantaneee din orice punt al globului prin orice mijloace, odată cu dezvoltarea şi ieftinirea tehnologiei suport care face accesibilă aceste facilităţi publicului larg.

Web 2.0 este astăzi un termen-umbrelă, având multiple interpretări, însă cel mai adesea îl întâlnim atunci când se fac referiri la conţinutul generat de utilizatori (user generated content), socializare online (social networking) sau aplicaţii diverse ce combină conţinut din diverese surse (mashups)” (1)

Dacă web 2.0 a însemnat trecerea de la comunicarea unu-către mulţi la comunicarea de comunitate, atunci web 3.0 înseamnă comunicarea omului în timp real, la distanţă, prin intermediul internetului şi al comunicaţiilor mobile, cu diferite dispozitive care au deja un anumit nivel de inteligenţă integrat: automobile, smart Phones, puncte de plată prin unde radio fără contact (realizată prin intermediul tehnologiei NFC – Near Field Communication) şi în general cu orice dispozitiv care funcţionează pe baza tehnologiei NFC. Totodată, la nivelul conţinutului pe internet, apare flexibilitatea scalării: atunci când un site este vizitat de milioane de utilizatori, lăţimea de bandă de internet alocată poate creşte doar pentru a acoperi cererea, atunci când hostarea se face cu opţiunea in cloud.

Web 3.0 înseamnă web semantic, înseamnă dezvoltarea unor procese şi tehnologii care procesează căutările utilizatorului în funcţie de sens, nu doar în funcţie de textul căutat. Astfel, dacă în tehnologia web 2.0 dai un search pe Google despre „melancolie” vei găsi definiţii ale termenului, lucrări de specialitate din psihologie şi filmul lui Lars von Trier. În web-ul semantic totuşi, în rezultatele căutării s-ar putea găsi o fotografie care, deşi nu a fost tagged(tăguită) ori categorisită astfel, doar pentru că sugerează starea de melancolie, interpretată prin nişte parametri predefiniţi în algoritmul de căutare, va fi între rezultate.

Deşi Web 3.0 e hype („la modă”), ridică probleme importante legate de securitate. Astfel, cineva care îţi face o fotografie pe stradă, o introduce în serviciul de scanare şi căutare imagini de la Google, îţi poate găsi profilul pe Facebook. Dacă ai avut imprudenţa de a face publice anumite date personale de identificare, identitatea ta poate fi furată sau poţi cu uşurinţă fi victima unor furturi.

Probleme şi mai mari pare să pună folosirea cipurilor RFID (Radio Frequency IDentification) în paşapoarte şi carduri bancare, întrucât datorită range-ului relativ (30 m distanţă), datele pot fi cu uşurinţă falsificate, folosind un cititor de RFID la distanţă şi un program de clonat documente. (2)

Dacă acum web 3.0 devine tot mai normal, aşa cum în urmă cu un deceniu web 2.0 devenea regula după prăbuşirea dot-comurilor, în perspectivă, în mai puţin de 10 ani, generaţia care urmează se pregăteşte pentru web 4.0, adică interacţiunea om-maşină din valul web 3.0, căreia i se adaugă inteligenţa artificală, rezultând în comunicarea dintre diferite dispozitive într-o manieră continuă şi lipsită de bariere.

Practic, în web 4.0, toate obiectele dintr-o încăpere: pixurile, biroul, laptopul, mobilul, aparatul TV, oala de pe foc de la bucătărie şi frigiderul vor fi conectate la un internet avansat şi în acelaşi timp între ele, fără ca utilizatorul să mai fie nevoie să programeze instrucţiuni. Casele inteligente ale viitorului vor deveni standard, într-o civilizaţie hipertehnologizată. Vă invit să consultaţi şi graficul de la:

Spisak, Nova (2007, februarie 9) (web log) How the WebOS Evolves ?, Radar Networks, http://novaspivack.typepad.com/nova_spivacks_weblog/2007/02/steps_towards_a.html;

Referinţe:

(1) Ardelean, Alexandru (2008, Aprilie) – Revoluţia internet 2.0, Biz/159, p. 20, http://issuu.com/revistabiz/docs/biz_159-m;

(2) Ranger, Steve (2006, iulie 21) Crime of the future – biometric spoofing?, ZDNet Asia, http://www.zdnetasia.com/crime-of-the-future-biometric-spoofing-39376855.htm;

Bibliografie:








Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 196 other followers

%d bloggers like this: