Arhive categorie: resurse umane

Cele mai bune articole de Ștefan Alexandrescu pe Economia Online (2013-2017)

În perioada ianuarie 2013-martie 2017, am fost guest author publicat în revista Economia Online. Cu ocazia încetării apariției lunare a publicației, am alcătuit un bilanț și o ierarhizare a articolelor mele publicate de către Bogdan Căpraru, redactorul-șef, căruia îi mulțumesc pentru contribuția sa la dezvoltarea mea pe această cale. Aceste articole sunt ierarhizate nu după cât de mult am muncit eu la ele (cel mai mult am lucrat la un articol 30 de ore), nu după numărul de vizualizări, de like-uri sau de comentarii, ci după cât de mulțumit sunt eu de valoarea comunicată în respectivele articole.

41 de articole, constituite în 43 de post-uri, care ar popula 113 pagini în Microsoft Word doar cu textul.

Lună de lună, provocarea de a concepe ceva interesant, rafinat, la un nivel înalt, despre piețe, trenduri, strategie, fiscalitate, resurse umane, branding, sociologia organizațiilor îmi ridica mingea la fileu, uneori atât de mult încât în unele numere nici nu am mai ajuns să public.

Cred că există tendința pentru unii bloggeri, din momentul în care au propria platformă de publishing pe care o pun la dispoziția colaboratorilor, să lase la o parte perspectivele de colaborare cu reviste importante, pentru care să genereze conținut deosebit supus unor standarde editoriale diferite.

În cea mai mare parte din articole, am căutat să scriu despre subiecte care nu au mai fost abordate, să fac predicții pentru viitor pe baza trendurilor, să descriu mecanisme profunde care să-i aducă pe cititori cu picioarele pe pământ și să le ofere insighturi pentru propria dezvoltare personală și profesională. De aceea, ceea ce găsiți în unele din articolele de mai jos reprezintă ”the best of the best” din ceea ce pot eu concepe și le-am ales pentru unul sau mai multe din următoarele motive:

  • nu mai găsiți nicăieri în altă parte în limba română exprimate aceste idei pentru că pur și simplu nu a mai publicat nimeni despre ele, deși afectează largi categorii

  • reprezintă lecturi fundamentale pentru dezvoltarea personală sau profesională

  • reprezintă analize chintesențiale care fac deosebiri conceptuale fundamentale care, chiar dacă se mai găsesc și în altă parte, au fost sistematizate strategic ca să fie cât mai clare și cât mai scurte

  1. În împărăția orbilor, omul cu un singur ochi e rege 
  2. Cu siguranță, dragă colectivitate, de la un liber-profesionist cu vervă
  3. Prostituarea psihologiei în România sau Despre cum concurenţa neloiala poate distruge credibilitatea unei profesii 
  4. Pledoarie pentru branding în civilizaţia Disneyland. Partea I. Companiile  și Partea II. Consumatorii
  5. Perspectivele schimbării organizaţionale din paradigma nivelurilor valorilor în Romania 
  6. De ce relaţiile publice nu sunt marketing
  7. Specificarea posturilor, document fundamental pentru fişa postului şi anunţul de angajare
  8. Cultura ascultării la români
  9. Contractul psihologic în relaţiile de muncă 
  10. Ce am învăţat din exerciţiul lui Brian Tracy 

 

Mulțumesc, Bogdan și Marius!

Lectură plăcută!

Ștefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare și resurse umane

Lista de articole despre acte administrative în resursele umane

Copyright (C) Blue Diamond Gallery. Licenţa CC-By SA 3.0 NY
Copyright (C) Blue Diamond Gallery. Licenţa CC By-SA 3.0 NY

De-a lungul timpului, am scris mai multe materiale de specialitate pentru utilizare în resurse umane, atât pe partea de organizare juridică internă, cât şi pe partea de psihologie organizaţională. Atunci când vorbim despre acest aspect, cei mai mulţi din cei care absolvă formările de inspector de resurse umane cu diplome oferite de statul român caută modele tipare, pe care să le preia în activitatea lor fără să gândească prea mult. Asta înseamnă că ei vor să cumpere peşte în loc să înveţe să pescuiască. Cele mai ample şi cele mai multe asemenea materiale pe care le-am lucrat au fost personalizate pentru clienţii mei. Totuşi, am oferit şi câteva mostre despre „cum se face”. Din numărul mare de vizualizări pe articolele care „oferă peşte” le au, faţă de cele care îi învaţă pe oameni „să pescuiască”, înţeleg că există un anumit număr de oameni care intră pe blogul acesta doar pentru că găseşte „mocăciuni”. Totuşi, pentru cei care vor să înveţe să gândească asemenea documente interne pe termen lung, astfel încât să evite banii aruncaţi pe fereastră din cauza incompetenţilor angajaţi aiurea, timpul şi nervii irosiţi pe campaniile de recrutare aiurea şi un turn-over rate inacceptabil, vă invit, aruncaţi o privire caldă aici.

