Perspectivele schimbării organizaționale din paradigma nivelurilor valorilor în România

Pentru a înțelege criza prin care trecem, poate fi util să învățăm din cea anterioară.

Valorile tind sa fie un domeniu teoretic, din cauza conceptului, care este abstract. Conceptul nivelurile valorilor ar putea sa para si mai abstract. Acesta a fost dezvoltat de psihologul american Clare W. Graves (cel care l-a determinat pe Maslow sa-si revizuiasca piramida necesitatilor, adaugandu-i niveluri. Totusi, la nivel organizational, si chiar mai mult, la nivelul unor guverne care au beneficiat de pe urma cercetarilor realizate (prin National Values Centre), este unul cat se poate de concret si specific.

Teoria lui Clare Graves vine in completarea perioadelor dezvoltarii psihologice postulate de Massey si este fundamentata prin munca cercetatorilor Don Beck, Chris Cowen si Natașa Todorovic, este folosita ca fundament de diagnoza a lumii corporatiste si se afla in avangarda preconizarilor schimbarilor in mediul organizational.

Pe scurt, Clare Graves formuleaza nivelurile valorilor ca o paradigma a dezvoltarii individuale, organizationale si de civilizatie, de-a lungul timpului, de la nivelul de valori 1 la nivelul de valori 9 (uneori reprezentate prin culori), fiecare dintre niveluri fiind caracterizate de anumite perceptii asupra mediului si comportamente specifice pentru interactiunea cu acesta. Domeniul este extrem de complex si studiaza aspecte profund inconstiente ale mintii umane, pe o structura prezentata pe o spirala: evolutia se produce de la un nivel al valorilor la altul, fiind doar momentana (si iluzorie) „sarirea” nivelurilor si deosebit de costisitoare (nu neaparat in bani) intoarcerea la niveluri anterioare. Fiecare nivel are propriile avantaje si dezavantaje, fiind potrivit pentru anumite tipuri de actiuni, sau orientari si, evident, pentru publicurile-tinta ale companiilor.

Daniel Bichis, antreprenor si trainer roman, analizand rezultatele privind nivelurile valorilor, comenteaza asupra impactului pe care criza economica inceputa in 2007 a inceput sa il aiba asupra societatii occidentale, asa cum o cunoastem. El observa ca aceia care si-au asumat un nivel al valorilor pe care nu l-au castigat prin dezvoltare personala, tind sa revina catre nivelul de valori la care inca nu au rezolvat anumite probleme. Psihicul acestora functioneaza, in realitate, la un nivel de valori „de criza”, care este si nivelul cel mai apropiat de exprimarea identitatii reale. Prezentarea facuta de Daniel Bichis pe tema Dezvoltarea la nivelul identitatii (1) pornea de la intrebarea: „cine mai esti, daca pierzi tot ceea ce ai si te defineste in relatie cu mediul: slujba, casa, familie, masina, prieteni?”.

Un alt studiu, Managing tomorrow’s people, PricewaterhouseCoopers, realizat in 2007 pe mai mult de 3000 de absolventi din SUA, China si Marea Britanie, masoara viziunea absolventilor asupra cursului de evolutie a lumii corporatiste in care traim (2). Modelul investigat de ei se centreaza partial pe modelul dezvoltat de Graves, rezultatele cercetarii concentrand raspunsurile in jurul a trei factori, care definesc 3 niveluri clare ale valorilor, stabilite de Graves, din cele 9 posibile postulate de el (ulterior dezvoltate pana la 12, pe baza investigatiilor lui Cowen si Beck). Propun folosirea acestui cadru conceptual pentru date despre societatea românească de la începutul secolului.

Corelarea unor date statistice ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu politicile fiscale romanesti din 2009 si 2010, oferea perspective extrem de sumbre in contextul viitorului organizational identificat de studiul Managing tomorrow’s people care la randul sau, foloseste (ca paradigma pentru diagnoza) nivelurile valorilor din teoria Spyral Dinamics a lui Graves.

Conform unui studiu (3) publicat de minister in 2006 (realizat cu sprijinul ANOFM) drept perspectiva a dezvoltarii pentru 2010, se constatau urmatoarele, pe un esantion reprezentativ de mai bine de 1000 de companii din mediul economic romanesc:

• Din firmele cu peste 250 de angajati, 77,2 % aveau un plan propriu de dezvoltare, pe cand doar 28 % din firmele cu mai putin de 9 angajati aveau un plan de dezvoltare propriu

• Rata de creare a posturilor noi a fost inregistrata cea mai mare ca fiind din partea firmelor cu mai putin de 9 angajati, preponderent firme care aveau veniturile egale cu cheltuielile

• Exista o corelatie de 81,4 % a investitiilor cu planurile de dezvoltare din anul anterior

• 67 % din firme considerau ca pana in 2010 vor exista importante schimbari tehnologice

• Microintreprinderile evaluau o crestere a personalului cu o medie de 23, 88 angajati, in comparatie cu firmele cu peste 250 de angajati, cu o medie de 0.98 de angajati

• Procentajul cel mai ridicat de tineri sub 24 de ani, multumiti si mai degraba multumiti la locul de munca se inregistra in microintreprinderi (81 %)

• Principalii factori cauzatori de schimbare in continutul activitatilor au fost: adaptarea la nevoile clientilor, cresterea competitiei si retehnologizarile.

