Arhive etichetă: contabilitate

Implicit în consultanță. Aproape 60 de sarcini gratis.

 

Pentru clienții mei în consultanță, ceea ce fac este destul de clar. Totuși, pentru unii prieteni, cunoscuți, apropiați, rude, poate să pară ceva foarte ”lejer” să am ședințe individuale pe Skype sau față în față pe care sunt plătit cu 70 de euro pentru 60 de minute (doar 50 de euro pe oră numai până la 30 iunie 2017). Despre consultanta aceasta am scris aici și aici dar nu este deloc așa.

Astfel, am ales să scriu acest post în care să descriu, atât pentru cei care nu știu ce presupune munca de consultanță în afaceri sau în dezvoltare (personală, profesională), cât și pentru cei care sunt la inceput de drum si cred este ceva atât de simplu încât și ei ar putea face asta.

Pentru fiecare ședință de consultanță, există o anumită pregătire pe care este important să o realizez. Această pregătire poate să fie diferită, de la a scrie un e-mail la a citi cărți de sute de pagini sau a întocmi rapoarte de zeci de pagini. Depinde, de asemenea, de la client la client, de la obiectiv la obiectiv, dar în continuare găsești principalele categorii și sarcini care sunt implicite, indirect, în costul consultanței, dar niciodată facturate direct clientului (deocamdată, cel puțin).

Se poate întâmpla chiar să muncesc o zi întreagă pentru a mă pregăti pentru o ședință de consultanță cu un client. Iată o parte din acțiunile care pot fi necesare în cadrul acestei pregătiri de către un consultant.

Dacă ești consultant, atunci trebuie să fii pregătit să faci zilnic, la orice oră din zi și din noapte, următoarele:

 

Depășirea rezistențelor

  • Adu-ți aminte de pe vremea când lucrai în MLM sau vânzări de asigurări că orice refuz te apropie de un ”da”. Amintește-ți, de asemenea, că nu toți oamenii sunt motivați să se dezvolte, unii dintre ei așteaptă să dea de greu ca să-și aducă aminte de valoarea serviciilor pe care le oferi. 

  • Nu te supăra pe client dacă îți scrie în dimineața zilei în care aveai ședința că nu mai poate să vină că i s-a îmbolnăvit pisica, că i s-a spart o ţeavă, că a apărut ceva neprevăzut şi că nu mai poate să fie prezent pentru ședință. Poate tocmai ți-a stricat programul, dar tu ești înțelegător, că ești consultant, nu?

  • Nu te supăra pe clientul care amână ședințele cu săptămânile, cu lunile. Nu contează dacă tu ai pregătit deja ce aveai de lucru cu el și poate că nici că lui nu-i pasă de asta, mai știi?

  • Nu deranja clienții care au spus că au avut insighturi, ești cel mai bun, și nu-ți mai răspund la telefon nici ca să-ți dea un testimonial. Au prea mult succes ca să se gândească la tine, consultantul de rigoare!

  • Reușește să fii perseverent fără să pari agasant.

 

Gestiunea timpului pentru desfășurarea întâlnirilor

  • Trezește-te la 4 dimineața pentru o ședință cu un client de pe alt fus orar.

  • Sună clientul dimineața devreme ca să fii sigur că s-a trezit și și-a adus aminte că are ședință cu tine pe Skype.

  • Planifică și modifică întâlniri. Renunță la oportunități profesionale apărute pe moment pentru a respecta întâlniri deja stabilite.

 

Gestionarea sarcinilor

  • Pregătește materiale pentru tehnici (hârtii, cartoane, grafice, pixuri, culori, diferite obiecte).

  • Deleagă muncă către colaboratori (de exemplu design, traduceri, corectură, transcrieri) și verifică rezultatele muncii de la colaboratori pentru client.

  • Verifică dacă clienții au primit mailurile de la tine, adu-le aminte să intre pe contul de e-mail.

  • Trimite-i materialele clientului pe skype, facebook, mail, mailbigfile, google drive ca să fii sigur că le primește și apoi nu te mira că n-a avut timp să citească în 3 zile cele 3 pagini la care ai lucrat 3 ore (partea bună e că are timp să facă asta până data viitoare).

  • Explică clientului de ce nu te poți ocupa instantaneu de rezultatele de la un chestionar de care i-ai spus de săptămâna trecută să îl completeze în condițiile în care deja mai ai ceva de lucru pentru client.

  • Du-te în oraș și fă copii xerox la materiale dacă ți s-a stricat multifuncționala.

  • Tine evidența și actualizează excelurile din Google Sheets (câte unul sau mai multe pentru fiecare client, de mai multe ori pe săptămână sau pe lună).

  • Sună-i pe clienți să vezi dacă și-au îndeplinit obiectivele importante pentru ei.