Articolele sunt prezentate în ordinea cronologică a publicării lor în limba română, în varianta în care sunt publice acum. Articole originale scrise de Ştefan Alexandrescu. Copyright (C) 2004-2016. Lectură plăcută!

  1. De ce e importantă fişa postului (15.07.2011)

  2. Obligativitatea fişei postului (12.07.2012)

  3. Specificarea posturilor, document fundamental pentru fisa postului si anuntul de angajare (30.06.2013)

  4. Fişa postului pentru assistant manager pentru o companie de consultanţă mică din Bucureşti (25.09.2013)

  5. Contractul psihologic in relatiile de munca (31.05.2014)

  6. Model de fişa postului pentru manager resurse umane (16.01.2015)

  7. Etica in designul si structurarea posturilor (31.10.2015) traducere a articolului “The Ethics in Job Design & Structure” (21.07.2010)

    Ştefan Alexandrescu, fondatorul blogului colectiv Discerne

    Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Recenzia cărţii „Psihologia poporului român” de Daniel David

psihologia-poporului-roman-copertaPsihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală.

Autor: prof. univ. dr. psih. Daniel David

Editura Polirom, Iaşi, România. Colecţia psihologie aplicată, înfiinţată de Adrian Neculau.

Finalizată, publicată şi lansată 2015

400 pagini

ISBN print: 978-973-46-5478-9

ISBN ePub: 978-973-46-5582-3

ISBN PDF: 978-973-46-5583-0

Acest demers este o continuare şi o aprofundare a muncii lui Constantin Rădulescu Motru, a cărei cărţi omonime am recenzat-o aici.

Această carte reprezintă în sine un eveniment marcant în istoria României, fiind una din cele mai importante, din puţinele, lucrări scrise pe acest subiect. Amploarea cercetării întinse pe 10 ani este o încununare a carierei celui mai reputat psiholog român în străinătate.

Cartea oferă o comparaţie a caracteristicilor culturale, de personalitate, de atitudine şi valori ale poporului român cu alte ţări de pe mapamond. Volumul începe cu o amplă introducere în metodologie, care explică cititorului minuţiozitatea demersului, precum şi limbajul ştiinţific folosit. Cartea îşi propune să aducă discursul psihologic în spaţiul public cultural, însă standardele de limbaj se păstrează la un nivel suficient de înalt, fără să fie preţios. Partea bună este că e un volum care poate fi citit uşor de către cei care au oarece cunoştinţe de cercetare în ştiinţele socio-umane şi mai greu de către cei care nu au beneficiat de o pregătire de specialitate în acest sens.

Daniel David, ca autor, a făcut lucrurile pe cât de simple posibil, dar nu mai simple decât era cazul. Volumul poate fi înţeles cu mare atenţie la detalii de către absolvenţii de studii socio-umane preocupaţi să aibă o înţelegere holistică atât asupra subiectului în sine, psihologia poporului român, cât şi asupra metodologiei necesare pentru a realiza o asemenea monografie. Din punctul de vedere al relevanţei şi corespondenţei cu realitatea al acestui demers, s-au născut discuţii contradictorii între adepţii psihologiei sociale, ai sociologiei, ai etnografiei, ai antropologiei, ai psihosociologiei ş.a. Metodologia folosită în psihologia interculturală nu aduce întotdeauna eşantioane reprezentative, ci se bazează mai degrabă pe aşantioane de convenienţă. Mai mult, standardul de referinţă poate fi schimbat în funcţie de ţările cu care se face comparaţia. Pentru unii, închistaţi în propria viziune asupra psihologiei, nici nu se poate vorbi despre o „psihologiei poporului român” – aşa ceva nu există! Însă, atenţie! Aici nu este vorba despre sondarea „inconştientului colectiv” jungian despre care psihoterapeutul Andre Moreau afirma cu umor la un seminar: „în toată experienţa mea de peste 50 de ani de terapie, nu am văzut nici măcar o singură dovadă că aşa ceva ar exista”. Cadrul constructivist, deşi atât de util şi drag multora (inclusiv mie) nu mai este atât de constructiv când pune limite cunoaşterii bazate pe metodologie ştiinţifică verificată la nivel internaţional, expusă într-un limbaj accesibil.

