Arhive categorie: how to web

Comportamentul pe Twitter (Dacă eşti la început)


Am luat câteva decizii cu privire la comportamentul pe twitter care reflectă viziunea mea despre networking, viziune pe care aş vrea s-o împart cu tine. Înainte de toate
Twitter este un instrument. Abraham Maslow a zis cândva ceva de genul: “Fii atent la cine deţine ciocanul. S-ar putea ca totul din jur să i se pară cuie”.

Am început să folosesc Twitter după ce am participat la 2 evenimente, Conferința RoTwitter şi Webstock 2009. Asta înseamnă că am văzut o mulţimeee de oameni vorbind despre ce să faci și ce să nu faci pe Twitter. Voi urmări asta în continuare. Dar, mai important decât asta este că Twitter este un instrument pentru branding personal, pe care ar fi bine să-l utilizezi în mod corespunzător. Chiar dacă nu doreşti să-l foloseşti ca pe un instrument de branding personal, aceasta nu schimbă faptul că asta este.

Desigur, Twitter este ușor de utilizat.

Dar atenție modul în care îl utilizezi. DE CE?

Mai întâi de toate, ia în considerare cine este pe Twitter.

1.Pe cine urmăreşti spune o mulțime de lucruri despre tine. Dacă, de exemplu, cineva pe care nu-l cunosc îmi cere permisiunea să-mi urmărească postările şi nu exista nimic despre el/ea pe profil, niciun link, şi nu cunosc acea persoană, verific ceea ce scrie și pe cine urmăreşte. Dacă urmăreşti 4 persoane, din care 1 este vecinul tău, NU EŞTI RELEVANT.

În al doilea rând, dacă începi să scrii, scrie lucruri interesante sau cel puțin decente, astfel încât oamenii care au decis să te urmărească să aibă ce să citească. Ceea ce scrii definește prescripţia celorlalţi despre tine. Aminteşte-ţi că fiecare utilizator primeşte postările tale după ce începe să te urmărească, ceea ce înseamnă…

2. Scrie numai lucruri relevante care împărtășesc o viziune profesională destul de interesantă pentru cei care citesc. De exemplu, urmăresc peste 100 de conturi de twitter. Nu e mult, dar dacă as avea în stream-ul meu numai lucruri de genul “M-am trezit. Bună dimineața „sau „M-am trezit. O dimineață nasoală.” aş avea impresia că-mi pierd timpul. Twitter nu este Messenger. Există anumite metode pentru a relaţiona pe twitter. Sunt numite following, DM și RT. Altfel, vei obține reacția lui Călin Fusu la Raluxa, despre care poţi citi aici, printre altele.

Apoi, când urmăreşti, cel puțin urmăreşte oameni care scriu ceva. De exemplu, i-aş urmări pe Richard Bandler, sau David Fincher, cu excepția faptului că ei nu scriu nimic. Aşa că…

3. Un strălucitor coş gol nu va fi foarte util pentru tine. Este la fel ca cei care poartă ochelari de soare oribili doar pentru a ieşi în evidenţă, evidenţiind doar faptul că habar n-au să-şi aleagă ochelarii. Dacă urmăreşti „celebrităţi” care nu scriu nimic, ai arăta că cineva care e pe Twitter doar pentru a se lăuda. Twitter este despre conținut.

Twitter, prin natura sa este un mediu foarte PUBLIC. Unul dintre lucrurile care se vor întâmpla atunci când oamenii te vor urmări este să te citeze. Deci, dacă aduci relevanță, s-ar putea ca cineva să valorifice, republicând postarea ta. Asta nu constituie e un pericol în sine. Ce vreau să spun este… De ce să-ţi pese de selectarea persoanelor cărora le permiţi să te urmărească?