 

Contabilitate

  • Fă și refă facturi. Dă explicații contabile din Codul Fiscal pentru contabilii clienților care nu au cunoștințele actualizate.

  • Reamintește-le clienților să-ți plătească în fiecare săptămână la timp.

  • Fă facturi de stornare la potențialii clienți care s-au răzgândit din motive (obiective sau mai puțin) și evită să-i înjuri după ce ai plătit deja la ele TVA-ul.

  • Explică-i politicos clientului că una e să depășească cu 3 minute timpul pentru o ședință de consultanță stabilită la o oră (60 de minute) și alta e să-ți mai ia încă 20 de minute.

  • Completeză aproape lunar declarații, du-te și depune-le la Finanțe.

 

Documentare

  • Documentează-te despre industria, domeniul, nișa în care operează clientul. Dacă cunoști nișa, actualizează-ți cunoștințele despre public. Dacă nu cunoști nișa, apucă-te să vezi despre ce este vorba și care sunt particularitățile sistemului.

  • Explorează înregistrările statistice analitice pentru site-ul clientului.

  • Uită-te la ce face concurența clientului și analizează.

  • Caută resurse pentru problemele clientului, potrivite pentru el/ea: cărți, articole, cercetări, documentare, video-uri. Dacă găsești ceva exact la fix, dar el nu vrea să citească, porționează-le ca să i le dai cu ”lingurița”.

  • Scotocește prin dosarul cu tehnici, caută graficul X din cartea Y citită acum nu știu câți ani, scotocește după articolul acela de cercetare de pe la nu știu care conferință de acum nșpe ani, vezi dacă e bun. Dacă îl găsești după o oră și nu e bun, mai caută altceva.

  • Bookmarkează cu tag-uri linkurile care ar putea fi de folos unor clienți și trimite-le acele linkuri prin e-mail sau prin rețele sociale.

  • Caută acea postarea pe Facebook pe care ai găsit-o la X care vine la fix pentru Y.

  • Învață să folosești softuri noi de care ai nevoie pentru clienți sau pe care clienții le folosesc și trebuie să le stăpânești.

 

Inovație

  • Proiectează tehnici de lucru noi sau adaptează instrumente pentru nevoiele fiecărui client în parte.

  • Găsește contraargumente scrise și instrumente concepute pentru convingerile limitatoare ale clientului.

  • Concepe întrebări valoroase, puternice care să-l sprijine pe client, în întâmpinarea nevoilor sale.

  • Concepe chestionare, apoi explică-i clientului cum să le folosească sau să le completeze.

  • Formulează soluții creative la obiecțiile potențialilor clienți, ai tăi și ai clienților tăi. Alocă cel puțin 15 minute pentru fiecare obiecție. Înmulțește cu numărul obiecțiilor. Înmulțește cu numărul produselor/serviciilor. Înmulțește cu numărul clienților. Socotește tu timpul!

  • Dacă se întâmplă, explică de ce copywritingul primit de la client pentru o campanie care trebuie lansată mâine este bun de aruncat la gunoi și tu trebuie să refaci totul de la zero.

  • Scotocește prin desaga de creativitate pentru a găsi sau a inventa slujba ideală pentru un client care are vreo 10 talente și refuză angajatorii pe bandă rulantă pentru că sunt prea incompetenți să ia un interviu de angajare. Găsește argumente ca să-l încurajezi că până la urmă ar fi mai ușor pentru el și mai productiv pentru umanitate dacă ar fi liber-profesionist.

     

Redactare:

  • Realizează evaluări, fă socoteli, calculează punctaje, concepe excel-uri clare și corecte.

  • Fă schițe, demonstrații, studii de caz, tabele de comparație.

  • Verifică tema făcută de client. Corectează, fă notițe, pregătește tehnici de lucru.

  • Corecteză greșelile de tehnoredactare făcute de clienți în materiale și adu-le aminte politicos, dacă e cazul, să mai studieze limba română sau engleză. Accept asta la mine cum o accept și la alții.

  • Trimite tema clientului, cu feed-back (fie scris, sau audio, sau comentariu video).

  • Scrie articole despre subiecte care îi preocupă pe clienți ca să aibă posibilitatea să înțeleagă și să aplice soluții independent de tine. Nu te supăra când articolele ajung să fie atât de bune încât unii consideră că nu mai au nevoie să vină la consultanță. 🙂

  • Fă materiale promoționale pentru propriile servicii ca să ajungi să ai parte de clienți noi.

     

Simplificare, clarificare

  • Trimite-i clientului sinteză cu ce ai făcut până acum, ce mai e de făcut de acum încolo, ce progrese a înregistrat și ce mai are de atins până la obiectivul său și nu te mira dacă nu o citește.