De fapt, dialogul surzilor între diferitele facţiuni/abordări ale psihologiei ţine mai degrabă de arogarea cu o oarece doză de exclusivitate a statutului de ştiinţă a propriei şcoli psihologice şi denigrarea celorlalte. Aici, probabil că afirmaţia mea ar putea să pară exasperantă pentru unii: cred că la 400 de pagini, cartea este prea sintetică. Aş fi dorit să citesc descrierea tututor scalelor folosite în instrumentele psihometrice. Aş fi dorit să ştiu care este r-ul (coeficientul Alpha Cronbach) pentru fiecare din scalele principale, pentru fiecare din ţările unde a fost aplicat (şi mai ales unde a fost etalonat) fiecare instrument psihometric în parte. Dar recunosc că (încă) nu mi-am făcut timp să citesc pilonii de susţinere ai acestei lucrări, care sunt alte studii deja publicate şi care probabil conţin în detaliu aceste informaţii.

În înţelegerea complexităţii demersului scriitoricesc, ţin să subliniez şi următorul aspect, probabil mai puţin confortabil de admis pentru cadrele didactice universitare: pe vremea când Daniel David şi-a început proiectul, în 2005, la facultăţile de psihologie din România încă se mai studiau 4 ani, iar nivelul de profesionalism şi standardele cerute cercetărilor înscrise în conferinţele româneşti era câteva nivele mai sus faţă de prezent. Dacă un absolvent de licenţă din 2005 ar trebui să înţeleagă fără dificultăţi măsurătorile statistice folosite în carte, atunci un absolvent de master în psihologie din 2015, s-ar putea să aibă dificultăţi. Este vorba despre efectul natural al perimării învăţământului universitar, despre care am explicat în volumul meu, Ce (mai) înseamnă succesul la şcoală. Iar dacă BookBlog a considerat cartea mea „radiografie a societății contemporane din punctele de vedere ale educației, tehnologiei și comunicării dintre generații„, atunci nu ştiu ce se mai poate spune despre volumul lui Daniel David: că terraformează din temelii modul în care se cuvine să fie aplicată cercetarea psihologică în România?

Insist asupra importanţei pe care cartea o prezintă asupra conştiinţei de român:

  • Prezentarea a sute de subscale din instrumente psihometrice, categorisite precis, pe care românii ca cetăţeni le au, în raport cu alte popoare (inclusiv cu maghiarii), respectiv românii ca etnici în raport cu etnicii maghiari din România şi aceştia din urmă cu maghiarii din Ungaria. Insistenţa se face pe comparaţia cu SUA şi ţările din Europa de Vest, către al căror model românii tind la nivel declarativ.
  • Afirmarea bazată pe date internaţionale, din mai multe surse, a calităţilor şi defectelor pe care le au românii, precum şi comparaţia cu percepţia românilor asupra lor înşişi, printr-un studiu original eleborat de autor. Aceste comparaţii au rolul de a scoate în evidenţă distanţa puternică ce există între aparenţă şi esenţă, între potenţialul de profunzime şi manifestarea efectivă a acestuia în trăsăturile de suprafaţă.
  • Infirmarea unor mituri, tendinţe, înclinaţii, intepretări greşite pe care unii le-ar putea oferi cu privire la români, atât în România, cât şi în străinătate. Aici, se face inclusiv raportarea la unele studii psihologice şi etnografice (cu precădere ale lui Constantin Rădulescu Motru, Dumitru Drăghicescu şi Ernest Bernea) – dar, atenţie (!), nu şi studiile psihosociologice reprezentative ale lui Dorin Bodea cu privire la caracteristicile culturale ale poporului român cu impact în mediul organizaţional:  Valorile angajaţilor români. Valorile centrale, ideale şi structurale. Sine versus celălalt la români. Managementul valorilor. Strategii de motivare a angajaţilor români. şi Românii, un viitor previzibil?  Resursele, limitările şi aspiraţiile angajaţilor români. Magia onestităţii şi mitul inteligenţei la români. (detalii despre aceste cărţi aici)
  • O imagine clară asupra diferenţelor care chiar contează în raport cu alte popoare. Aceste diferenţe sunt surprinse prin tabele, grafice şi diagrame inteligent construite pentru a scoate în evidenţă doar acele diferenţe semnificative statistic ce au şi un power of effect suficient (0.25 în cazul psihometriei şi 0.35 în celelalte cazuri). Simpla folosire a acestei stratificări a relevanţei duce lucrarea o palmă mai sus peste orice lucrare de cercetare pe care am văzut-o pe la oricare din sindrofiile numite îndrăzneţ „conferinţe de psihologie” în România în ultimii 10 ani.
  • O comparaţie critică a metodologiilor şi teoriilor folosite pentru examinarea concluziilor unor cercetări internaţionale, cu prezentarea onestă a limitărilor de rigoare. Sunt folosite mai multe teorii pentru a încerca să dea sens datelor. Din cele folosite, consider că modelul lui Schwartz, prezentat printr-o diagramă genială la pagina 103 a lucrării, se apropie cel mai mult de interpretarea datelor. Ce i-a lipsit atât lui Schwartz, cât şi lui Daniel David, în partea de interpretare a datelor, dar mai ales în partea de predictibilitate a modelului, în perspectiva dinamicii profilului psihologic al românilor, este o teorie pe care (paradoxal) Vasile Sebastian Dâncu (pe care David îl citează) o cunoaşte. Este vorba despre Spiral Dynamics (detalii aici, aici, aici, aici, aici).
  • O afirmare a identităţii psihologice a etnicilor maghiari din România, unitară cu cea a românilor şi distanţată de cea a maghiarilor din Ungaria. Practic, este vorba despre o importantă confirmare a integrării cetăţenilor români de etnie maghiară în poporul român.
  • O confirmare parţială a concluziilor de cercetare suprinse în ultima sută de ani, mai ales de către Constantin Rădulescu Motru şi Dumitru Drăghicescu. De asemenea, cartea realizează o confirmare involuntară a unora din datele de cercetare obţinut de Dorin Bodea în cadrul cercetărilor expuse în lucrările menţionate.
  • O înţelegere profundă a modului în care funcţionează structurile de personalitate ale românilor ca un continuum, ca un puzzle care capătă sens bucată cu bucată.
  • O invitaţie la autocunoaştere, înţelegere şi autoacceptare din partea cetăţenilor acestei ţări, tributari într-o măsură mai mare sau mai mică acestor trăsături prin care sunt (in)validaţi de societatea românească.