De exemplu, am primit cerere de urmărire de la: spammeri, un tip care era pentru legalizarea drogurilor și nu a scris nimic original pe blog-ul său timp de o lună, o femeie care desfășoară un fel de ritual ciudat, fete îmbrăcate sumar care căutau chat-ul, etc. Am decis să nu permit acestor oameni să-mi vizioneze streamline-ul, pentru că am o responsabilitate față de conținutul meu și modul în care este folosit. Aşa că…

4. Să fii relevant/ă pe Twitter este o muncă grea. Nu e vorba despre cantitate, ci despre calitate. Nu contează cât de mulţi followeri ai, contează că ei sunt în ținta ta. Gândeşte-te la Twitter ca la un instrument pentru a exersa comunicarea în mod concentrat. Ai un public. Ai un mesaj. Ai informații. Foloseşte-le. De exemplu, am câteva sute de followeri pe Twitter. Știu că nu e mult, dar sunt mândru de fiecare dintre ei, pentru că i-am verificat. Pe toţi. M-am dus pe pagina lor, am verificat postările lor, pagina lor de web, pe cine urmăresc, cine îi urmăreşte. Dacă vrei să fi relevant, fii relevant pentru oamenii potriviţi!

Apoi, foloseşte Twitter ca sursă de informații în timp real! Obişnuiam să citesc despre evenimentele din comunicatedepresa.ro sau din buletine, să nu mai vorbim despre faptul că marile mase au iluzia că informația este la TV. Eu încă mai folosesc Web 1.0, dar dacă urmăresc oamenii potriviţi, evenimentele și toate știrile relevante vor ajunge la mine. Drept concluzie…

5. Există o diferență între date și informații. Dacă sunteți pe Twitter, puteți obține informații de la sursele de încredere. Bine ați venit în lumea reală!

Trei dintre alte motive pentru care postările mele sunt protejate, ceea ce înseamnă că nu poți vedea ce scriu decât dacă îţi permit, sunt:

6. Privacy. Când scriu ceva despre ceea ce fac acum, în viața mea, am de împărtăşit ceva ce spune despre mine: ce fac, ceea ce nu fac, ceea ce cred, ceea ce am citit, ceea ce eu consider că fiind relevant, cât de mult interacţionez, câţi oameni mă urmăresc, cine mă urmăreşte, etc.

Viața ta personală este viață și ar trebui să rămână personală. Fii atent la ce şi cât expui din aceasta. Nu poţi modifica postările pe twitter. Nu e ca un post pe wordpress pe care îl poţi edita după bunul plac. Odată ce ai pus-o acolo, poţi s-o păstrezi sau s-o ștergi. Nu-ţi va veni să crezi cât de multe informații reale poate obţine cineva care are acces la doar o parte din informațiile tale.

7. Dacă ai posibilitatea de a cunoaște publicul gratuit, de ce nu o foloseşti? Este practic un instrument care îţi permite să cunoşti exact cine este suficient de interesat să citească ceea ce scrii. Și când scriu exact, e chiar aşa! Dacă îţi ţii postările protejate, cei cărel vor vrea să citească vor trebui să îţi trimită o cerere. Poţi viziona apoi informațiile despre ei și selectezi cui îi permiţi să vizioneze profilul tău.

8. Penuria. Dacă știți că nu oricine (inclusiv orice tip care rătăceşte pe Google, care nici măcar nu știe ce este Twitter) poate vedea profilul cuiva, nu este atât de interesant, aşa e? Nu eşti atras de ceea ce oricine poate obține. Și ai toate motivele pentru aceasta. Twitter este pentru oameni inteligenţi care știu să-l folosească.

