Argumente pentru manifestul împotriva incompeteneței
Discernământul implică a separa:
- calitatea înaltă vs. scăzută a unor produse culturale;
- performanța profesională înaltă într-un anumit domeniu vs. amatorism și incompetență;
- persoanele care au abilitatea și/sau voința de a performa într-un anumit domeniu vs. cele care nu le au;
- un material bine argumentat vs. un material manipulativ;
- un material onest vs. un material dizonest.
Incompetența este uneori greu de separat de:
- lipsă de motivație (citește mai multe aici: Motivaţia, bat-o vina! );
- așteptări nerealiste (citește mai multe în Retrospectiva 2015 a seriei „De la aşteptare la realitate”).
- amatorism sau naivitatea începătorului [citește mai multe aici: De la naivitate la cinism (Piatra de temelie a dezvoltării personale)];
- neprofesionalism (citește mai multe aici: Învață să vorbești în public ca un profesionist!);
- iresponsabilitate (sau sub-responsabilitate, citește mai multe aici: Responsabilitatea, între nevoia de responsabilizare și modele de responsabilitate echilibrată;
- manipularea abilă (citește mai multe aici: Iată cum se manipulează convingerile. Descoperă fațetele și tehnicile ca să gândești liber!);
- corupție (citește mai multe despre rețeta românească de furat de la stat în subcategoria/seria ”Hoții de film românesc”);
- prostie (Cum poate cineva să fie prost?);
- nebunie (citește mai multe aici: Maladaptive Schemas & Modes).
Spre exemplu, atunci când un profesionist în formare face pentru prima dată un exercițiu ori o activitate, s-ar putea să nu-i iasă prea bine, iar asta este normal. Cine dorește să învețe, va folosi feed-back-ul și rezultatele primite și își va optimiza munca, astfel încât să nu repete aceleași greșeli sau măcar să facă niște greșeli mai mici. Când însă finalizează mai multe proiecte similare într-un anumit domeniu, nu mai este acceptabil să facă niște greșeli de începător. Dar dacă un profesionist, chiar și în formare, expune public un proiect și se așteaptă să fie apreciat pozitiv fără să întrunească norme elementare de funcționalitate într-un anumit domeniu? Atunci avem parte de o incompeteneță care de-a dreptul frizează prostia. Putem să ne imaginăm metaforic ca un elev de liceu încercând să-și înscrie referatul pe care a primit nota 5 la o conferință internațională de specialitate în domeniu.
Evaluarea incompetenței mai trebuie să țină cont și de portarea unor competențe dintr-o arie într-alta sau dintr-un format într-altul. Ion Iliescu, spre exemplu, a fost politician profesionist. Chiar dacă mulți nu au fost de acord cu multe din ce a făcut sau a afirmat, nu pot fi negate unele din abilitățile și performanțele sale autentice în politica românească. Ei bine, Ion Iliescu este complet incompetent atunci când vine vorba de a scrie cărți, ceea ce spune despre el că este un nepriceput autor, dar nu și un nepriceput politician. Ion Iliescu se pricepea în a folosi limbajul oral, nu și scris. În mod similar, Cristian Mungiu este un priceput regizor, care a reprezentat România în multe competiții internaționale și a regizat mai multe filme remarcabile. În același timp, Cristian Mungiu este un nepriceput scenarist. Faptul că el se încăpățânează să-și scrie propriile filme scade din calitatea producțiilor pe care le realizează iar eu efectiv am renunțat să mai urmăresc ce elucubrații scoate de mulți ani. Am dat aceste două exemple pentru a clarifica faptul că incompetența cuiva trebuie delimitată (separată, încadrată) conceptual.
Abilitatea profesională a cuiva se poate vădi foarte ușor dacă aceasta se manifestă în anumite părți/segmente și este total absentă în altele. Dar dacă cineva a demonstrat la un moment dat că poate să facă ceva? Atunci este destul de probabil că un rezultat foarte diferit al muncii sale în aceeași arie poate să se datoreze unor alte explicații, cum ar fi plagiatul, corupția sau tentativa de manipulare.