În acelaşi timp, cartea oferă, prin efectul de oglindă la 360 de grade, o provocare pentru cititor, să pornească într-o călătorie de perfecţionare, spre dezvoltarea sa personală, în raport cu clusterul de valori cu care se identifică. Să descoperi în tine defectele unui popor înseamnă să-ţi conteşti locul în acea societate. Detaşarea chirurgicală cu care Daniel David surprinde întreaga dramă a poporului român (prin iluziile şi nereuşitele sale), precum şi resursele subconştiente, constituie o încurajare pentru împrospătarea conştiinţei, dar mai ales a conştienţei de român.

Câţi dintre cititori, deschizând cu curaj, această comoară de oglindă, vor avea temeritatea de a păşi pe urmele autorului în recunoaşterea şi afirmarea adevărului despre esenţele (tari şi nuanţate) ale profunzimilor care îi compun?

Psihologia poporului român de Daniel David este de departe cea mai bună carte a psihologiei româneşti în secolul XXI şi este puţin probabil să fie depăşită prea curând de vreo altă apariţie, în afară de (foarte probabil, cred) a doua ei ediţie. Daniel David promite că va ţine ochii cercetării pe psihologia poporului român deceniile care vor urma.

PS: Nu sunt de acord cu toate teoriile expuse în carte şi am observat mai multe aspecte care cred că i-au scăpat autorului, dar asta nu ştirbeşte cu nimic faptul că avem în faţă o capodoperă revoluţionară în cercetarea psihologică românească.

Ştefan Alexandrescu

Mulţumiri speciale Mariei de la librăria Humanitas Cişmigiu din Bucureşti şi librăriei „Orest Tafrali” din cadrul lanţului de librării Sedcom Libris din Iaşi.

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Prezentarea cărţii „Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelenţă” de Ştefan Alexandrescu

Motto:

Fiecare persoană are un număr de factori esenţiali ai succesului care măsoara şi determină succesul!”

Brian Tracy

Copyright foto copertă (C) octombrie 2014, Andreea Călăraşu şi Ionuţ Eduard Cîrstea

fotografia finala pt coperta modelarea

Vrei să înveţi de la cei mai buni experţi cel mai repede?

Ai pierdut vreodată o ocazie pentru că nu ai avut un model bun?

Vrei să obţii mai mult din ceea ce reuşesc cei mai performanţi?

Eşti pasionat/ă să cunoşti tainele tehnicii prin care s-a dezvoltat NLP?

Ei bine, dacă ai răspuns „DA” la oricare din aceste întrebări, atunci cartea este pentru tine!

Modelarea din NLP (programarea neuro-lingvistică) presupune reproducerea modelelor de excepţie (genii, maeştri, experţi, specialişti) prin observaţie, strategie şi practică. Învaţă cum să creezi modele uşor de reprodus pentru tine şi alţii!

Volumul este uşor de înţeles chiar şi pentru cine nu a studiat NLP. Conţine peste 40 de exemple, metafore, bancuri, anecdote şi povestioare care pun în evidenţă conţinutul si este bine structurată. Citind câte 1-2 capitole pe zi şi reflectând la cele peste 100 de întrebări puternice pe care le pune cartea, în scurt timp vei avea la dispoziţie un mic arsenal cu modalităţi de cunoaştere şi identificare a factorilor critici ai succesului în orice domeniu.

