Eu sunt liber profesionist. Asta înseamnă că îmi desfășor activitatea împărțindu-mi timpul într-o manieră planificată între toți oamenii care beneficiază de serviciile și munca mea, treburile administrative și viața personală. Fiecare câte puțin, cu condiția ca lucrurile să fie planificate, poate să aibă câte o bucățică din timpul meu. Sarcinile asumate îmi condiționează viața să fie o mașinărie foarte eficientă, iar ritmul cu care se succed activitățile mele și oamenii cu care interacționez pe parcursul unei zile sau a unei săptămâni este unul foarte motivant. În unele zile care au foarte multe întâlniri și sarcini urgente, nici nu am senzația că muncesc, deși mă trezesc la ora 6, mă culc la 12 noaptea și abia dacă am timp să iau o masă.
Faptul că sunt liber-profesionist înseamnă, în esență, că „dacă nu muncesc, nu mănânc”. Așadar, nu-mi permit să amân, să refuz clienți sau oportunități din motive personale. Cu toate acestea, un lucru clar pe care îl încurajez, din propria experiență, la clienții mei, este că nu ai nevoie să fii sclavul programului tău și mai ales, nu trebuie să lași pe altcineva să-ți facă programul. Să ne înțelegem. Nu faci vânzări, nu ai bani. Banii se câștigă cel mai adesea din vânzări. Candidatul îi vinde recrutorului ideea că el va fi angajatul potrivit. Șeful îi vinde angajatului ideea că va fi superiorul de treabă. Colegii îi inspiră noului angajat ideea că vor face bună echipă împreună. El le vinde tututor ideea că merită să rămână în poziție. Eu vând clienților mei ideea că pot să îi sprijin să facă orice își propun ei mai bine decât deja o fac. Ei vând mai departe clienților soluțiile de care au nevoie. Dar omul nu a fost făcut pentru bani, și nici pentru slujbă. Omul nu a fost făcut pentru telefon, telefonul a fost făcut pentru om!
Tu ai văzut vreo persoană muncitoare să moară de foame în România din ziua de astăzi? Eu nu am văzut. Nu cred că există. Așa că mai relaxează-te și zâmbește! A venit toamna.Și chiar dacă după ea vine o iarnă grea, am senzația că vom reuși să ne descurcăm mai bine decât ne înrigorăm despre asta.
(continuă să citești după media ↓)
Dacă ești liber-profesionist sau vrei să devii, o recomandare pe care o am pentru tine este bazată pe o observație de bun simț. Chiar dacă banii se fac cu efort, se păstrează cu calm. Caută oferte mai bune pentru tot ce ai reală nevoie, dicumentează-te-vă bine (nu obsesiv) înainte să cumperi orice, oferă cu generozitate dacă poți, învață să primești ceea ce îți dăruiesc ceilalți și învață să ceri ce vrei și ai nevoie! Clienții este mult mai probabil să cumpere de la oameni calmi care transmit ideea că își respectă munca și timpul.
Această atitudine presupune planificarea unei zile pe săptămână (pentru majoritatea oamenilor e duminica) în care nu lucrezi și stai și te odihnești, chiar dacă în restul timpului ești disponibil la orice oră din zi și din noapte. În restul săptămânii, bine ar fi să faci și ceva sport și să te îngrijești în mod proactiv de sănătate, în sensul de a-ți face analize la păr (mai ieftine și relevante decât la sânge) și eventual alte tipuri specifice de analize o dată pe an, să iei suplimente alimentare (nu medicamente) pentru compensarea substanțelor insuficiente în corp. Altfel, o lună de boală va ajunge să te coste mai mult decât un an de mentenanță a sănătății.
Un pericol care îi paște pe liber-profesioniștii care lucrează mai mult de acasă este izolarea socială, iar în legătură cu asta recomandarea mea este stabilirea unor întâlniri și discuții frecvente, ori față în față, ori prin Skype sau telefon, cu prietenii, inclusiv și mai ales în timpul săptămânii și, mai ales (dar nu de fiecare dată), în ziua liberă.