  • Fă tabele de sinteză ca să fie cât mai scurte (căci clientul nu are timp pentru a citi detalii) și apoi petrece o oră și jumătate ca să le explici în detaliu deoarece clienții nu le-au înțeles.

  • Trimite-i clientului follow-up și remindere cu ce are de făcut după anumite ședințe.

  • Explică-i clientului în scris (nu audio), pe mail, cum să vorbească la telefon cu clienții lui, ca să aibă în față textul în caz că se pierde în timpul conversației.

  • Modifică și personalizeză materiale din training ca să fie adaptate nevoilor din consultanță.

  • Găsește pasajele care demonstrează ce știi că se găsește într-o carte pe care clientul a citit-o superficial.

  • Explică clientului cu cuvintele tale ceea ce poate să citească și într-un raport electronic de specialitate, obținut automat.

  • Tradu din altă limbă termeni de specialitate și explică-i. De fapt, fii dicționar ambulant.

  • Găsește-i clientului cursuri potrivite pe care să le urmeze pentru talentele identificate.

 

Confruntă-te cu alte roluri

  • Calmează clientul prin telefon ca să nu aibă un atac de panică înainte să rostească un discurs în public pentru care nu s-a pregătit.

  • Tratează blocaje și traume pe care le au clienții care vin în consultanță pe dezvoltare personală și nu vor să meargă la psihoterapie.

  • Intră pe calculatorul clientului și vezi de ce nu-i merge Skype-ul. Învață-l să bage mufele de la căști și microfon în locurile potrivite. Depanează-i calculatorul de viruși ca să poată vorbi cu tine. Plătește convorbiri internaționale pe telefon dacă nu reușești.

  • Apucă-te și restartează routerul când ți-a picat internetul tocmai când ai ajuns să discuți despre o chestie esențială cu clientul pe Skype. Adu-ți aminte de furnizorul de internet, privește luminița verde și speră să se aprindă cât mai repede în timp ce te uiți la ceas.

  • Explică-i clientului care vine acasă de la multinațională la ora 9 sau 10 PM despre faptul că să stai peste program la locul de muncă nu asigură că atunci când va fi disponibilizat/ă, va primi împreună şi o medalie pe care scrie: „cel mai bun angajat care n-a crăpat la locul de muncă”.

     

Toate astea, pe GRATIS. Pe clienți îi costă ZERO euro toate astea. Munca aceasta a mea nu este plătită, deoarece în sistemul meu se plătesc doar orele de consultanță propriu-zise și redactarea de materiale promoționale. Unele din astea clienții nici nu știu că se află în spatele orelor mele de consultanță propriu-zisă. Nici nu știu cum ar trebui să le contabilizez, mai ales că multe din ele nici nu am de unde să știu cât vor dura sau dacă vor fi necesare. Ar fi incorect să le trec pe nota de plată fără să îl întreb pe client mai întâi, fără să-i explic de ce sunt acolo. Mulți cred că acestea sunt subînțelese și naturale. Unele chiar sunt. Atâta doar că iau timp, mai ales când se adaugă de la vreo 10 clienți și colaboratori pentru care lucrezi într-o săptămână și pe mai multe direcții/proiecte.

Mulțumesc în avans pentru înțelegere.

Dacă nu ai avut deja parte de această experiență, solicită și tu o ședință gratuită de o oră de consultanță!

0729 034 883

Ștefan Alexandrescu

consultant 1 la 1 din 2005

Ce am învăţat până acum şi ce mi-ar face plăcere să mai învăţ de acum înainte (1)

Printre primele lucruri la care se gândeşte cineva când vine vorba de Ştefan Alexandrescu sunt: educaţia, studiul (citit, audiobooks, documentare video, participarea la traininguri şi formări), memoria, cunoaşterea/cunoştinţele/awareness-ul, documentarea, dezvoltarea (personală, profesională), cultura generală, capacitatea de asimilare, curiozitatea, asimilarea informaţiei, înţelegerea oamenilor, a sistemelor şi a fenomenelor sociale şi economice, pasiunea pentru a învăţa,  antrenamentul personal pentru a-mi cultiva inteligenţa cu toate acestea prin raţionament critic şi modul în care le aplic în viaţa mea personală şi profesională, transformând cu skill teoria în practică, prin strategii pragmatice. Astea toate nu le spun eu, le spun sutele de persoane cu care am vorbit de-a lungul timpului. Unele persoane îmi spun că am potenţial, altele mă consideră geniu. Unele persoane spun că am o anumită maturitate peste vârsta mea, alţii de-a dreptul înţelepciune.

pisica obosita de studiu

Eu nu am o părere chiar aşa de bună despre mine, cu atât mai mult cu cât am cunoscut adevărate genii şi oameni cu adevărat înţelepţi, în preajma cărora abia dacă îndrăznesc să ridic privirea din pământ. Mai am încă multe de învăţat, iar cea ce ştiu este o picătură într-un ocean de taine ascunse. Eu m-am educat să nu mă compar aşa de mult pe mine cu alţii, ci să mă compar cu cine îmi propun, îmi doresc şi ştiu că pot să fiu. Îmi propun uneori mai mult decât reuşesc :).