  

Iată ce scriu câţiva dintre cei care au citit cartea:

poza Cristi Grigore cropped“Prin modelarea din NLP descrisă în această carte, identificăm modul în care îşi structurează o persoană experienţa subiectivă. Care sunt filtrele prin care priveşte ea lumea şi cum se priveşte pe sine? Adăugând alte filtre, alte lentile, fiecare se va raporta diferit la realitatea exterioară. Adesea adoptăm o anumită strategie şi cu toate că nu obţinem rezultatul dorit, perseveram considerând că e problema la dozaj, insistând iar şi iar. Însă mai eficient e să identificăm alte strategii pentru a obţine ceea ce ne dorim. Se spune că primul semn de nebunie e când faci acelaşi lucru şi aştepţi ca rezultatul să fie diferit! Modelarea din NLP pune accentul pe descoperirea acelor ingrediente care fac diferenţa.

Ştefan Alexandrescu se adresează atât cititorului mai puţin familiarizat cu dezvoltarea personală, cât şi specialistului în programare neurolingvistică (NLP), precum şi specialistului în aceste domenii, clarificând noţiuni vitale, ca metaprogramele sau nivelurile neurologice.”

dr. psih. Cristian Grigore,

Master Trainer NLP

Bianca Roxana Ionel„NLP este cu siguranţă o artă. Arta prin care ne lăsăm modelaţi de cei din jurul nostru şi arta prin care ne modelăm singuri. Mi s-a confirmat ceea ce ştiam deja şi anume faptul că orice necesită muncă, practică şi abia la final putem culege rezultatele dorite.

Am să mă raportez direct la domeniul IT şi voi spune că noi suntem programul care are bug-uri, şi acele bug-uri pot fi reparate sau transformate în ceva nou, ceva care să ne aducă pe noi pe o treaptă superioară celei actuale. Depinde de noi cum privim informaţia pe care o avem şi cum o aplicăm luând în calcul modelele clasice pe care le avem deja. Cu siguranţă nu inventăm acum roata, dar pe baza a ceea ce a fost inventat putem să o îmbunătăţim şi să îi îmbunătăţim funcţionalităţile.

Am convingerea că subconştientul meu a preluat informaţiile necesare şi mă va surprinde într-o situaţie critică în care voi reacţiona diferit de modul meu obişnuit şi atunci voi şti că reacţia mea este rezultatul acestei lecturi.”

ec. Bianca Roxana Ionel,

PHP Developer şi blogger

Imaginează-ţi că păşeşti în afara spaţiului şi timpului de acum şi te uiţi, din postura de peste doi ani, la tine, în momentul în care citeai această pagină. Sunt convins că, uitându-te asupra ta, ştii că tot ce a urmat hotărârii tale de a citi şi folosi ceea ce găseşti în această carte a fost o bună investiţie şi că ai luat hotătârea cea bună să cumperi cel puţin un exemplar.

  

Descrierea detaliată a cărţii făcută de autor:

Per ansamblu, o carte despre excelenţa umană şi învăţarea înţelepciunii, cum s-o atingi şi să te desăvârşeşti în ea. În particular, un volum de specialitate în programarea neuro-lingvistică (NLP=Neuro Linguistic Programming). NLP este o arie a dezvoltării personale şi profesionale în care m-am format, pe care am studiat-o şi am practicat-o cu pasiune în ultimii 10 ani.

Am conceput volumul într-o manieră foarte focusată, astfel încât să pot explica într-o manieră cât mai clară şi detaliată oricărei persoane care nu este familiarizată cu NLP.

Modelarea este procesul psihologic prin care cineva care doreşte să înveţe de la un model îl observă pe acesta, îşi însuşeşte la nivel subconştient şi conştient practicile şi strategiile de succes, pe care apoi le reproduce cu maximă eficienţă în propria experienţă.

Acesta este un volum despre dezvoltarea personală şi nu are pretenţii ştiinţifice, dar se bazează pe demersuri temeinice care au dat rezultate pentru milioane de oameni din întrega lume, în ultima jumătate de secol.

Scopul acestui volum este să îţi ofere mijloace, exemple şi trimiteri spre resurse de valoare, care să te ajute să fixezi cunoştinţele pe care ţi le vei forma despre acest procedeu NLP. Mie nu îmi place să repet ideile altora dacă nu am ceva original de scris, aşadar pe tot cuprinsul acestei cărţi, am ales să îmbin exemplele şi poveştile cu ideile experţilor la care am făcut referinţă.

Lectura acestui volum poate fi o oportunitate pentru tine de a descoperi o lume fascinantă a minţii. Potenţialul subconştientului tău caută oameni de la care să înveţe. Vrei să înveţi cum să „furi meserie” de la cei mai buni? În această carte vei descoperi cum şi de ce. Aceasta este promisiunea.