Sarcinile administrative și/sau casnice pot să fie ori delegate unor persoane (menajeră, bucătar, asistent), ori pot fi realizate în paralel cu activități de ascultare a unor audiobookuri și vizualizare a unor traininguri sau documentare care au legătură cu direcțiile de dezvoltare profesională stabilite, nu sunt doar ceva de ascultat ca să nu ai senzația că pierzi timpul.
Un timp important, dar nu foarte solicitant, este necesar a fi alocat actualizării tehnologice. În fiecare lună, trebuie să existe un buget pentru tehnologie: dispozitive digitale, medii de stocare, accesorii, consumabile, încărcătoare, acumulatori, baterii, multifuncționale, sisteme de operare, softuri, etc. Acest timp este egal cu importanța pe care o are a citi și a parcurge documentații de specialitate pentru îmbunătățirea cunoștințelor și a skillurilor în aria specifică în care liber profesionistul își oferă serviciile, la care se mai adaugă, bineînțeles, informarea cu privire la mediul economic, social și mai ales legislativ general. Asta, așa, ca să nu te trezești inoportunat în fața unei oportunități.
Ideea că la un moment dat ai terminat cu învățatul și ai nevoie să pui în practică ceea ce ai învățat este una din cele mai cretine cu putință care există în societatea românească. Să te oprești din învățat este același lucru cu a te hotărâ să devii un prost inteligent pasiv. Pentru a aplica ce ai învățat, ai nevoie mereu să înveți moduri noi, mai eficiente, care să te sprijine să folosești ceea ce deja știi. Desigur, poți considera că nu ai timp să înveți. Poți considera că atâta vreme cât nu te dă nimeni afară din poziția pe care o ai și nu primești șuturi de nicăieri și ești apreciat/ă prin comparație cu alții nu e nevoie cu adevărat să te dezvolți personal sau profesional. Ești liber/ă să nu citești linkurile pe care ți le dau, cărțile pe care ți le recomand, să nu vezi filmele pe care ți le sugerez. Ești liber/ă să nu faci testele pe care ți le trimit și să nu folosești tehnicile pe care ți le ofer. Ești liber/ă ca în loc să vii la seminariile pentru dezvoltare personală și profesională pe care le organizez la niște prețuri ridicol de mici să te duci la munte, “acasă la părinți”, în concediu, sau „să vezi ce mai apare”. În același timp, nu te mira când cei care sunt liberi să te întreacă o fac fluierând. Nu o fac pentru că au ceva cu tine. O fac pentru că vor să se întreacă pe sine. Pentru că pot și vor. Peste vreo 5 ani, ai să te întrebi cum de acel tinerel, cu 10-15 ani mai mic decât tine, câștigă mai bine ca tine și eventual ți-a luat locul de muncă/clienții. Este pentru că și-au ascuțit toporul – vezi mai jos povestea tăietorului de lemne ca să ânțelegi.
(continuă să citești după media ↓)
Așadar, tu, ca liber profesionist îți faci programul, tu te bucuri de rezultate. Cum îți planifici lucrurile, așa reușești să te bucuri de rezultatele muncii tale. Care sunt câteva ponturi strategice care m-au ajutat să mă păstrez în formă din 2005 încoace?
Ia-ți o zi liberă de odihnă pe săptămână în care îți dai voie să nu îți planifici nimic profesional, ci odihnește-te sau petrece timp cu cei dragi.
Fă-ți timp zilnic pentru sănătatea ta. Nu îți mai plătește statul atâtea cheltuieli medicale, prin urmare fii proactiv. Are rost să plătești ca să nu fii trecut/ă prin hățișurile birocrațiilor medicale.
Fă-ți (puțin) timp pentru prieteni în fiecare zi a săptămânii.
Nu-ți pierde prea mult timp doar cu sarcinile administrative. Deleagă-le sau fă ceva mai productiv în timp ce te ocupi de ele.
Alocă-ți timp și bani pentru tehnologie și pentru ascuțirea skillurilor în domeniul tău.
Calmează-te. Lucrurile nu sunt atât de grave cum pot să pară uneori. Creativitatea ajunge mai ușor la oamenii calmi.
Îţi mulţumesc!
Happy freelancing!
Copyright © Marcus Victor Grant 2017-prezent, toate drepturile rezervate. Acest articol a mai fost publicat în revista Economia Online(nr. 58, 28/02/2017, în categoria Gandire economica) aici.
Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.