Scriu acest articol mai mult pentru mine, pentru dezvoltarea mea personală şi profesională şi ca să trec în revistă în mod public nişte lucruri pe care mi le propun, deoarece atunci când le împărtăşesc cu câteva sute de oameni, au tendinţa să se îndeplinească (presiunea publică). Asta nu înseamnă că am să studiez efectiv tot ce scriu în wish-list-ul ăsta de mai jos şi din articolele care îl vor continua, dar cam astea sunt direcţiile în care mie mi-ar place să mă îndrept, şi pe care le consider direcţii sănătoase pentru tot omul preocupat de a se dezvolta per ansamblu.

Stabilirea obiectivelor, este, redusă la esenţial, o poveste despre cum ajungi de la punctul A (unde eşti acum) la punctul B (unde îţi propui să ajungi). Eu reuşesc de obicei să îmi îndeplinesc într-un anumit timp cam jumătate din obiectivele pe care mi le propun – nu e grozav, dar asta observ că se întâmplă.

  

Punctul A. Ce am început să învăţ până acum.

1. Am început să învăţat să scriu. Asta implică ariile: literatură (poezie, proză scurtă, dialoguri, piese de teatru), copywriting (redactare de materiale promoţionale pentru online şi offline: afişe, fluturaşi, scrisori de vânzare, publicitate, sloganuri, etc.), planuri de afaceri şi proiecte, publicistică (blogging pe diverse subiecte şi arii şi folosind diferite stiluri; articole în reviste tipărite şi pe site-uri; scriere, editare şi publicare de carte de specialitate în format tipărit şi e-book). Toate astea le-am practicat cu succes (la critică, la public, premii, bani şi vizibilitate – mai puţin poezie şi dramaturgie, că din astea nu prea am publicat). Totuşi, un capitol la care am dat chix total deşi am studiat mult timp atât teoretic cât şi practic – cursuri de specialitate este scenaristica de film şi, prin extensie, regia de film. De-a lungul timpului, am avut tot felul de încercări care au eşuat jenant înainte să ajungă măcar la jumătate. Mai am de studiat despre cum se spune o poveste şi, mai ales, cum se spune o poveste în imagini. Ţin minte că vorbeam cu un prieten şi mi-a spus:

Screenplay The foundations of Screenwriting– Ştefan, ia gândeşte-te, pune-te în papucii cititorilor; dacă ai de ales între două cărţi: una de contabilitate şi una cu o poveste plină de aventuri, pe care o citeşti?

– Evident, pe cea de contabilitate, răspund eu entuziasmat

– NUUUU! Răspuns greşit! Tu eşti într-o minoritate! Majoritatea oamenilor vor să citească poveşti.

Ei bine, eu încă nu ştiu să scriu poveşti. Dar nu mă las eu cu una-cu două, am o mulţime de cărţi despre cum să scrii: romane, scenarii, poveşti – doar că trebuie să îmi fac timp să le citesc măcar pe o parte din ele.

Cărţi despre care îmi amintesc că m-au învăţat cum să scriu:

Syd Field – Screenplay – The foundations of Screenwriting

Doug Newsome, Bob Carrell – Redactarea materialelor de relaţii publice

Andra Şerbănescu – Cum se scrie un text

Ştefan Prutianu – Tratat de comunicare şi negociere în afaceri

Emil Alexandrescu  – Analize şi sinteze de literatura română

  

Punctul B. Îmi propun ca în următorii 10 ani să iasă pe piaţă cel puţin un film pe genericul căruia să scrie: „scenariul: Ştefan Alexandrescu” sau „written by Ştefan Alexandrescu”. Până atunci, mă rezum a vă recomanda vouă concursuri la care eu încă nu îndrăznesc să particip.  Şi sper cu siguranţă că va ieşi măcar un film bun, nu vreo panaramă comercială.