Alte 2 lucruri pe care vreau să le adaug sunt…

9. Este foarte indicat să citeşti ceea ce scriu oamenii pe care îi urmăreşti, este o dovadă de interacțiune și prezență, să nu mai vorbim bun simț. Desigur, este posibil să ai perioade când nu urmăreşti timp de o săptămână, așa cum am eu făcut săptămâna trecută. Nu e nevoie să-ţi petreci o oră pe zi citind postări pe Twitter, accesând link-uri și Re-Tweeturi, dar dacă faci asta, nivelul la care îți trăiești viața ta s-ar putea îmbunătăți în mod substanțial. Un alt lucru cu care ar trebui să fii atent este: cu cât mai multe persoane urmăreşti, cu atât va fi mai scurtă perioada acoperită de 3200 de postări pe care le vei putea vizualiza.

10. Twitter este cel mai grozav instrument de autodisciplina în ceea ce privește sursele de informare, ceea ce înseamnă că trebuie să alegi.

Pentru mai multe sfaturi cu privire la modul de a folosi Twitter, îți sugerez să consulţi Twitter Help. Dacă ți-a plăcut acest articol, te rog să recomanzi link-ul, trimite-l pe Twitter şi/sau lasă un comentariu. De asemenea, te rog să lăsa aici ca un comentariu orice alte resurse relevante cu privire la modul de a folosi Twitter pe care s-ar putea să le cunoşti. Mulţumesc.

[Later edit: La data publicării în română a acestui articol, nu mai folosesc în mod active Twitter]

Traducere a articolului „Twitter Behavior (If You Just Started)” de Ştefan Alexandrescu, publicat iniţial pe Analytic Vision la 8 octombrie 2009. Copyright © Ştefan Alexandrescu 2009 pentru versiunea în limba engleză. Traducere de Alexandra Ioana Mateiciuc. Copyright © Alexandra Ioana Mateiciuc, 2017, pentru versiunea în limba română

Anunțuri

Pauză de organizare generală a vieţii

Săptămâna trecută nu am publicat decât un singur articol pe blog şi nu am continuat niciuna din seriile începute: de la aşteptare la realitate, inteligenţa financiară şi filmul românesc.

Ştiu, de ceva vreme s-au aglomerat nişte lucruri, aşa că acest articol este şi pentru colaboratorii mei, aşa că nu am avut timp decât de urgenţe de la clienţi.

Nu v-am uitat, ştiu că aşteptaţi să începem/să continuăm să lucrăm. Săptămâna trecută mai ales şi săptămâna primăvara aceasta destul de probabil am ales să mă ocup de nişte priorităţi personale. Nimic grav, doar aspecte urgente şi importante de care am stabilit că vreau să mă ocup acum.

Începând cu primăvara aceasta, am hotărât să fac nişte schimbări radicale în viaţa mea, ceea ce înseamnă că voi aloca mai mult timp anumitor persoane pe plan personal şi mai puţin timp anumitor persoane pe plan profesional.

Direcţiile în care intenţionez să conduc schimbările din viaţa mea sunt în linii mari cam acestea, şi urmează să iau nişte decizii mai clare:

I. Intenţionez să investesc mai mult timp în următoarea perioadă:

  1. a studia domenii noi, având legătură destul de mică cu ceea ce am studiat până acum
  2. a publica în limba engleză, intenţionez să mă reapuc de bloggingul în engleză
  3. a dezvolta relaţii de colaborare pe vânzări, organizare de training, publicistică, scriere şi implementare de proiecte de finanţare
  4. întâlniri cu prietenii şi cu unii membri ai familiei
  5. sănătate şi mişcare
  6. organizarea şi planificarea timpului şi a resurselor

II. Intenţionez să investesc mai puţin timp în următoarea perioadă:

  1. blogging în limba română
  2. filme şi tot ce este legat de acestea
  3. comunicarea cu persoane ce manifestă critică excesivă la adresa mea sau consideră că ar trebui să fac altceva decât fac.
  4. scrierea de cărţi noi
  5. participarea la evenimente

Am spus că am să fac nişte lucruri şi am să le fac. Intenţionez să le fac bine, chiar dacă am să le fac mai târziu. Nu prea stau pe Facebook, iar pe Skype intru doar dacă am o întâlnire stabilită cu cineva. Nu am uitat pe nimeni. Îmi cer scuze pentru întârziere şi mulţumesc pentru înţelegere.