Blogul Discerne nu este de acord cu termenul de „non-valori”, întrucât consideră că acest cuvânt care nu există este un non-sens pe care îl folosesc cei care nu înţeleg ce înseamnă de fapt termenul psihologic de „valori”. Discerne respectă dreptul oricui de a avea valori diferite de cele dorite şi nobile atâta vreme cât nu le forțează asupra celor care nu le vor. Discerne respectă dreptul oricui la prostie, incompetenţă, ignoranţă şi expune cele constatate ca atare, fără dorinţa de a transforma sau schimba pe cineva. Ce este relevant în schimb este ca și tu să să poți cunoaște și înțelege ce se află în spatele imaginii poleite ale unor persoane publice care pot fi greşit identificate drept intelectuali. Intelectualii de carton trebuie să fie remarcați și etichetați ca atare, aceasta este o datorie de onoare.
Adesea, incompetența merge mână în mână cu corupția, iresponsabilitatea, neprofesionalismul și în funcție de domeniu, poate avea implicații penale sau chiar criminale. Cu siguranță, incompetența este speculată în scopuri politice.
Manifestul împotriva incompetenței este una din cauzele acestui blog (Cauzele şi valorile pe care le susţine blogul Discerne prin politica sa editorială, partea II). Prin urmare, între primăvara 2013-primăvara 2021, categoria ”împotriva incompetenței” a numărat tot mai multe articole din diferite arii: educație, publicistică, film, coaching, psihologie, training. În primăvara 2021, am păstrat conținutul dar am desființat clasificarea/categoria ”împotriva incompetenței”, iar singura ei componentă care a rămas a fost Studii de caz în incompetența publicistică, ce aparține de categoria (Copy)writing & Publishing, ceea ce am explicat aici: Discerne despre cărți, la 360°, în 40+ de trimiteri și studii de caz din 20+ de ani de experiență. În cele din urmă, sper că ce vei găsi per ansamblu în acea categorie îți va oferi Inspirație de la un profesionist despre cum poți fi și tu un publicist mai bun (link valid de la 5.6..2023).
Desigur, conținutul care figura în această categorie nu a dispărut prin reorganizarea pe alte ”căprării”, așa că m-am hotărât să fac o recapitulare, oferind și câteva meta-comentarii pe care le consider importante.
Incompetența constatată prin cărți
În subcategoria ”Studii de caz în incompetența publicistică ” au rămas cărțile a 4 autori: Liviu Alexa, Richard Dawkins, Călin Georgescu și Friedrich Nietzche.
1. Liviu Alexa este un jurnalist celebru pentru afirmațiile sale misogine (vezi aici, aici) care a scris o carte despre care am explicat în articolul recomandat mai jos cum reușește rara performanță de a îmbina o incompetență în marketing, grafică, business, publicistică, literatură și cultură. Dezastrul comentat poate fi accesat aici.
Recenzia draftului de carte “Vulvonerabilitate. Cum să ai un orgasm în 3,5 paşi” de Liviu Alexa. (publicat și în Jurnalul Bucureștiului)
2. Richard Dawkins este un autor versat a zeci de cărți, cu pretenții de pregătire științifică. Mai exact, este un biolog care a scris o carte de filosofie și religie fără să folosească abilitățile sau pregătirea elementară pentru oricare din aceste subiecte. În recenzia în 4 părți făcută de av. George Perju, incompetența lui Dawkins de a se propunța pe subiect este stabilită în mod evident din demontarea primelor 4 capitole.