good_3d

2. Am început să învăţ să vorbesc şi să prezint în public. Când vine vorba de a prezenta ceva în public, chiar şi dacă e vorba despre vreo idee trăznită pentru care lumea s-ar putea să râdă de mine pe bloguri (cum a fost ideea cu site-ul motivaţional, cu care am participat la Net Start-Up în 2009 – ulterior s-a deschis motivonti.ro, care funcţionează pe alt model de business decât cel gândit de mine, dar o duce bine), eu sunt primul care se bagă în faţă, şi aşa a fost încă de prin gimnaziu. Conferinţe, traininguri, workshopuri, târguri, prezentări, seminarii la facultate, susţinere de lucrări universitare, pitchuri în faţa unor investitori, concursuri de prezentări de proiecte sau de public speaking – I’ve done it all şi în ultima vreme m-am obişnuit să culeg aplauze şi clienţi cam la fiecare din aventurile astea. Ador să vorbesc în public. Cu cât mai mare audienţa, cu atât mai bine. Totuşi, atunci când am început să frecventez Speaker’s Arena în 2012, organizat de asociaţia cu acelaşi nume, unde sunt zeci de experţi… errrr, nu chiar aşa de bine. Adică, majoritatea oamenilor mi-au apreciat discursul, dar când am vorbit cu experţii veterani dintre organizatori, mi-au confirmat impresia: se poate mai bine, substanţial mai bine. Trebuie să învăţ să-mi structurez discursul după principiile din cartea asta: The Presentation Secrets of Steve Jobs, de Carmine Gallo. De fapt, este vorba tot despre a spune o poveste (punctul B, unde vreau să ajung) – deci înapoi la necesitatea de a studia cum se spune o poveste – în scris, în imagini şi vorbit.cum sa vb in public

Cele mai bune cărţi de public speaking pe care le-am citit în afară de cea de mai sus:

Dale Carnegie – Cum să vorbim în public

Ron Hoff – Regulile unei prezentări de succes, Curtea Veche, 2002

Tad James şi David Shepard – Presenting Magically

3. Am început să învăţ despre management şi leadership. La urma urmei, am un master în comunicare managerială şi resurse umane. Am învăţat cel mai mult despre management (de proiect, de resurse umane, de organizaţie) în 5 feluri foarte practice:

– fiind eu subordonat şi având parte de şefi (atât lideri adevăraţi şi experţi, cât şi proşti, nebuni, escroci şi hoţi) – am avut pe puţin vreo 25 de şefi în activitatea mea profesională, din 2001 până în 2013 (slujbe în companii, proiecte punctuale, cercetări, ONG-uri, colaborări în MLM-uri, etc.). Din acestea, amintesc 4 proiecte care s-au încheiat la termen, 4 concedieri, 12 demisii din partea mea şi o colaborare care continuă la distanţă;

– având eu de condus echipe/grupuri de lucru în proiecte diferite conduse şi organizate de mine – aşa, cam vreo 15 de toate, la viaţa mea (nu am pus proiectele de consultanţă la care am externalizat servicii de programare informatică şi design grafic);

– având, de-a lungul experienţei mele, vreo 10 asistenţi/adjuncţi (câte unul pe rând), cu care am lucrat de la o săptămână până la câteva luni);

– fiind administrator de firmă timp de 7 ani;

– având câteva tentative de antreprenoriat care au ars şi s-au prăbuşit în flăcări, luând cu ele mulţi bani, timp şi relaţii cu oameni.

Dacă mă chinui să mă gândesc câte cărţi de management şi leadership am citit eu în afară de manuale de facultate şi master, er…. abia ajung la 15, spre ruşinea mea. Asta pentru că majoritatea cărţilor de management care mi-au picat în mână mi s-au părut fie teorie chioară total paralelă cu realitatea fie cărţi americane care suprasimplifică totul într-un stil motivaţional după care la sfârşit nu rămâi cu nimic. Deci, dacă ştii cărţi de management şi leadership foarte bune, te rog recomandă-mi, ca să le citesc (punctul B).

Cele mai bune cărţi de management / leadership pe care le-am citit (nu că ar fi multe, dar pe cele proaste le-am uitat):

Don Edward Beck şi Christspyral dynamics coveropher C. Cowan – Spiral Dynamics. Mastering Values, Leadership, and Change

Dennis Locke – Managementul proiectelor ediţia a 5-a

Philip Kotler – Managementul marketingului, ediţia I

Mielu Zlate – Management şi leadership;

Zoltan Bogathy – Tratat de psihologie organizaţional – managerială, vol. I

Ion Ovidiu Pânişoară şi Georgeta Pânişoară – Motivarea eficientă. Ghid practic

Brian Clegg şi Paul Birch – Arta de a-i conduce pe ceilalţi

4. Am început să învăţ despre coaching. Iarăşi, coachingul l-am învăţat din practică. Mai întâi, beneficiind eu de coaching din partea unor maeştri (Radu Budei, Andy Szekely, Bruno Medicina), apoi în formarea ca NLP Practitioner (coaching fără NLP se poate, dar NLP fără coaching nu se poate), apoi la întâlnirile periodice de peer coaching de la Asociaţia Română de Coaching şi Noble Manhattan Coaching. Am mai învăţat ceva coaching în nişte workshopuri pe care le-am urmat cu Andy Szekely, Bruno Medicina, Daniel Bichiş, Alain Cardon, Gerard O’Donovan şi Leo Angart, precum şi printre altele, la nişte cursuri de cunoaştere de sine şi terapie Gestalt & psihointegrativă. Nu am nicio formare oficială, temeinică în coaching, nicio certificare internaţională şi, deşi am avut clienţi în coaching, în majoritatea cazurilor nu mi-au plătit. Am citit până acum maxim 5 cărţi de coaching, din acestea recomand:Coaching with NLP