Dacă aveţi ceva urgent să discutaţi cu mine în perioada asta, vă rog să mă sunaţi.  0729 034 883.

Da, ştiu, sunt o mulţime de oportunităţi în legătură cu care vreţi să-mi atrageţi atenţia. Pe unele din ele le-am observat şi eu, dar deocamdată alea se cheamă sarcini noi care vin peste un program deja încărcat. Pe unele din ele le voi rata. Nasol. Asta e. Or să mai fie altele.

Am să revin cu publicarea de articole în ritmul cu care v-am obişnuit în curând.

E o scurtă perioadă. Mă reorganizez şi revin.

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Despre strategie, între categorii şi tag-uri, partea II

 

Am început săptămâna trecută să scriu, în prima parte a acestui articol, cu ce ajută categoriile şi tag-urile în organizarea conţinutului pe bloguri. Acum continui şi ofer şi câteva exemple şi argumente în plus.

Listele de articole

WordPress.com este un CMS (Content Management System) care îmi permite mie şi tuturor cititorilor mei să accesăm conţinutul de pe acest blog şi după tag-uri, şi după categorii. Însă filtrarea după aceste categorii şi tag-uri oferă o listă care poate să difere destul de mult faţă de organizarea la care eu m-am gândit într-o primă instanţă. De aceea, am creat listele de articole. Din când în când, după ce am publicat măcar 5 articole pe un anumit subiect, realizez un post cu scopul de a reuni articolele: îmi doresc ca ele să se găsească la un singur loc, astfel încât cel interesat să le poată consulta direct pe toate şi să aibă o imagine de ansamblu asupra unui subiect, care are o cuprindere mai amplă decât poate fi descrisă prin tag-uri şi mai restrânsă decât o poate avea prin categorii. Am listat categoriile principale şi cu sub-categoriile fiecărora aici.

Pe lângă aceasta, există fie serii, fie subiecte, care se încadrează în mai multe categorii şi subcategorii, iar numitorul lor comun este dincolo de tag-uri şi categorii (care sunt nişte filtre automate puse la dispoziţie de CMS-ul WordPress).

Iată, spre exemplu, o parte din listele de articole pe care le-am pus la dispoziţia cititorilor:

Articole despre citire rapidă

Articole despre ortodoxie

Articole despre stress & inteligenţa emoţională

Lista articolelor despre linia timpului şi gestiunea timpului

Recenzii de cărţi publicate în 2012

Recenzii de seriale publicate în 2012

Lista de post-uri despre filme în 2012

Lista învingătorului

Cele mai bune şi cele mai citite articole scrise de alţi autori şi publicate de Discerne

Articole despre advertising, PR şi promovare scrise de Ştefan Alexandrescu

Articole despre propagandă

Articole recunoscute public şi premiate pe Discerne

 

Taxonomii, folksonomii şi liste. De ce contează ele?

Există o sumedenie de motive pentru care contează să le foloseşti. Iată câteva dintre ele.

    • Indexarea în SERP (Search Engine Rseult Pages) – câteodată, vei avea multe vizite dintr-un singur tag care a fost folosit de către cei ce caută drept cuvânt-cheie. O idee bună este să foloseşti tag-uri inspirate după cuvintele-cheie după care deja ajung cititiroii pe blogul tău (aceste rezultate le vezi în statistici).

    • Organizarea informaţiei pentru tine. La început s-ar putea să îţi fie uşor să găseşti un articol în care ai exprimat o anumită idee. Dar când se ajunge la sute, cum se va întâmpla în timp dacă te ţii de treabă, atunci e bine să începi de la început cu o viziune clară.

categorii actualizate iunie 2016

    • Pentru cititorii tăi, s-ar putea să fie relevant modul în care ai organizat informaţia pe categorii şi tag-uri.