Publicul-ţintă principal al aceste cărţi este constituit în primul rând de către cei care au finalizat de curând sau urmează să finalizeze curând o formare în NLP. Dacă te numeri printre aceştia, cartea aceasta poate fi precum o scurtătură prin cămara cu comori a NLP.

Alături de aceştia, dacă eşti pasionat/ă de psihologia personalităţii, resurse umane, pedagogie, învăţare eficientă, dezvoltare personală şi profesională şi ai depăşit nivelul în care te mulţumeşti să citeşti cărţi, îţi propun acest volum ca pe o inspiraţie la practică. De azi, ai şansa de a avea accesul la informaţii de calitate care nu se mai găsesc într-o formă atât de extinsă în limba română. Aceasta este prima carte în întregime despre modelarea în NLP, scrisă în limba română.

Oamenii care se concentrează pe rezultate preferă să folosească metodele, strategiile, tehnicile, instrumentele şi resursele potrivite, cei care se concentrează pe proces preferă să folosească metodele, strategiile, tehnicile, instrumentele şi resursele agreate. Mai ales primii ajung la rezultate dezirabile. Vrei să te afli printre ei?

  

Beneficii pentru cititorii care aplică modelarea pornind de la această carte:

  • înţelegi modului natural în care fiecare învaţă;
  • o comparaţie la zi a diferitelor perspective despre modelare, integrate într-o viziune clară, cu multe exemple şi cu paşi de lucru;
  • înţelegi procesului de învăţare prin conexiunea structurală între teorie şi practică;
  • afli cum se concepe o strategie de succes;
  • descoperi cum să ajungi într-un timp mai scurt la expertiză, învăţând direct de la genii şi maeştri;
  • scheme şi exemple despre cum funcţionează personalitatea umană şi procesele cognitive de învăţare;
  • afli cum să-ţi antrenezi potenţialul;
  • descoperi cum poţi un un profesor/trainer mai bun.

      

    .

Alte avantaje:

  • o scurtă introducere în ce este şi ce oferă NLP;

  • înţelegerea rolului central şi istoric pe care modelarea îl are în NLP, precum şi corelaţiile cu alte concepte specifice din NLP;

  • conştientizarea modului în care emoţiile ne afectează şi cum putem să le controlăm;

  • afli când funcţionează trainingurile şi de ce adesea nu funcţionează educaţia de la şcoală;

  • poveşti de succes învăţate de la meştri contemporani;

  • exemple despre cum să înveţi din eşecuri.

  

Editura: Creative Vision Publishing International

Colecţia: Personal Development;

Format carte: tipărit, A5;

Publicată: primăvara 2015;

Publicuri-ţintă: practicieni NLP; studenţi, cadre didactice, tineri profesionişti între 25-35 de ani interesaţi de învăţare şi mai ales de NLP

Cartea poate fi comandată de la autor, cu autograf, la 0729 034 883. Livrarea în Bucureşti, faţă în faţă: 40 de lei. Livrarea în România prin poştă: 52 de lei (cu plata integrală în avans, prin bancă). Cartea mai poate fi de asemenea cumpărată, începând cu iulie 2015, din lanţul de librării Sedcom Libris din Iaşi. Livrarea în UE, în afara României: 10 euro/exemplar+cheltuieli de expediție.

Articol actualizat la 29 mai 2016.

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

  

Bune practici în HR – despre autocunoaştere în HR, cu Mihaela Gînju şi Gabriela Tokacs – 18 martie 2015

Am participat şi luna asta la evenimentul organizat de Asociaţia Recrutorilor din România şi 4Career. Au fost mulţi participanţi, peste 40, iar evenimentul a fost la a 24-a ediţie, dacă se iau în considerare şi celelalte oraşe din România unde se desfăşoară.

Preus, un proiect de la ASE care îşi propune să evalueze şi să încurajeze stagiatura studenţilor în cadrul companiilor, a împărţit, ca de obicei, un chestionar participanţilor, pentru a evalua gradul de deschidere şi performanţa în ceea ce priveşte stagiarii pe care i-au găzduit. Este un chestionar care lasă de dorit în ceea ce priveşte formularea întrebărilor şi capacitatea de a urmări ce-şi propune.

La sfârşitul evenimentului, a fost o tombolă cu premii. Premiile au constat într-o excursie în Tenerife, o zi într-unul din birourile Regus (o companie care închiriază spaţii de birouri cu ora, cu ziua şi cu luna), servicii pentru detensionarea problemelor coloanei vertebrale legate de statul pe scaun la birou, precum şi un exemplar din cea mai recentă apariţie editorială a Creative Vision Publishing International: Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelenţă.