Joseph O’Connor & Andrea Lages – Coaching with NLP. How to Be a Master Coach – a apărut şi în română la Curtea Veche sub titlul „Coaching cu NLP. Cum să fii un coach de succes

Alain Cardon – Coaching şi leadership în procesele de tranziţie

Am mai găsit două liste de cărţi pe coaching pe care să le citesc: la Asociaţia Română de Coaching şi la Cariere.

Sincer, nu sunt atât de entuziasmat la ideea de a citi despre coaching. Dar o formare în coaching, urmată de o acreditare internaţională ICF (International Coaching Federation) tot vreau să fac la un moment dat. Îmi pare tare rău că nu am făcut formarea organizată de Daniel Bichiş în 2008, atunci aveam şi timpul şi banii, dar mi s-a părut prea scump (vreo 1600 de euro) – acum sub 2000 de euro nu se mai găseşte formare serioasă, iar eu nu am plătit pe nicio formare (în afară de facultate şi master, desigur) mai mult de 800 de euro. Ar fi fain să învăţ coaching la modul profesionist. Mi-ar place foarte mult să lucrez coaching pe Skype cu clienţi internaţionali, la un tarif rezonabil pentru un începător (de 30-40 euro pe oră), doar că aici intervine o lacună de-a mea: încă nu am înţeles cum anume coachingul pe Skype poate funcţiona în absenţa unei prezenţe fizice non-verbale complete, deşi ştiu că mulţi coachi o fac cu succes, la fel şi coachingul prin telefon – eu nu am experimentat niciodată aşa ceva, deci nu înţeleg cum poate funcţiona. Ah, şi încă o chestie – eu nu cred în coachingul de grup sau, mai pompos intitulat, „coaching de echipe”. Dacă se extinde vreodată lista artelor, cred cu tărie că ar trebui să fie inclus şi coachingul pe acolo 🙂 .

father and dog

5. Am făcut odată un curs de auditor de terţă parte în managementul calităţii. A fost cea mai proastă experienţă de training din viaţa mea – despre care am scris aici. Trainerul s-a declarat foarte mulţumit şi încântat de mine. Eu m-am declarat total nesatisfăcut de incompetentul ăla şi nici măcar nu mi-am luat diploma. I-am spus organizatorului cursului că dacă se aşteaptă la vreo remuneraţie sau recunoştinţă din partea mea că am participat la cursul ăla, am să scriu pe toate blogurile despre numele companiei şi al trainerului. Rezultatul? L-a concediat pe trainer, a zis bodaprosti şi m-a căutat pe mine apoi pentru servicii de consultanţă şi vânzări.

Cred că aş fi un bun auditor şi în general un bun monitorizator, secretar, assistant manager – tot ce ţine de planificare, organizarea şi mai ales verificarea sarcinilor. Ştiu asta nu doar din testele psiho-profesionale pe care le-am făcut, ci şi din feed-back-ul primit de la alţii, la o slujbă şi la o formare în antreprenoriat. Am standarde ridicate şi pot să verific pe cineva la sânge, mai ales atunci când eu însumi pot să organizez procesul acela foarte bine. Sunt foarte critic, în special cu mine. Mai ales, când angajezi pe cineva să facă o treabă, trebuie să ştii foarte bine ce presupune acea treabă. Formarea de la liceul de informatică din Iaşi m-a ajutat prin analiza de programare să înţeleg circuitul informaţional şi logica unui sistem. Am avut nevoie să fac eu treburile astea, inclusiv să verific treaba contabilului şi să mă ocup de o mulţime din flecuşteţele astea birocratice, pentru că nu am avut bani să deleg asemenea sarcini şi pentru că sunt un control freak.

Mi-ar face plăcere să fac o formare serioasă în audit şi una în secretariat, cam la standardul care se cere în Luxembourg, nu în parodiile de job description pe posturile astea în România. Desigur, asta costă, dar nu se compară experienţa mea din România cu posibilitatea de  a organiza sau a verifica birocraţia dintr-o multinaţională cu mii de angajaţi – care este o treabă, desigur, extrem de bine plătită. Nu că aş fi materialist – pentru mine, banii sunt doar nişte hârtii care vin şi se duc – dar m-am cam săturat să „mă vând pe trei parale” când pentru aceeaşi muncă pe care o fac în România, aş fi plătit şi de 4-5 ori mai bine în Europa de Vest.

banconte teanc

Ştii cumva cursuri performante sau cărţi ca lumea, practice, pe subiectele de mai sus? Dacă da, lasă-mi te rog un răspuns la comentarii şi mă vei ajuta să ajung de unde sunt (punctul A) în punctul B (acel „eu însumi” mai bun, la care aspir).