    • În funcţie de tag-uri şi categorii, WordPress sortează automat cele mai relevante trei articole pe care le poate recomanda la sfârşitul unui post.

    • Pentru motive de branding. Nişare, mai exact. Am să spun direct că eu, ca blogger, am făcut două lucruri rare pentru bloggerii din România:

  1. am scris în engleză mai bine de trei ani şi am 2 bloguri în engleză

  2. îmi nişez blogurile. 2 din blogurile mele sunt nişate, şi mai scriu şi pe alte site-uri nişate.

 

Îmbunătăţirea continuă

Pentru mine, feed-back-ul de la cititori este important, şi aici nu mă refer doar la statistici, care sunt cantitative, ori la comentarii, care sunt inexistente pe acest blog, ci la mailurile primite şi la discuţiile pe messenger pe marginea blogului.

collaboration

Aşadar, unele articole le-am retras provizoriu, pentru că am nevoie să le peticesc sau să le re-scriu. Ca tot omul, nu tot ce scriu rămâne bătut în cuie. Unele percepţii sau idei devin depăşite, irelevante, sau sunt înlocuite de informaţii noi. Aşadar, este important pentru mine să recunosc în faţa cititorilor mei: am mai scris şi aberaţii sau lucruri uşor deplasate, crezând că sunt corecte; Iertaţi-mă! Ce s-a încadrat aici, am corectat sau am şters.

Chiar şi acest articol a suferit o soartă asemănătoare. După doi ani de când l-am scris, l-am îmbogăţit, l-am corectat şi l-am republicat.

Am mai crescut şi am învăţat – şi de aceea ţin să împărtăşesc cu tine, cititorul meu fidel, doar ce e mai valoros. Ori asta îmi ia mult timp, pe care nu prea îl am. La momentul de faţă, folderul „private” de la Discerne numără aproape 40 de post-uri (neterminate / de rescris / de corectat / de documentat). Din momentul în care un articol nu este complet, îl trec automat pe privat până când îl re-scriu sau îl finalizez.

Articol scris pe 3 septembrie 2012, publicat la 13 septembrie 2012, rescris la 25 maii 2014 şi republicat la 9 octombrie 2014

Spor la împărţeala pe căprării!

Ştefan Alexandrescu

blogger din 2007 (cu anumite pauze)

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Despre strategie, între categorii şi tag-uri, partea I

Clasificarea informaţiilor

Modalitatea standard de organizare a informaţiilor până la sfârşitul celui de-al doilea mileniu al erei noastre a fost cu ajutorul taxonomiilor. Taxonomiile oferă un sistem de clasificare bine organizat, predeterminat, care se pliază bine pe anumite categorii bine definite, aşa cum sunt categoriile pe care le-am definit pentru subiectele majore ale acestui blog. Aceasta este o macro-organizare.

Noua modalitate standard de organizare a informaţiilor în era web 2.0 şi web 3.0 sunt folksonomiile. Folksonomiile permit mai multor utilizatori să organizeze în mod interactiv conţinutul şi să îl eticheteze cu ajutorul unor cuvinte-cheie (tag-urile). Aceasta este o micro-organizare.

Cercetările ştiinţifice trebuie să aibă o serie de cuvinte-cheie în rezumat, care să definească topicurile care vor fi atinse, conceptele-cheie la care lucrarea face apel. Tot astfel funcţionează şi tag-urile în blogging şi în social bookmarking, tot la fel funcţionează şi hashtag-urile pe Twitter.

În esenţă, atât taxonomiile cât şi folksonomiile ne ajută să organizăm informaţia mai eficient pentru a fi mai uşor de găsit pentru noi şi pentru ceilalţi.

