Arhive categorie: Publishing

Profilul clientului mediu de coaching. Analiza cantitativă a 16 interviuri pe 23 de dimensiuni.

  Demersul metodologic

În primăvara lui 2017, am condus în calitate de consultant în strategie de comunicare o serie de interviuri față în față cu clienți care au beneficiat de serviciile de coaching ale lui Ștefan Drăgan. De ce? Ca să știm ce să (continuie să) facă pentru fiecare din clienții săi și pentru a aborda o strategie de promovare. Răspunsurile prilejuite au fost analizate cu atenție și am ajuns să descopăr ce funcționează, ceea ce doresc să împărtășesc și cu tine, cititorul meu. Dacă și pentru practica altora de coaching se aplică, atunci acest articol ar putea fi unul care să facă lucruri să se întâmple și pentru tine, fără să-ți dai seama.

Aceste concluzii sunt doar pe baza celor 16 discuții de maxim 30 min pe care fiecare client intervievat a oferit-o, pentru a urmări cu atenție răspunsurile la 15-18 întrebări. Așadar, nu pot fi generalizate cu privire la nișa coachingului în România, însă oferă niște insight-uri interesante ca puncte de pornire. Eu cred că rezultatele dau de lucru și de gândit unui coach la început de drum și cuiva care este interesat de coaching, deoarece am măsurat atât aspecte cantitative (24 de trăsături de gândire ce sunt relevante în acest context, preț, durată, frecvență) cât și aspecte calitative. Rostul acestei mini-cercetări este să definească o strategie luând în considerare profilul clientului.

Întrebările au fost modelate după LAB Profile, despre care Ștefan Drăgan, client de-al meu în servicii de marketing, a publicat un articol în două părți, pe care te invit să le citești aici și aici.

Citește în continuare Profilul clientului mediu de coaching. Analiza cantitativă a 16 interviuri pe 23 de dimensiuni.

Anunțuri

Comportamentul pe Twitter (Dacă eşti la început)


Am luat câteva decizii cu privire la comportamentul pe twitter care reflectă viziunea mea despre networking, viziune pe care aş vrea s-o împart cu tine. Înainte de toate
Twitter este un instrument. Abraham Maslow a zis cândva ceva de genul: “Fii atent la cine deţine ciocanul. S-ar putea ca totul din jur să i se pară cuie”.

Am început să folosesc Twitter după ce am participat la 2 evenimente, Conferința RoTwitter şi Webstock 2009. Asta înseamnă că am văzut o mulţimeee de oameni vorbind despre ce să faci și ce să nu faci pe Twitter. Voi urmări asta în continuare. Dar, mai important decât asta este că Twitter este un instrument pentru branding personal, pe care ar fi bine să-l utilizezi în mod corespunzător. Chiar dacă nu doreşti să-l foloseşti ca pe un instrument de branding personal, aceasta nu schimbă faptul că asta este.

Desigur, Twitter este ușor de utilizat.

Dar atenție modul în care îl utilizezi. DE CE?

Mai întâi de toate, ia în considerare cine este pe Twitter.

1.Pe cine urmăreşti spune o mulțime de lucruri despre tine. Dacă, de exemplu, cineva pe care nu-l cunosc îmi cere permisiunea să-mi urmărească postările şi nu exista nimic despre el/ea pe profil, niciun link, şi nu cunosc acea persoană, verific ceea ce scrie și pe cine urmăreşte. Dacă urmăreşti 4 persoane, din care 1 este vecinul tău, NU EŞTI RELEVANT.

În al doilea rând, dacă începi să scrii, scrie lucruri interesante sau cel puțin decente, astfel încât oamenii care au decis să te urmărească să aibă ce să citească. Ceea ce scrii definește prescripţia celorlalţi despre tine. Aminteşte-ţi că fiecare utilizator primeşte postările tale după ce începe să te urmărească, ceea ce înseamnă…

2. Scrie numai lucruri relevante care împărtășesc o viziune profesională destul de interesantă pentru cei care citesc. De exemplu, urmăresc peste 100 de conturi de twitter. Nu e mult, dar dacă as avea în stream-ul meu numai lucruri de genul “M-am trezit. Bună dimineața „sau „M-am trezit. O dimineață nasoală.” aş avea impresia că-mi pierd timpul. Twitter nu este Messenger. Există anumite metode pentru a relaţiona pe twitter. Sunt numite following, DM și RT. Altfel, vei obține reacția lui Călin Fusu la Raluxa, despre care poţi citi aici, printre altele.