Mihaela Gînju şi Gabriela Tokacs lucrează de mult timp împreună la Erisma, o şcoală privată care s-a dezvoltat organizând cursuri high-class pentru oamenii din companii (mai cu seamă top manageri), pornind de la utilizarea actoriei ca mijloc de autocunoaştere şi dezvoltare pe scenă. Lucrând cu sine, fiecare din participanţi îşi antrenează skilluri utile în activitatea corporativă şi se confruntă cu fricile şi propriile obstacole interioare. Erisma este astfel de 11 ani un furnizor constant de formare şi a organizat numeroase spectacole de teatru, iar în ultimii ani, şi-a lărgit aria de interes şi asupra unor cursuri complementare.

Mihaela Gînju a oferit o demonstraţie excelentă de flexibilitate şi talent în discursul său despre voce, în cadrul căreia a ţinut să vorbească fără microfon, dar l-a luat în mână atunci când zgomotul din sala vecină depăşea în volum discursul său. Vocea este unul din factorii fundamentali în convingere. Modul în care o folosim devine un mijloc de exprimare a adevăratei identităţi, dincolo de imaginile pe care dorim să le creăm celorlalţi. Vorbitul în public dezvoltă încrederea în sine şi curajul. Curajul de a fi tu însuţi/însăţi. Când vorbeşti în public, focusul trebuie să fie pe adevărul interior. Vocea trebuie să urmărească transmiterea emoţiei care te însufleţeşte în acea clipă. Expresivitatea este dată de emoţia pe care o avem la momentul în care o transmitem.

voice

Ceea ce credem într-un anumit moment generează o emoţie, iar această emoţie va fi transmisă prin voce, fie că ne dăm seama sau nu, fie că ne place sau nu. Aşadar, este important să trecem printr-un proces de autocunoaştere pentru a reşui să identificăm bine emoţiile care ne ajută şi emoţiile care ne încurcă în realizarea discursului public sau în jocul de scenă pe care îl avem de realizat într-un spectacol teatral, cu atât mai mult cu cât la acel spectacol participă foarte mulţi din cei dragi şi cei cu care lucrăm zi de zi.

Discursul său a fost condimentat cu multe exemple din experienţa avută cu participanţi la seminariile pe care le-a coordonat. Pe scenă, actorul se duce ca să joace, nu ca să judece. Experienţa pe care fiecare din noi o avem în viaţă se constituie într-un capital, o comoară pe care fiecare dintre noi o poate valorifica în jocul actoricesc pe scenă şi în discursurile noastre. Publicul empatizează cu personajul atunci când actorul reuşeşte să transmită emoţiile ce fac personajul credibil, profund, autentic. Atunci când actorul se disipează, se “pierde” în rolul său, el dă viaţă unui nou “eu” pe care îl ilustrează în faţa celorlalţi, îl prezintă prin curajul de a fi autentic şi prin abilitatea de a împărtăşi o emoţie credibilă, relevantă, cu care publicul poate empatiza. Astfel, jocul pe scenă sau prezentarea în public devine o îmbogăţire a experienţei umane, o experienţă care transcende prezentul şi rămâne întipoărită în memoria auditoriului.

Experienţa transmisă în faţa publicului devine justă atunci când devine justă în faţa noastră, deoarece nu există grade de evaluare decât în interiorul nostru – cel puţin aşa susţine Mihaela. Un actor sau un prezentator în public nu trebuie să arate ce ştie, ci să arate ceea ce simte, pentru că publicul cu asta relaţionează. Şcoala nu este un mediu în care să-ţi antrenezi sau să exersezi curajul, păstrând în vedere a fi tu insuţi/însăţi. Este vorba despre curajul de a renunţa la măştile obişnuite pe care le luăm în faţa celorlalţi.

Cu timpul, activităţile Erisma s-au extins şi către alt tip de evenimente, cum este faptul că se găsesc la a cincea lansare de carte.

A doua prezentare a serii i-a aparţinut Gabrielei Tokacs. Gabriela are o inteligenţă verbală pe care şi-a dezvoltat-o mai curând în scris. Slide-urile ei erau pline de idei valoroase şi de informaţii utile, la care a muncit cu prisosinţă, lucru pentru care merită apreciată. Gabriela este onestă şi vorbeşte din pasiune, susţinându-şi valorile cu argumente şi cu emoţii. Este o persoană ce reuşeşte să exprime bine ce simte, iar asta e o abilitate rară care merită să fie apreciată, cu atât mai mult la un psihoterapeut. Cu siguranţă, Gabriela este o prezenţă caldă care vă va încânta din multe puncte de vedere într-o comunicare unu la unu.