14_creion in perie

 

Cum folosesc tag-urile pe blogul meu

Cum aleg un tag? În primul rând, gândesc inductiv, la ariile de interes general (categoriile) în care s-ar putea încadra subiectul, în general. Mai întâi îl fixez în categorii şi sub-categorii. Apoi, mă gândesc deductiv la cuvintele-cheie (tagurile) care fac cât mai interesant articolul. Spre exemplu, într-un articol am făcut o referire la motivaţie. Articolul nu este despre motivaţie, deci nu îl voi pune în categoria structuri ale personalităţii sau sub-categoria resurse umane, dar îi voi adăuga tag-ul motivaţie. Dacă folosesc rar dar de cel puţin 2-3 ori asemenea referiri atunci am să adaug tag-ul motivaţie la articol, astfel că atunci când îl caut, să îl găsesc cu ajutorul unui singur cuvânt care îl evidenţiază.

Spre exemplu, dacă eu public un articol despre subiectul central time management şi fac o mică trimitere la linia timpului, subiectul se încadrează după părerea mea undeva la graniţa între dezvoltare personală şi linia timpului. Eu scriu mai des pe blog despre dezvoltare personală, aceasta este o arie mai cuprinzătoare, prin urmare am hotărât ca dezvoltare personală să fie o categorie principală. Scriu mai rar pe acest blog despre linia timpului, aşadar acesta va fi un tag, alături de time management.

Aceasta este doar clasificarea mea, nu neapărat şi clasificarea cititorilor mei. Eu, ca blogger care doresc să-mi fac cunoscute articolele mele, mă gândesc: despre ce caută mai des cititorii care ajung la mine prin motoarele de căutare? dezvoltare personală sau linia timpului? Evident, dezvoltare personală. Google indexează în primul rând categoriile, nu tag-urile.

Totuşi, sunt subiecte specifice care pot fi etichetate cu multe tag-uri drept cuvinte-cheie de specialitate şi se încadrează la mai multe categorii. Un bun exemplu este lucrarea mea de dizertaţie de la SNSPA, al cărei rezumat te invit să-l citeşti (fii atent şi citeşte în articol mai ales la domeniile în care se încadrează şi ce tag-uri am folosit la sfârşitul lui).

fusta

 

Cum te ajută categoriile să gândeşti strategic

Discerne şi Debug Your Mind sunt două bloguri pe care le-am gândit încă de la bun început ca nişate. Ce am făcut eu, înainte să mă apuc să scriu, a fost să mă gândesc foarte bine despre ce voi scrie, înainte să îmi fac blogul. Astfel, mi-am definit categoriile.

Le-am definit în aşa fel încât tot ceea ce aveam intenţia să scriu pe blog se va încadra în aceste categorii. Toate categoriile pe care le-am predefinit, atât pentru Debug Your Mind, cât şi pentru Discerne, au rămas şi astăzi şi am mai adăugat foarte puţine, şi numai atunci când mi-am dat seama sau mi-am propus că am sau că voi avea mai multe articole care să se încadreze în acea categorie. Schimbarea categoriilor şi a tag-urilor la zeci sau sute de post-uri e treabă migăloasă, şi cine şi-a băgat degetele în asta, ştie despre ce vorbesc. Mai bine e să stabileşti de la bun început.

Cei care îşi fac blog doar de dragul de-al avea şi a mai scrie ce le tună din când în când pe el pun de fapt căruţa înaintea boilor. De ce? Pentru că, dacă nu cumva lasă post-urile în „uncategorized” (semn că pe blogul respectiv şi în capul bloggerului e varză), atunci alcătuiesc categoriile pe măsură ce scriu articolele şi nu se gândesc: „oare voi mai scrie despre ceva de genul ăsta vreodată?” sau „oare am mai scris despre asta?”.