Apoi, când urmăreşti, cel puțin urmăreşte oameni care scriu ceva. De exemplu, i-aş urmări pe Richard Bandler, sau David Fincher, cu excepția faptului că ei nu scriu nimic. Aşa că…

3. Un strălucitor coş gol nu va fi foarte util pentru tine. Este la fel ca cei care poartă ochelari de soare oribili doar pentru a ieşi în evidenţă, evidenţiind doar faptul că habar n-au să-şi aleagă ochelarii. Dacă urmăreşti „celebrităţi” care nu scriu nimic, ai arăta că cineva care e pe Twitter doar pentru a se lăuda. Twitter este despre conținut.

Twitter, prin natura sa este un mediu foarte PUBLIC. Unul dintre lucrurile care se vor întâmpla atunci când oamenii te vor urmări este să te citeze. Deci, dacă aduci relevanță, s-ar putea ca cineva să valorifice, republicând postarea ta. Asta nu constituie e un pericol în sine. Ce vreau să spun este… De ce să-ţi pese de selectarea persoanelor cărora le permiţi să te urmărească?

De exemplu, am primit cerere de urmărire de la: spammeri, un tip care era pentru legalizarea drogurilor și nu a scris nimic original pe blog-ul său timp de o lună, o femeie care desfășoară un fel de ritual ciudat, fete îmbrăcate sumar care căutau chat-ul, etc. Am decis să nu permit acestor oameni să-mi vizioneze streamline-ul, pentru că am o responsabilitate față de conținutul meu și modul în care este folosit. Aşa că…

4. Să fii relevant/ă pe Twitter este o muncă grea. Nu e vorba despre cantitate, ci despre calitate. Nu contează cât de mulţi followeri ai, contează că ei sunt în ținta ta. Gândeşte-te la Twitter ca la un instrument pentru a exersa comunicarea în mod concentrat. Ai un public. Ai un mesaj. Ai informații. Foloseşte-le. De exemplu, am câteva sute de followeri pe Twitter. Știu că nu e mult, dar sunt mândru de fiecare dintre ei, pentru că i-am verificat. Pe toţi. M-am dus pe pagina lor, am verificat postările lor, pagina lor de web, pe cine urmăresc, cine îi urmăreşte. Dacă vrei să fi relevant, fii relevant pentru oamenii potriviţi!

Apoi, foloseşte Twitter ca sursă de informații în timp real! Obişnuiam să citesc despre evenimentele din comunicatedepresa.ro sau din buletine, să nu mai vorbim despre faptul că marile mase au iluzia că informația este la TV. Eu încă mai folosesc Web 1.0, dar dacă urmăresc oamenii potriviţi, evenimentele și toate știrile relevante vor ajunge la mine. Drept concluzie…

5. Există o diferență între date și informații. Dacă sunteți pe Twitter, puteți obține informații de la sursele de încredere. Bine ați venit în lumea reală!

Trei dintre alte motive pentru care postările mele sunt protejate, ceea ce înseamnă că nu poți vedea ce scriu decât dacă îţi permit, sunt:

6. Privacy. Când scriu ceva despre ceea ce fac acum, în viața mea, am de împărtăşit ceva ce spune despre mine: ce fac, ceea ce nu fac, ceea ce cred, ceea ce am citit, ceea ce eu consider că fiind relevant, cât de mult interacţionez, câţi oameni mă urmăresc, cine mă urmăreşte, etc.

Viața ta personală este viață și ar trebui să rămână personală. Fii atent la ce şi cât expui din aceasta. Nu poţi modifica postările pe twitter. Nu e ca un post pe wordpress pe care îl poţi edita după bunul plac. Odată ce ai pus-o acolo, poţi s-o păstrezi sau s-o ștergi. Nu-ţi va veni să crezi cât de multe informații reale poate obţine cineva care are acces la doar o parte din informațiile tale.

7. Dacă ai posibilitatea de a cunoaște publicul gratuit, de ce nu o foloseşti? Este practic un instrument care îţi permite să cunoşti exact cine este suficient de interesat să citească ceea ce scrii. Și când scriu exact, e chiar aşa! Dacă îţi ţii postările protejate, cei cărel vor vrea să citească vor trebui să îţi trimită o cerere. Poţi viziona apoi informațiile despre ei și selectezi cui îi permiţi să vizioneze profilul tău.

8. Penuria. Dacă știți că nu oricine (inclusiv orice tip care rătăceşte pe Google, care nici măcar nu știe ce este Twitter) poate vedea profilul cuiva, nu este atât de interesant, aşa e? Nu eşti atras de ceea ce oricine poate obține. Și ai toate motivele pentru aceasta. Twitter este pentru oameni inteligenţi care știu să-l folosească.