Va urma…

Happy personal development!

Îţi mulţumesc

Ştefan Alexandrescu

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Indicatori contabili şi note explicative la bilanţ

Contabilitatea cheltuielilor este o factor determinant în strategia de existenţă şi dezvoltare a unei unităţi. Poţi deveni rentabil numai dacă profitul brut este satisfăcător sau este în continua crestere, dar în ecuaţia profitului brut intră şi cheltuielile. Din analiza şi diminuarea lor se poate obţine creştere economică prin majorarea capitalului care duce implicit la dezvoltare sau lărgirea activităţilor conform statului societăţii.

Conturile se pot dezvolta pe conturi analitice, funcţie de necesităţi. Profitul sau pierderea se stabileşte lunar, cumulat de la începutul anului. Rezultatul definitiv se stabileşte anual şi reprezintă soldul final la contului de profit şi pierdere. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile prevăzute de dispoziţii legale, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. La prezentarea bilanţului sau când situaţia o cere se fac note explicative care prezintă :

– active imobilizate,

  • provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,

  • repartizarea profitului,

  • analiza rezultatului din exploatare,

  • situaţia creaţelor şi datoriilor,

  • principii şi metode contabile,

  • acţiuni si obligaţiuni,

  • informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii,

  • analiza principalilor indivatori economico-financiari,

  • alte informaţii de natură a clarifica problemele ivite sau de a stabili o noua strategie a unităţii pe perioada următoare.

Analiza cheltuielilor este cuprinsă în aceste note astfel: în repartizarea profitului (acoperirea pierderii contabile), analiza rezultatului din exploatare (cheltuieli de desfacere şi cheltuieli generale de administraţie), situaţia creaţelor şi datoriilor, politici şi metode contabile, informaţii privind salariaţii- cheltuieli atrase de salarii şi posibilitatea plăţii lor, indicatori economico-financiari, indicatorii de profitabilitate.

Indicatorii economico-financiari sunt următorii :

  • indicatori de lichiditate- ofera garanţia acoperiri datoriilor curente din activele curente

  • indicatorul gradului de îndatorare = Active curente-stocuri/Datorii curente

  • indicatori de risc – indicatorul gradului de îndatorare

– indicatorul privind acoperirea dobânzilor

Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia unităţii este mai riscantă.

  • Indicatori de gestiune- viteza de rotaţie a stocurilor- aproximează rulajul stocului pe perioada discutată

-numărul de zile de stocare

– viteza de rotaţie a debitelor- clienţi calculează eficienţa cu care unitatea îşi încasează creanţele- o valoare mare sau în crestere indică probleme în eficienţa încasărilor

– viteza de rotaţie a creditelor- furnizori aproximează numărul de zile obtinut de unitate pentru plata datoriilor

– viteza de rotaţie a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor imobilizate (eficienţa achiziţionării mijloacelor fixe)

– viteza de rotaţie a activelor totale.

– indicatorii de profitabilitate exprimă capacitatea unităţii de aface profit cu resursele disponibile.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi mai recomand şi:

Active şi pasive

Conturile de cheltuieli

Cheltuieli deductibile

Îţi mulţumesc!

 Happy accounting!

Ştefan

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.


Cheltuieli deductibile

 Analiza cheltuielilor trebuie făcută nu numai pe tipuri de cheltuieli ci şi ca posibilitate a deducerilor. Cheltuielile deductibile în limitele legii sunt următoarele ( ce depăşeşte limita prevăzută de lege este cheltuială nedeductibilă) :

  1. cheltuiala cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor- pentru instituţii publice- sunt deductibile 2,5% x nivelul legal

  2. sumele pentru constituirea provizioanelor – legea stabileste nivelul de deducere

  3. suma cheltuielilor sociale- legea stabileste nivelul de deducere

  4. cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor, lipsuri în gestiune ori degradate – neimputabile, precum si TVA aferent – dacă aceste bunuri au fost asigurate

  5. cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură sunt deductibile dacă valoarea acestora a fost impozitată o dată.