“Dumnezeu: o amăgire”, de Richard Dawkins. Analiză. Partea I. Dawkins vs. Religie
“Dumnezeu: o amăgire”, de Richard Dawkins. Analiză. Partea II. Creştinismul după Dawkins
“Dumnezeu: o amăgire”, de Richard Dawkins. Analiză. Partea III. Argumentele (i)raționale ale lui Dawkins)
“Dumnezeu: o amăgire”, de Richard Dawkins. Analiză. Partea IV. Argumente evoluționiste și creaționiste
3, Călin Georgescu este un pedolog (adică specialist în diferitele tipuri de soluri), politician și autor de carte. Este de asemenea, după cum se poate observa din modul în care a scris această carte (care nu e prima), analfabet științific care propune politici bazate pe statistici pe care ori nu este în stare să le înțeleagă, ori le folosește în mod manipulativ. Argumentarea urmează în analiza pe care am făcut-o cărții. Călin Georgescu își demonstrează inabilitatea de a contribui la cunoaștere prin actul de a scrie o carte.
Recenzia cărţii „Pentru un ideal comun”, de Călin Georgescu: partea I, ⁂ partea II ⁂ rezumat și referințe
4. Friedrich Nietzche a fost un profesor de filosofie care a scris în domeniul filosofiei. Filosofia, ca disciplină, include argumentarea, dar nu și opera lui Nietzche, ce pare să ignore multe din regulile elementare de introducere a unor idei. Așadar, dacă Nietzche a avut vreodată abilități de argumentare, se pune problema dacă le-a folosit vreodată, pentru că din lucrările rămase de la el, asemenea skilluri nu transpar.
Anticrestinismul lui Nietzsche, partea I
Anticrestinismul lui Nietzsche, partea II
A se observa că deși și cartea ”Iluminații” de Pierre Andre-Taguieff a fost recenzată pe acest blog, dar respectivul autor și-a demonstrat cel puțin o parte din abilități, reușind un volum ce reprezintă un studiu de caz interesant de manipulare. De aceea, recenzia acelei cărți nu figurează alături de cele de mai sus.
În ce alte arii s-a mai atras atenția asupra incompetenței?
Articole despre oroarea cinematografică numită ”După dealuri” (2012)
Acest film a fost atât de prost și ofensator, încât am considerat necesare mai multe articole care să prezinte din multiple puncte de vedere, de la mai mulți autori și pe mai multe bloguri argumentele corespunzătoare. Incompetența comentată ține de scenariu, producție, tema filmului și calitatea argumentării tezei. Incompetentul în cauză este Cristian Mungiu, care a fost acuzat de furtul temei scenariului de la ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, de furtul unor melodii pentru același film de la Cornel Constantiniu și Angela Similea, de plagiat în cazul filmului”Amintiri din epoca de aur” și de fraudă cu fondurile CNC în cazul aceluiași film.
De ce „După dealuri” nu a fost nominalizat la Oscar
Ortodoxia ca şi confesiune creştină vs. ortodoxia după Mungiu.
Alte articole despre incompetența în domeniul filmului
Avem mai jos cîteva cazuri deosebite:
Casa de pariuri ratate în film – incompetență repetată în documentare, film, marketing cultural, relații publice și gestiunea imaginii unor organizații/autori
Cele mai debile filme româneşti din 2015-2016, partea I – incompetență repetată în lung-metraje de ficțiune care frizează nebunie
Cronica filmului românesc „Billion Star Hotel” – incompetență combinată cu prostie, ambele blatante
Incompetența în coaching
Aceste articole nu adresează în mod nominal o persoană sau un grup de persoane, ci scot în evidență o problemă instituțională care se manifestă în mai multe țări, la care este important să fie atenți atât coachii în formare/supervizare, cât și clienții celor care susțin că oferă coaching. Critica nu îi vizează pe cei care oferă coaching fără formare, ci pe cei ce practică fără să aibă competențele specifice meseriei chiar dacă ajung să fie certificați.