Alte 2 lucruri pe care vreau să le adaug sunt…

9. Este foarte indicat să citeşti ceea ce scriu oamenii pe care îi urmăreşti, este o dovadă de interacțiune și prezență, să nu mai vorbim bun simț. Desigur, este posibil să ai perioade când nu urmăreşti timp de o săptămână, așa cum am eu făcut săptămâna trecută. Nu e nevoie să-ţi petreci o oră pe zi citind postări pe Twitter, accesând link-uri și Re-Tweeturi, dar dacă faci asta, nivelul la care îți trăiești viața ta s-ar putea îmbunătăți în mod substanțial. Un alt lucru cu care ar trebui să fii atent este: cu cât mai multe persoane urmăreşti, cu atât va fi mai scurtă perioada acoperită de 3200 de postări pe care le vei putea vizualiza.

10. Twitter este cel mai grozav instrument de autodisciplina în ceea ce privește sursele de informare, ceea ce înseamnă că trebuie să alegi.

Pentru mai multe sfaturi cu privire la modul de a folosi Twitter, îți sugerez să consulţi Twitter Help. Dacă ți-a plăcut acest articol, te rog să recomanzi link-ul, trimite-l pe Twitter şi/sau lasă un comentariu. De asemenea, te rog să lăsa aici ca un comentariu orice alte resurse relevante cu privire la modul de a folosi Twitter pe care s-ar putea să le cunoşti. Mulţumesc.

[Later edit: La data publicării în română a acestui articol, nu mai folosesc în mod active Twitter]

Traducere a articolului „Twitter Behavior (If You Just Started)” de Ştefan Alexandrescu, publicat iniţial pe Analytic Vision la 8 octombrie 2009. Traducere de AIM. Copyright © Ştefan Alexandrescu

Cele mai bune articole de Ștefan Alexandrescu pe Economia Online (2013-2017)

În perioada ianuarie 2013-martie 2017, am fost guest author publicat în revista Economia Online. Cu ocazia încetării apariției lunare a publicației, am alcătuit un bilanț și o ierarhizare a articolelor mele publicate de către Bogdan Căpraru, redactorul-șef, căruia îi mulțumesc pentru contribuția sa la dezvoltarea mea pe această cale. Aceste articole sunt ierarhizate nu după cât de mult am muncit eu la ele (cel mai mult am lucrat la un articol 30 de ore), nu după numărul de vizualizări, de like-uri sau de comentarii, ci după cât de mulțumit sunt eu de valoarea comunicată în respectivele articole.

41 de articole, constituite în 43 de post-uri, care ar popula 113 pagini în Microsoft Word doar cu textul.

Lună de lună, provocarea de a concepe ceva interesant, rafinat, la un nivel înalt, despre piețe, trenduri, strategie, fiscalitate, resurse umane, branding, sociologia organizațiilor îmi ridica mingea la fileu, uneori atât de mult încât în unele numere nici nu am mai ajuns să public.

Cred că există tendința pentru unii bloggeri, din momentul în care au propria platformă de publishing pe care o pun la dispoziția colaboratorilor, să lase la o parte perspectivele de colaborare cu reviste importante, pentru care să genereze conținut deosebit supus unor standarde editoriale diferite.

În cea mai mare parte din articole, am căutat să scriu despre subiecte care nu au mai fost abordate, să fac predicții pentru viitor pe baza trendurilor, să descriu mecanisme profunde care să-i aducă pe cititori cu picioarele pe pământ și să le ofere insighturi pentru propria dezvoltare personală și profesională. De aceea, ceea ce găsiți în unele din articolele de mai jos reprezintă ”the best of the best” din ceea ce pot eu concepe și le-am ales pentru unul sau mai multe din următoarele motive:

  • nu mai găsiți nicăieri în altă parte în limba română exprimate aceste idei pentru că pur și simplu nu a mai publicat nimeni despre ele, deși afectează largi categorii

  • reprezintă lecturi fundamentale pentru dezvoltarea personală sau profesională

  • reprezintă analize chintesențiale care fac deosebiri conceptuale fundamentale care, chiar dacă se mai găsesc și în altă parte, au fost sistematizate strategic ca să fie cât mai clare și cât mai scurte

  1. În împărăția orbilor, omul cu un singur ochi e rege 
  2. Cu siguranță, dragă colectivitate, de la un liber-profesionist cu vervă
  3. Prostituarea psihologiei în România sau Despre cum concurenţa neloiala poate distruge credibilitatea unei profesii 
  4. Pledoarie pentru branding în civilizaţia Disneyland. Partea I. Companiile  și Partea II. Consumatorii
  5. Perspectivele schimbării organizaţionale din paradigma nivelurilor valorilor în Romania 
  6. De ce relaţiile publice nu sunt marketing
  7. Specificarea posturilor, document fundamental pentru fişa postului şi anunţul de angajare
  8. Cultura ascultării la români
  9. Contractul psihologic în relaţiile de muncă 
  10. Ce am învăţat din exerciţiul lui Brian Tracy 

 

Mulțumesc, Bogdan și Marius!