De aici şi până la a scrie despre orice, oricând, oriunde şi oricum, nu mai e decât un singur pas. Dacă vrei să ai succes ca blogger la început de drum, trebuie să scrii despre lucruri relevante pe care le vrei asociate cu tine, adaptându-te la perioada în care scrii, în categoriile potrivite cu ce ai de gând pe termen lung şi într-un stil care se potriveşte în primul rând cu publicul tău ţintă, în al doilea rând cu subiectul şi abia în al treilea rând cu tine. Dacă încalci aceste reguli, este posibil că vei face erori precum:

  • Să scrii despre cum te-ai înjurat cu unul în trafic sau peste ce gropi ai dat (toată lumea scrie despre asta, nu eşti cu nimic special şi nici nu aduci ceva nou). Scrie mai degrabă despre unde mergeai şi ce ai făcut acolo. Dacă asta nu e interesant, nu mai scrie nimic sau publică pe privat, doar pentru tine.

  • Să scrii admirativ despre concertul Lady Gaga sau Madonna în timpul postului sau într-o zi de sărbătoare, în condiţiile în care atâţia creştini au protestat împotriva acestora.

  • Să scrii despre cât de mult te bucuri că nu ai mai dat nu ştiu ce examen la care nu ai învăţat, pentru că e grevă şi profesorilor le crapă măselele de la salariile mici.

  • Să pui articolele pe care nu ştii cum să le categoriseşti în „chestii d’ale mele”, “diverse” sau “interesant”. De ce nu „cutia cu maimuţe”?

  • Să scrii pe un blog profesional despre cearta personală pe care ai avut-o cu un prieten sau cu un iubit/iubită.

  • Să scrii în acelaşi stil despre absolut orice subiect.

  • Să scrii în funcţie de ce simţi pe moment şi apoi să apeşi „publică”. Mai există şi opţiunile „privat” sau „programare”. Dacă ai chef să ştie toată lumea ce ţi-a tunat la 2 de noapte prin cap după ce te-ai trezit dintr-un vis ciudat, mai gândeşte-te 2 zile şi vezi dacă mai crezi la fel.

 

Articol scris pe 3 septembrie 2012, publicat la 13 septembrie 2012, rescris la 25 maii 2014 şi republicat la3 octombrie 2014

Spor la împărţeala pe căprării!

Ştefan Alexandrescu

blogger din 2007 (cu anumite pauze)

Adăugare categorii şi produse în OpenCart din admin

maxresdefault

Astăzi am decis să “îmi plătesc” datoriile din 2013 legate de OpenCart şi de seria de mini-tutoriale începute atunci : Introducere în OpenCart, Instalare OpenCart pe FTP Adăugare categorii şi produse  OpenCart din admin şi voi continua prin a vă exemplifica cum putem adăuga o categorie direct din baza de date. Nu recomand această tehnică în practica de zi cu zi,  dar am ales să vorbesc despre ea pentru a vă face o idee despre cum este structurată baza de date şi cum sunt legate tabelele între ele.

Pentru a accesa baza de date a siteului, este nevoie să scriem în browser adresa site-ului urmată de /phpmyadmin (Exemplu: http://www.siteopencart.ro/phpmyadmin). Puteţi observa mai jos o parte din baza de date a siteului ales de mine pentru acest tutorial.

bd_opencart

products

Baza de date este foarte complexă şi pentru a vă face o idee puteţi vedea mai jos o diagramă în care este cuprinsă doar partea de produse şi categorii în OpenCart.

Pentru a adăuga o nouă categorie este nevoie să alegem tabela Category.

bd_opencart_table_category

O vom selecta şi vom putea vizualiza toate categoriile existe în acel moment.

Tabela Category şi conţinutul acesteia

Fiecare categorie are un id unic (category_id), un câmp pentru imagine (nu este obligatorie), prin parent_id se va identifica dacă este o categorie sau o subcategorie, ori o sub-subcategorie. În cazul nostru avem doar categorii principale.
Dacă categoria cu id-ul 64 ar fi avut la parent_id în loc de 0 62 atunci, acea categorie ar fi fost subcategoria categoriei principale 62. Status va avea valoare 1 sau 0, 1 în cazul în care categoria este activă şi 0 dacă este inactivă.