  6. tichetele de masă în număr de 20 pe lună la valoarea stabilită prin lege

  7. cheltuieli de protocol dacă sunt mai mici de 2% x (Tot.venit-tot.chelt.+ch.impozit pe profit+ch.protocol în cursul anului)

  8. cheltuieli de sponsorizare în anumite condiţii

  9. cheltuieli cu dobânzile şi pierderile nete legate de diferenţe de curs valutar. Modul de deducere în timp al cheltuielilor cu dobânzile este influenţat de gradul de îndatorare.

  10. vanzarea cu plata în rate

  11. cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt deductibile potrivit legii.

Singura cheltuială deductibilă integral este achiziţionarea unei case de marcat electronice.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi mai recomand şi:

Active şi pasive

Conturile de cheltuieli

Indicatori contabili şi note explicative la bilanţ

 

Îţi mulţumesc!

 Happy investing!

Ştefan

 

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Conturile de cheltuieli

 Conturile de cheltuieli fac parte din grupa 6 şi sunt conturi de activ. Clasele de conturi sunt :

– clasa 1- conturi de capital

– clasa 2- Conturi de imobilizări

– clasa 3- Conturi de stocuri şi producţie în curs de

execuţie

– clasa 4 –Conturi de terţi

– clasa 5 – Conturi de trezorerie

– clasa 6 – Conturi de cheltuieli

– clasa 7 – Conturi de venituri

 La efectuarea balanţei soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere – 121. Astfel, în debitul contului 121 se înregistrază toate cheltuielile pe tipuri, în creditul contului 121 se înregistrează toate veniturile pe tipuri, contul 121 este bifuncţional (adică soldul poate fi pe debit sau credit), soldul contului este diferenţa dintre debit şi credit. Rezultă soldul debitor- deci cheltuielile au fost mai mari decât veniturile sau soldul creditor- deci veniturile sunt mai mari decât cheltuielile- deci unitatea este rentabilă. În soldul contului 121 se reflectă rezultatul exerciţiului financiar anterior. Dar profitul brut real al unităţii este cel care rezultă din diferenţa total grupa 7 (excepţie face tratarea lui 711- care este un cont bifuncţional şi arată valoarea producţiei neterminată şi stocată) şi total grupa 6, dacă este pozitivă atunci putem vorbi de o rentabilitate.

În situaţia în care unitatea plăteşte impozit pe profit, cota de aplicare e 25%. În cazul IMM-urilor, impozitul pe venituri este 1,5% din total 7 (fară 711) , adică cifra de afaceri. Dacă baza impozabilă pentru impozitul pe venit este 50 milioane lei, atunci valoarea impozitului este de 0.75 milioane lei. Vezi actualizări la septembrie 2011.

Astfel conturile de cheltuieli nu pot fi rupte de întreaga analiză, ba chiar o şi influenţează puternic. Dar analiza conturilor de cheltuieli nu se poate face decât pe tipuri de cheltuieli – aceasta pentru a vedea structurile de cheltuieli şi a analiza cauza şi posibilitatea reducerilor.

Clasa contului de cheltuieli poate fi împărţită în subclase şi acestea la rândul lor în alte subclase astfel:

60. Cheltuieli privind stocurile – 601- Cheltuieli cu materii prime

– 602 Cheltuieli cu materiale consumabile

– 603 Cheltuieli cu obiecte de inventar

– 604 Cheltuieli cu materiale nestocate

– 605 Cheltuieli cu energia si apa

– 606 Cheltuieli cu animale, păsări

– 607 Cheltuieli cu marfuri

– 608 Cheltuieli cu ambalaje

61. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi-

– 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţii

– 612 Cheltuieli cu locaţii de gestiune, chirii

– 613 Cheltuieli cu prime asigurare

– 614 Cheltuieli cu studii şi cercetare

62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

– 621 Cheltuieli cu colaboratorii

– 622 Cheltuieli cu comisioane şi onorarii

– 623 Cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate

– 624 Cheltuieli cu transportul bunurilor şi personal

– 625 Cheltuieli cu deplasări, detasări, trasferuri

– 626 Cheltuieli postă, telecomunicaţii

– 627 Cheltuieli sevicii bancare

– 628 Alte cheltuieli

63. Cheltuieli cu alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate

– 635 Ch.cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64. Cheltuieli cu personalul

– 641 Cheltuieli cu salariile

– 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

65. Alte cheltuieli de exploatare

– 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi

– 658 Alte cheltuieli de exploatare

66. Cheltuieli financiare

– 663 Pierderi din creanţe legale de participaţii

– 664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate

– 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

– 666 Cheltuieli privind dobânzile

– 667 Cheltuieli privind stocurile acordate

– 668 Alte cheltuieli financiare

67. Cheltuieli extraordinare

– 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare.

68. Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

– 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

– 686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele

69. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite

– 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

– 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi

Active şi pasive

Cheltuieli deductibile

 Indicatori contabili şi note explicative la bilanţ

 

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.