Lectură plăcută!

Ștefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare și resurse umane

Publicistica antreprenoriala


growth

 

Mulțumesc

Am publicat ieri un articol despre capătul de linie al strategiei publicistice începute pe acest blog.

Le mulțumesc colaboratorilor mei, pentru răbdarea, interesul, disponibilitatea și suportul lor constant în ultimele săptămâni. Munca noastră din ultimele luni va produce efecte vizibile în 2017, până atunci mai avem de lucru!

Le mulțumesc pentru flexibilitate și înțelegere.

Le mulțumesc clienților mei cu care mă întâlnesc pentru consultanță o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni și îi invit să mă contacteze pentru a afla ce lucruri interesante pregătesc care îi vor putea sprijini.

Le mulțumesc foarte mult prietenilor mei, care m-au sprijinit cu încredere și flexibilitate, acordându-mi credit în ciuda faptului că am întârziat cu niște rezultate despre care am vorbit.

Le mulțumesc tuturor celor cu care am vorbit despre planurile mele personale și profesionale și care s-au arătat interesați să vină cu idei și sprijin, precum și mai ales cu insight.

Le mulțumesc celor care în ultimele luni mi-au citit cu interes, sugestii și comentarii utile zecile de pagini pe care le-am scris și care așteaptă să fie publicate.

Le mulțumesc cititorilor care au reușit să urmărească cu interes ceea ce am publicat până acum.

Știu că timpul tău este prețios și tocmai de aceea insist asupra subiectelor de interes pe care le poți descoperi parcurgând arhiva și categoriile acestui blog. În funcție de ce te interesează, vei reuși cu siguranță să găsești materiale utile, pe care eu nu am avut timp să le scot în față, dar al căror conținut îți poate economisi mult timp, nervi și bani irosiți în direcții greșite. Arhiva blogului meu este o galerie de resurse la care fac apel aproape în fiecare zi pentru a oferi linkuri utile clienților și colaboratorilor interesați să învețe.

 

De la liber-profesionist la antreprenor

În 2015-2016, am rafinat cu succes un model de colaborări pe care urmează să îl dezvolt la un nivel mai complex de acum încolo. Ca urmare a acestui model de colaborări, îmi propun să fac trecerea treptată mai întâi de la liber-profesionist la manager de proiecte de business (nu doar publicistice, ca în ultima vreme) și apoi la antreprenor.

Știu că nu e profesionist să vorbesc despre ce încă nu e gata, dar în acest articol nu îmi propun să fiu atât profesionist, cât sincer. Am luat această pauză de publicistică în primăvară, pe fundalul reconsiderării vieții mele în general. Sunt multe lucruri interesante pe care le-am reușit și care s-au schimbat (mare parte în bine, unele și în rău), dar nu îmi propun să scriu aici despre ele. Cine dorește, mă poate suna la 0729 034 883 sau să-mi trimită un mail la stefan.alexandrescu [at] yahoo [punct] com să mă întrebe personal ce am mai făcut.

Activitatea mea profesională se va restructura fundamental din 2017 în jurul unor proiecte mai ample, în care contez pe mai mulți oameni cu care îmi propun să colaborez. Așadar, dacă ești pasionat/ă de transformarea vieții prin dezvoltare personală și profesională și lucrezi sau ai abilități și dorești să lucrezi în:

  • publicistică, traduceri, corectură;

  • filmări video, transcrieri, subtitrări;

  • design, fotografie, copywriting;

  • cercetare;

  • vânzări, organizare de evenimente și management de comunități;

  • programare de software educațional…

atunci cam ăsta-i un moment potrivit să îmi dai de veste ca să te trec și pe tine în cărțile profesionale pe care le fac pentru anul viitor. Colaboratorilor îmi propun să le ofer accesul prioritar la servicii de consultanță și antrenament. Câțiva dintre ei se bucură deja de rezultate în viețile lor profesionale.

Am cules, din experiențele mele profesionale, din multe sisteme pe care le-am studiat/folosit, sau cu care am interacționat, ceea ce merită aplicat la scară largă și în curând intenționez să pun cap la cap un sistem care să revoluționeze dezvoltarea personală, care deja a început să dea rezultate spectaculoase pentru câțiva din clienții mei în consultanță.