Pentru a adăuga o categorie nouă alegem tabul Insert şi completăm câmpurile sau alegem tabul SQL unde vom scrie codul aferent adăugarii unei noi categorii.

Adăugare categorie noua OpenCart

Voi alege să scriu un query şi să adaug o categorie nouă cu id-ul 65.

Query SQL adaugare categorie nouă

Dacă queryul a fost executat corect vom primi şi un mesaj în acest sens, dacă nu vom primi un mesaj în care vom fi avertizaţi de o eroare. În cazul de faţă codul a fost rulat cu succes.

query_successApoi vom selecta din nou tabela Category pentru a putea vizualiza categoria adăugată.

Vizualizare tabela Category şi noua categorie adăugată

Credeţi că am terminat? Nu! Tabela category este legată de încă două tabele şi anume de category_description şi category_to_store. Pentru a finaliza procesul de adăugare a unei categorii este nevoie să adăugăm şi în aceste două tabele detaliile despre categoria noastră, cea cu id-ul 65. Voi începe prin a adăuga detaliile în tabela category_description şi voi alege varianta cu Insert.

Insert în tabela category_description OpenCart

În tabela category_description avem următoarele câmpuri: category_id este cheia prin care cele două tabele sunt legate între ele, language_id este id-ul limbii folosite în site, în cazul meu 1, name este numele pe care îl va avea categoria, description câmpul în care putem adăuga o descriere a categoriei, dar am ales să nu completez nimic, meta_description este descrierea categoriei care va fi folosită pe partea de SEO a siteului, la fel ca şi meta_keyword. Ca şi mai sus, după adăugarea datelor vom primi un mesaj şi vom putea vizualiza detaliile adăugate.

Vizualizare tabela category_description după adăugarea descrierei pentru categoria cu id-ul 65

Acum mai avem de adăugat date în tabela category_to_store pentru a asigna storului actual categoria dorită. OpenCart permite multistore şi putem avem categorii asignate doar unui store sau aceeaşi categorie asignată mai multor storuri. În cazul de faţă avem doar un store care are id-ul zero.

Adăugare categorie în tabela category_to_store

După cum puteţi observa, această tehnică nu este tocmai uşoară şi necesită o bună cunoaştere a bazei de date, a structurei acesteia şi a tututor elementelor care o compun. Pentru a verifica dacă ceea ce am făcut este corect vom merge în partea de backend a site-ului în admin Catalog->Category.

Vizualizare categorie adăugată în Admin OpenCart

Putem observa că SUN, categoria adăugată din baza de date apare în listă alături de celelalte categorii şi dacă selectăm Edit putem vedea şi datele adăugate de noi din tabela category_description.

Vizualizare categorie în Admin OpenCart

În aceeaşi manieră se procedeaza şi pentru adăugarea unui produs din baza de date, doar că se vor adauga produse în tabela Product şi pentru toate celelalte detalii cu privire la produs se vor adauga informaţii şi în tabelele product_attribute, product_description, product_discount, product_filter, product_image, product_option, product_option_value, product_related , product_reward , product_special, product_to_category, product_to_download, product_to_layout, product_to_store.

Aşa cum am spus şi la începutul acestei postări, nu recomand această abordare decât dacă stăpâniţi foarte bine strucutura bazei de date. Nu încercaţi acestea pe un site live, când varianta adăugării de produse sau categorii noi direct din admin este atât de simplă. Scopul acestui post este a vă face o idee asupra modului în care sunt legate datele între ele şi pentru a înţelege şi ce se întâmplă în spate în cazul în care sunteţi curioşi.

Copyright (C) Bianca Roxana Ionel. Preluare de pe blogul ei, unde a fost publicat aici. Reproducere cu permisiunea scrisă a autorului.