„Am să-ţi rezolv problema, indiferent ce-ar fi!” / “I’ll solve your problem, no matter what” [en]
10 lucruri pe care coach-ul începător nu ți le-a spus / 10 Things That Your Beginner Coach Hasn’t Told You [en]
10 lucruri pe care coach-ul veteran nu ți le-a spus / 10 Things That an Experienced Coach Hasn’t Told You [en]
10 lucruri pe care formatorul de coaching nu ți le-a spus / 10 Things that the Coaching Trainer Hasn’t Told You [en]
Incompetența în training
Aceste articole beneficiază de dubla mea perspectivă din pozițiile de cursant și de trainer practicant și certificat și oferă anumite elemente de comparație legată de practici observate în România. Utilitatea articolelor, ca și în cazul celor despre coaching este că oferă niște elemente care pot fi verificate de către cine este interesat să primească servicii de calitate în această arie profesională.
Training – cea mai proastă şi cea mai bună experienţă / Training – the Worst and the Best Experience [en]
Ce nu ți-au spus până acum trainerii, partea I. Valoarea a ceea ce înveți./ What Trainers Haven’t Told You So Far, part I. The Value of What You Learn. [en]
Ce nu ți-au spus până acum trainerii, partea II. Experiența de învățare./ What Trainers Haven’t Told You So Far, Part II. The Learning Experience [en]
Ce nu ți-au spus până acum trainerii, partea III. Aplicabilitatea a ceea ce înveți. ./ What Trainers Haven’t Told You So Far, Part III. The Applicability of What You Learn. [en]
Ce nu ți-au spus până acum trainerii, partea IV. Organizarea timpului. Imagine. Comunicare. ./What Trainers Haven’t Told You So Far, Part IV. Time Management. Image. Communication. [en]
10 lucruri pe care formatorul de coaching nu ți le-a spus / 10 Things that the Coaching Trainer Hasn’t Told You [en]
seria De la Ana la Caiafa
Seria „De la Ana la Caiafa” pe Discerne este despre o experiență birocratică prin care am trecut eu din cauza unei probleme instituționale la mai multe facultăți din București, care i-a afectat, după cunoștințele mele, pe zeci de mii de absolvenți de studii superioare din România. S-ar putea să crezi că actele de studii eliberate de instituții reputate cum sunt ASE sau SNSPA reprezintă acte originale ce pot fi recunoscute în Uniunea Europeană, dar nu afli dacă e așa până când ceri Ministerului Educației să ți le vizeze.
partea a III-a, sau Mâţa fiebinte din curtea SNSPA
partea a IV-a: Ping-Pong instituţional
partea a V-a: În căsuţa din poveste
partea a VI-a, sau Despre Mitul Responsabilităţii Rătăcite
Despre incompetență sau malpraxis în psihologie
În primul caz, este discutabil dacă incompetența respectivă este una de marketing, de comunicare instituțională sau de psihologie. În articolul din două părți despre întrebări ce merită adresate psihologului, nu este vorba în mod implicit despre incompetență, ci despre moduri de a o preîntâmpina. Ultimul caz este o ficțiune intenționat satirică nu la adresa psihologilor în general, ci la adresa incompetenței unei minorități a coachilor, psihologilor, consilierilor și altora asimilabili care comit malpraxis.
Ce întrebări să-i pui psihologului pe care îl alegi partea I ⁂ partea II / What Questions to Ask Your Psychologist [en]
Altele despre incompetență
Cum se manifestă incompetența în middle management?
Studiu de caz din experienţa în managementul conflictelor
Lucrezi cu incompetenţi? Iată ce să eviţi 🙂
O concluzie provizorie
Incompetența este o sursă majoră de stress și emoții negative pentru oamenii inteligenți. Intenția pozitivă din spatele acestor zeci de articole, este de a educa pe cei care doresc să discearnă între calitate și lipsa calității. Ținând cont că denumirea blogului este Discerne, este absolut evident că trebuie să existe și studii de caz de tipul ”așa nu”. Motivul pentru care am desființat categoria ”împotriva incompetenței” în 2021 nu este că am renunțat la această direcție, ci pur și simplu pentru că am realocat conținurile respective pe alte criterii în alte (sub)categorii.
Îți urez lectură revelatoare și explorare productivă!
Copyright text © Marcus Victor Grant 2023-prezent, toate drepturile rezervate.
Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
DISCERNE 