 

Iată noutățile (sau continuitățile) profesionale în ultima vreme, pe scurt:

Voi continua să public pentru revista lunară virtuală ”Economia Online” pe cât se poate de lunar. În 2016, aniversez 4 ani de colaborare cu Bogdan Căpraru în calitate de autor invitat să scriu articole. Revista a aniversat anul acesta numărul 50, iar de curând vă invit să citiți cel mai recent articol al meu, Cum să te bucuri de viață în timp ce planifici .

Cine dorește să participe la seminarii de citire rapidă și memorare toamna asta în București, îi invit să se înscrie la Alexandru Bordea pentru cursul de sâmbătă 15 octombrie 2016. Eu nu voi mi ține seminarii prea curând.

Din octombrie 2016, am început să public lunar în comunitatea de învățare eficientă ”Learning Skills Romania” a lui Silviu Vasile.

Din septembrie 2016, am început să public lunar pe pagina de Facebook Random Inner Dialogs scurte schimburi comice (sau linii individuale) din activitatea profesională (mai ales de consultanță) și nu numai. Inițiativa îi aparține lui Ștefan Drăgan. Vă invit să vizitați, să vă distrați și să-i invitați și pe alții să urmărească și să dea like.

În aprilie, mai și iunie am organizat, împreună cu Ștefan Drăgan, întâlniri lunare cu coachi profesioniști sub titulatura Coaching Experts. Proiectul este actualmente coordonat de Ștefan Drăgan, cu participarea și asistența lui Valentino Vîrșescu (coach, antreprenor și blogger). Cea mai recentă întâlnire organizată de cei doi a fost la sfârșitul lui septembrie și următoarea este pe 31 octombrie 2016.

Cu Ștefan Drăgan, liber-profesionist, coach și blogger urmează să mai desfășor o serie de proiecte profesionale în București și nu numai. Dezvoltarea acestor proiecte este în pregătire, în etapa de documentare și testare.

Din octombrie 2016, voi relua publicarea pe blogul meu în limba engleză, Analytic Vision. Așadar, vă invit, pe cei care doriți să mă citiți cu actualitate, să vă (re)abonați la acest blog sau să-l vizitați constant ca să urmăriți articolele cele mai noi acolo.

În 2016 nu voi mai publica nicio carte nouă din cele aflate în diferite stadii de lucru sau vreo ediției revizuită a vreounei cărți anterioare. Vă invit să aruncați o privire aici pentru a comanda cărțile disponibile în limba română. Că tot se apropie sărbătorile de iarnă, ar fi un prilej extraordinar să luați niște exemplare și să le faceți cadou!

Celor care urmează să lucreze cu mine, cu care deja lucrez și celor interesați să își maximizeze productivitatea, vă recomand să învățați cum se folosește platforma de project management care poate fi accesată gratuit la Producteev.com, să vă faceți cont de utilizator și să-mi trimiteți numele ca să vă pot adăuga în rețelele pe care gestionez proiecte. Eu am început deja să-mi adaug proiectele, obiectivele și sarcinile pe structurile de lucru.

Celor față de care m-am angajat să scriu/public recenzii la filme sau cărți îmi cer iertare pentru întârzierea de câteva luni. Nu am abandonat promisiunile făcute, dar le voi onora mai târziu. Știu că nu vă va mai ajuta atât de mult, pentru care îmi pare rău și îmi cer iertare. Mulțumesc pentru înțelegere, mai ales cinema Elvire Popescu.

Pe acest blog colectiv, voi continua să public sporadic articole de-ale mele și ale colaboratorilor cu care v-ați obișnuit, însă fără a respecta o strategie sau o continuitate așa cum am făcut până acum. O parte din conținutul blogului va fi împărțit pe câteva din categoriile sale și republicat/relansat în cadrul unor proiecte de sine stătătoare. O altă parte a conținutului blogului Discerne va fi fi trecută pe privat sau va deveni conținut premium. Prin urmare, citiți cât puteți, ce e public acum nu va rămâne multă vreme!

Am vorbit în principiu pentru toamna asta să mă întâlnesc cu niște oameni la București, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Îmi pare rău, nu se va întâmpla. Toamna asta nu voi fi în România. Cine dorește, îl/o rog să mă caute prin Skype/pe telefon.

Autorii de film românesc care doresc să scriu recenzii pe marginea filmelor lor sunt în continuare bineveniți, dacă doresc, să îmi trimită accesul limitat și confidențial, ca și până acum, la versiuni electronice ale filmelor lor, pentru a le viziona și a scrie recenzie. Promit că am să le văd și am să le scriu, chiar dacă nu am să le public imediat.