Acestea fiind spuse despre Gabriela care este o persoană minunată, încântătoare şi frumoasă pe dinăuntru, cu toată onestitatea, trebuie să marturisesc că a fost una din cele mai proaste prezentări în public pe care le-am văzut în toată viaţa mea. Ar fi meritat filmată pentru a fi folosită ca material didactic despre cum să NU faci o prezentare în public. A fost un exemplu clasic in Death by Powerpointless care a plictisit la exasperare publicul, iar într-o parte a sălii, participanţii începuseră chiar să fie ostili şi să facă glume răutăcioase pe seama ei. Din dorinţa de a prezenta cât mai multe informaţii, prezentarea nu a avut un fir logic clar şi nu a generat dialog. Gabriela a stat departe de public, nu a relaţionat cu el, iar întrebările puse au rămas fără răspuns, generând momente jenante de tăcere.

Gabriela a vorbit despre Erisma, unul din proiectele Erudio, fără să spună ce este, cui se adresează sau care sunt beneficiile sale. Întrebată la sfârşit ce este totuşi, a dat un răspuns vag şi nelămuritor – ceea ce este un excelent mijloc de a buşi brandul de care se presupune că ar trebui să vorbeşti.

Totuşi, haideţi să vedem care sunt câteva din ideile valoaroase pe care le-a avut Gabriela în discursul său.

Ea a oferit două întrebări puternice al care merită ca fiecare din noi să ne gândim:

  1. Ce îmi doresc cel mai mult să se întâmple?

  2. Cum îmi voi da seama că am obţinut acel lucru?

A urmat o non-prezentare a mecanismelor de apărare. Totuşi, pentru cei care nu aţi rămas cu mare lucru din explicaţiile ei, vă recomand acest articol simplu de doua pagini, care a fost premiat pentru cea mai originală lucrare în psihologie şi a fost publicată într-o revistă de specialitate.

Una din temele principale ale prezentării sale a fost obsesia unor membrii ai societăţii contemporane cu ideea de a face în loc de a fi – preluată de la Cioran: “omul caută să realizeze prin muncă, nu să se realizeze”. Care mai este sensul de a trăi? Trăim cu sens? Ce se află dincolo de munca pe care o facem şi cu ce ne alegem?

O idee majoră cu care nu sunt de acord este că unul din rolurile Bisericii este aceea de a direcţiona oamenii nefericiţi, dar fomrulată astfel: “dacă oamenii n-ar fi nefericiţi, atunci rolul Bisericii ar fi inutil”. Mi s-a părut o idee ofensatoare la adresa creştinilor şi o luare în zeflemea, bazată pe incultura vorbitorului. Creştinismul este o religie a bucuriei, iar cercetări au arătat că oamenii care sunt credincioşi sunt mai fericiţi şi se bucură de mai mult sens în viaţă decât cei care nu cred în Dumnezeu. Omul are în sine de fapt nevoia de spiritualitate, de a transcende prezentul şi materialul în eternitate şi imaterial. O altă idee cu care nu am fost de acord din prezentarea ei este că schimbarea porneşte din nefericire, că trebuie să existe nepărat un şut în fund pentru a face un pas înainte. Asta pot fi de acord că e adevărat pentru români, ca trăsătură culturală. Adrian Stanciu de la Ascendis a spus într-un interviu pentru revista Cariere acum câţiva ani că “înainte să le faci românilor viitorul luminos, trebuie să le faci prezentul mizerabil”. Însă asta nu se aplică la toată lumea. Există oameni care sunt motivaţi în a se dezvolta de ideea de performanţă, de orientare spre obiective, de creştere. Iar aceştia, invariabil, aduc mai multe rezultate decât cei care sunt mânaţi de “băţ” de la spate. Eu cred că pentru a avea succes, trebuie mai întâi să fii fericit, nu invers.

Apoi, s-a discutat despre “mici secrete, mari efecte” – cum o schimbare mică a produs rezultate neasşteptat de bune.

O altă întrebare puternică cu care am rămas a fost: “ce pot face în a lucra cu mine pentru a fi mai bun în relaţia cu ceilalţi?”.

În cele din urmă, Gabriel Chicioreanu, reprezentantul 4Career, a evidenţiat importanţa instrumentului de evaluare Hogan oferit de Hart Consulting, deoarece acesta prezintă posibilitatea de a evalua valorile organizaţionale pe trei paliere: valorile angajatului, valorile angajatorului şi valorile potenţiale, latente, care duc la performanţă.

Următorul eveniment “Bune practici în HR” a fost programat pentru miercuri 22 aprilie 2015, iar invitaţi vor fi Dragoş Popescu, Cosmin Aratu şi Sorin Faur.

Mulţumesc organizatorilor pentru participarea la acest eveniment de networking şi felicitări participanţilor care au câştigat la tombolă!

Ştefan Alexandrescu,

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

Artis Consulting & Training

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.