Atât în legătură cu ideea de modelare a experților, cât și în legătură cu voci tinere în filmul românesc, vă recomand deocamdată să vă păstrați la curent cu ce face Mihai Bugă de la Evident Media, un tânăr regizor care a contribuit la 3 episoade din web-serialul bazat pe interviuri intitulat ”Antreprenori anonimi by Bogdan Rusu”, între care și acest excelent de util și interesant interviu despre antreprenoriat cu Marius Ghenea.

Cei care vă gândiți de ceva vreme să mă contactați pentru servicii de consultanță (livrez prin Skype în română și engleză), vă sugerez să o faceți mai curând mai devreme decât mai târziu, pentru că la momentul de față [Actualizat în 7 iunie 2017]  consultanța cu mine costă 70 de euro pentru 60 de minute (doar 50 de euro pe oră numai până la 30 iunie 2017) și până cel târziu în decembrie 2017 îmi propun să o aduc la un nivel decent și cât de cât apropiat de realitatea valorii sale minime, adică 100 de euro pentru 60 de minute. Pentru cei care consideră că banii reprezintă o dificultate, există soluții și flexibilitate. O primă oră de consultanță gratuită o ofer oricărui potențial client într-un serviciu la alegerea sa (deocamdată).

Luând în considerare că în 2015-2016 am lucrat în diferite contexte pentru în jur de 200 de clienți în servicii de consultanță și training, iar contorul vizualizărilor cumulat pentru toate articolele publicate și/sau scrise de mine în online pe diferite proiecte a depășit suma totală de 1 milion de vizualizări, consider că nu exagerez când afirm că timpul meu este prețios pentru că lucrez la strategia de business pentru a impacta în 2017 cel puțin 1000 de oameni. Mi se pare un început antreprenorial de bun-simț.

 

Hai să pornim la drum împreună!

Sună-mă acum la 0729 034 883 ca să stabilim o şedinţă prin Skype. Îţi amintesc, prima oră este gratuită!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Povestea Discerne s-a încheiat deocamdată

time

 

 

Scurtă retrospectivă bloggeristică

În primăvara lui 2016, am înterupt șirul publicistic cu care v-am obișnuit. După 5 ani și peste 600 de articole publice (care au rămas din vreo 800-900 publicate de-a lungul timpului), activitatea editorială a celor peste 10 oameni care au contribuit cu articole, traduceri, fotografii, grafice, design și corecturi la dezvoltarea constantă a blogului Discerne a fost înteruptă din cauza faptului că eu, inițiatorul și fondatorul, am fost prea ocupat să îmi schimb radical viața în direcția unor evoluții de carieră mai relevante.

De fapt, acest articol confirmă ceea ce probabil că cititorii au cam observat: frecvența scăzută de apariție a posturilor, pauzele mari, lipsa de activitate și de actualizări. Nu este o doar o pauză. Este o schimbare radicală.

Simt nevoia să realizez acest articol de ”rămas bun” deocamdată din perspectiva pe care o am acum și îmi cer iertare pentru faptul că nu e unul din cele mai bune articole de pe blog și, ca de obicei, nu e scurt. De aceea, în primul rând, țin să mulțumesc cititorilor care au mai rămas suficient încât să viziteze acest post. Sutele de vizitatori în fiecare zi care încă mai vizitează blogul meu, deși sunt mai puțini lună de lună (pentru că am publicat puțin și rar în ultima vreme), reprezintă confirmarea valorii sale.

Am pornit în vara 2009 bloggingul pe cont propriu scriind în limba engleză pe Analytic Vision. Am considerat că astfel pot reuși să comunic diferite idei care mie mi se par de valoare, încurajat de posibilitatea ca viziunea mea personală asupra unor subiecte profesionale să fie de folos celor interesați să aplice strategii de optimizare a activității și transformare cu scopul îmbunătățirii.

Am continuat să public pe Analytic Vision cu determinare până în vara lui 2014, chiar dacă inegal, cu o pauză între septembrie 2010-martie 2011, în primele 3 luni din 2013 și în general în perioada estivală (iulie și august sunt lunile cu cele mai scăzute vizionări pentru blogurile mele de dezvoltare personală și profesională).

În primăvara lui 2011, am pornit acest blog în limba română, care din vara lui 2013 a devenit blog colectiv. Am publicat preponderent pe marginea subiectelor de interes inițial: dezvoltare (personală, profesională și organizațională) și business (mai ales marketing și negociere). Ulterior, atenția mea s-a ramificat asupra mai multor subiecte: structuri ale personalității (mai ales corelații cu psihologia organizațională și programarea neuro-lingvistică), publicistică, cercetare, sănătate, filme, ortodoxie, recenzii și analize de cărți și evenimente. Nu e nimic rău în asta, atâta doar că am folosit acest blog în principal ca să scriu despre ce mă interesa pe MINE. Din fericire, multe din lucrurile care mă interesează pe mine ca subiecte de scris sunt și utile pentru mulți dintre voi. Din nefericire, nu (mai) sunt utile și pentru mine. Mai multe detalii despre asta, în subtitlul următor.

Pentru mine este importantă contribuția. Să aduc o schimbare semnificativă în viața oamenilor interesați să se dezvolte personal și profesional și de asemenea în viața antreprenorilor și managerilor care doresc să conducă și să dezvolte afaceri perfomante, strategice. De-a lungul carierei mele profesionale, am sprijinit sute de clienți, mai ales în consultanță și evaluare, să-și conștientizeze potențialul și să realizeze schimbări majore în viețile lor: să aleagă cariere, să treacă examene, să se angajeze, să obțină promovări, să deschidă și să dezvolte afaceri, să obțină finanțări, să-și dezvolte abilitățile, să intre în relații sentimentale satisfăcătoare. Am scris prea puțin despre asta. Și despre problemele oamenilor. Despre necazurile, confruntările, dificultățile lor. În orientarea mea spre obiective, spre dezvoltare, spre succes și productivitate, am scăpat din vedere să leg drumul de la confuzie, disperare și deznădejde către recunoaștere, validare, performanță și dezvoltare.

În căutarea mea de a reuși să identific motivele pentru care unii clienți au succese remarcabile după doar câteva ședințe de consultanță cu mine iar altora le trebuie câteva zeci, am reușit să descopăr resorturile interioare, precum și mecanismele care țin blocate resursele care ne despart de performanță: abilități, cunoștințe, motivație. De asemenea, am reușit să descopăr și câteva soluții strategice pe care nu le veți găsi în nicio carte. Lucrez deocamdată la testarea și optimizarea acestor metode pentru dezvoltarea unor cercetări și programe de training la nivel avansat. Pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine angajamentul meu în oferirea unor servicii de calitate privind dezvoltarea personală, îi invit să citească articolul meu, Cum am să te sprijin să te dezvolţi personal.

 

Despre cauze pierdute, fără menajamente

Am căutat, pe acest blog, prin scris, să-mi aduc contribuția în arii unde nu exista interes și am scris despre cauze pierdute sau abandonate de alții (despre care NIMENI sau prea puțini au scris în România).

În mod deosebit, am investit destul de multă energie în a scrie în mod onest, cinstit și argumentat despre filmul românesc. Regret că am eșuat în misiunea mea de a transmite că filmul românesc are 60-70 de producții de mediu-metraj (40-59 minute) și lung-metraj pe an, din care de cele mai valoroase nu se scrie suficient și marea majoritate nici măcar nu reușește să afle. Îmi pare rău de asemenea pentru că critica românească de film nu a depășit nivelul grădiniței și tratează în continuare pe autorii de film românesc ca pe niște morți: numai despre morți se scrie numai de bine. Îmi pare rău de asemenea că festivalurile de film (tot mai multe și tot mai bune) din capitală sunt populate de atât de mulți snobi, lipsiți de cultură cinematografică și oameni ușor de spălat pe creier, atât pe scenă, cât și în public. Din fericire, îmi place să cred, ei reprezintă o minoritate (în creștere). Pot spune doar că mi-e milă de organizatori și oarecum de distribuitori, căci intențiile lor sunt bune – rezultatele mai lasă de dorit. Îmi pare rău pentru că nu am reușit să scriu sau să finalizez sau să public cronicile a câteva zeci de filme românești de anul acesta pe care le-am văzut la cinema.

Cred că undeva, în intențiile mele, m-am pierdut între detalii pe parcurs, pentru că nu am timp să mă ocup eficient de toate lucrurile care cred că ar merita atenția mea. În mod deosebit, am ajuns (destul de târziu) la concluzia că clienții din România reprezintă doar o mică parte din publicul-țintă care ar putea să beneficieze de serviciile mele.

Îmi place să mă consider un liber-profesionist independent și liber. Scriu și afirm în public și în privat ce cred față de oricine, pe orice subiect, fără să mă tem de ce zice lumea, sau că aș putea fi dat afară de undeva, sau că cineva ar putea să-mi facă vreun rău. Era o vreme când niscaiva politicieni se făceau roșii la față când veneam cu întrebări deranjante, când unor birocrați obișnuiți să doarmă în scaune le înghețau zâmbetele în fața contestațiilor mele, sau când unii autori de film primeau cu răceală și nervi cronicile mele. Asemenea incompetenți, precum și alții, pot să rămână liniștiți, căci nu i-am deranjat pentru mult timp și nici nu intenționez să-mi mai pierd mult timp cu asemenea subiecte, pentru că îmi place să consider că am alte treburi mai importante de făcut pentru oamenii care chiar vor să facă ceva în viață (nu gargară aiurea), pentru ei și alții. Cred că oamenii serioși se ocupă de business, nu de a discuta prostiile pe care le fac amatorii, chiar dacă și amatorii în domenii administrative, legislative și artistice au publicurile-lor de gură-cască, snobi și naivi.

Eu nu cred că a fi patriot înseamnă a-ți vorbi țara de bine indiferent de ce se întâmplă în ea. Cred că a fi român și a spune adevărul despre halucinațiile românilor nu se exclud și pot face chiar companie meritorie dacă vin însoțite de soluții realiste. Soluțiile realiste, de obicei, din experiența mea, nu vin sub forma și conținutul în care s-ar aștepta românii și, mai ales, nu sunt ieftine. De aceea, e un proverb românesc care spune că adevărul umblă cu capul spart. Dacă sunt disponibil ca să servesc clienții, înseamnă că uneori îmi voi asuma că nu le voi fi pe plac. Cu ceilalți, îmi permit să fiu și mai franc.

 

Pe aici nu se trece, să avem iertare!

Știu că există unele persoane care se simt deranjate de critica acidă pe care uneori o folosesc. Asta va rămâne o componentă stabilă (chiar dacă nu principală) a ce voi mai publica de acum în continuare, așa că dacă vreți să citiți diplomații politicoase sau citate drăguțe bune de înrămat, vă invit să nu mai citiți ce scriu eu și să citiți pe alții care scriu lucruri care vă plac, vă reconfortează și vă fac să credeți că lucrurile or să fie frumoase și bune fără prea mult efort din partea dvs. Sună bine, dar n-are legătură cu dezvoltarea personală.

Există unele persoane care nu reușesc să înțeleagă în mod particular legat de activitatea mea:

  • că pe mine nu mă interesează să câștig bani ca să îmi cumpăr apartamente, mașini

  • că eu nu lucrez pentru bani, ci pentru că îmi place munca pe care o fac

  • că a fi antreprenor nu este un tupeu care merită pedepsit, ci o funcție vitală pe care oamenii cu soluții trebuie să le joace în societate și de aceea merită să fie încurajați

  • că eu nu am de gând să mă angajez pentru că sunt prea ocupat să dezvolt pașii până la organizații pe care să le conduc cu succes, ale căror temelii intenționez să le pun în 2017

  • ce sunt ”chestiile astea abstracte” cu care lucrez, oricare ar fi ele

  • ce fac eu toată ziua și cum de lucrez de acasă, sau dintre munți (în particular, printre Alpi, în ultima vreme)

  • că eu nu am nimic de demonstrat, nu țin să conving pe cineva în mod deosebit că am anumite abilități profesionale ”pe piața muncii”, ci că pe mine mai mult mă caută clienții

  • că eu nu răspund la așteptări sociale sau la proiecțiile (halucinațiile) unora, ci la nevoi reale și profunde din parte unor oameni dispuși să depună efort ca să-și rezolve problemele și să-și atingă obiectivele

  • că în acest articol nu am scris nimic exagerat

Nu este nicio problemă. Nu țin în mod deosebit să interacționez cu toate aceste persoane. Nu mă încurcă în vreun fel, pentru că nu stau în drumul meu, ne putem chiar ignora politicos. Nu mă adresez lor cu serviciile și produsele mele și de fapt nici nu prea am timp să vorbesc cu ele, pentru că nu sunt în publicurile mele țintă și mai ales unii riscă să-mi consume timpul degeaba.

Așadar, în perioadele următoare, nu mai implementez (deși citesc cu interes și iau considerare) sugestii decât de la persoane pentru care/cu care lucrez direct și în mod specific la ce mă interesează pe mine. Voi avea nevoie de sprijin, sfaturi și păreri mai întâi din partea unor anumite persoane pe care le voi aborda personal, apoi din partea unor publicuri-țintă interesate să testeze și să exploreze produsele și serviciile pe care le configurez și le calibrez pentru lansare în 2017.

Cu riscul de a supăra unele persoane, nu am timp să stau să caut pe cei care nu-și fac timp să mă caute pe mine. Nu prea stau pe Facebook, nu am de gând să încep prea curând și nici nu citesc profilurile și noutățile contactelor mele din rețea, așa că dacă ai ceva de comunicat cu mine, nu-mi da like, dă-mi mesaj! Sau, mai bine, pune mâna pe telefon (0729 034 883) și sună-mă!

Voi continua acest articol cu unul în care prezint pe scurt prezentul și apropiatul meu viitor profesional.

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.