Mentionez faptul ca aceasta situatie se inregistra in primul deceniu (adica atunci cand au fost culese datele, in 2005) se intampla in plina perioada de boom economic, imediat dupa reforma monetara a lui Mugur Isarescu si cu doi ani inainte sa existe cel mai mic semn al crizei.

Studiul Managing tomorrow’s people afirma, in 2007, ca viitorul organizatiilor apartine unor 3 mari categorii:

• Companiile albastre (nivelul de valori 4 la Graves, axate pe respectarea procedurilor si a sarcinilor de inregistrare si monitorizare a performantei, cu obiective transnationale si macroeconomice, care se adapteaza greu la schimbare, dar functioneaza ca un ceasornic),

• Companiile portocalii (nivelul de valori 5 la Graves, companii mici, axate pe servicii strategice, cu spirit antreprenorial, orientate spre ultra-nisare pe piata si pe public intr-o maniera flexibila – aici intra si cea mai mare parte a conglomeratelor de advertising si toate agentiile de relatii publice si de branding) si

• Companiile verzi (nivelul de valori 6 la Graves, companii orientate spre crearea pe termen lung a unui mediu sanatos pentru toata lumea, dominat de respect si CSR).

Luand in calcul cele mentionate, constientizam urmatoarele:

Mediul antreprenorial din Romania (companiile portocalii) nu avea o viziune strategica pe termen lung care sa aduca durabilitate economica atunci cand cei multi indicatori economici erau in crestere. Intr-un mediu lipsit de criza, doar un sfert aveau planuri de dezvoltare si majoritatea doar supravietuiau. Raspunsul politic al guvernului Boc in 2009 a fost introducerea impozitului forfetar, care a lovit direct in companiile care asigura principalul pilon de sustinere a economiei prin investitiile realizate, contributia la bugetul de stat si ocuparea locurilor de munca. Aceasta decizie a dus la suspendarea a peste 100.000 de firme romanesti in 2009 (4) si la inchiderea a alte peste 250.000, doar in intervalul 2009-2010 (5), din aproximativ jumatate de milion cate existau. Pana in 2012, s-a inregistrat un reviriment (6) al acestei situatii.

In mediul descris de studiul guvernamental, companiile portocalii nu aveau un viitor prea luminos in Romania, cu atat mai mult cu cat statul le-a pus bete in roate (spre exemplu, in Bulgaria, in 2009, statul a redus capitalul social pentru deschiderea unei firme de la 5000 de leva, la 2 leva; între timp, in Romania, pentru 2010 se lua in considerare incasarea impozitului forfetar anticipat).

Efectul s-a observat si in piata de advertising. Sintagma „muncim de trei ori mai mult pentru de doua ori mai putini bani” s-a incetatenit. Spre exemplu, necesitatea si functia de CSR a organizatiilor reprezinta o componenta care tine de nivelul de valori 6 – chiar daca nu este proprie doar companiilor verzi. Sorana Savu a publicat in 2010 bilantul advertisingului romanesc pe site-ul Asociatiei Internationale de Advertising, filiala din Romania (premiata ca cea mai activa din lume). Ea noteaza: „Priveam CSR-ul, un domeniu pe val in 2008, ca victima principala a lui 2009, cel putin valoric, pentru ca donatiile vin dintr-un profit pe care trebuie sa-l produci in primul rand. Asa a fost – in general, programele de CSR care au ramas in picioare au fost cele care ofereau o componenta economica clara (vezi programele de reciclare), cele bazate pe voluntariat sau donatii participative (companie si angajati).” (7)

In aceste conditii viitorul companiilor „verzi” in Romania, pare destul de… straveziu. Ipoteza si observatia facuta de Daniel Bichis la Congresul Mondial la care a reprezentat Romania in 2009, la Rio de Janeiro, Brazilia (8), este foarte pertinenta: societatea revine la nivelurile de baza, ceea ce se întâmplă în fiecare criză.

(continuă să citești după media ↓)

La seminarul pe tema „Dezvoltarea la nivelul identitatii” (1), majoritatea celor prezenti in sala i-au raspuns lui Daniel Bichis ca sunt preocupati si traiesc la nivelul de valori…nu 4, nu 5, nu 6, ci… 1 (!), adica preocupati strict de a supravietui, de siguranta zilei de maine. Amintesc ca acesta era un seminar pentru dezvoltare personala (!).

Teoria lui Clare Graves, imbunatatita in urma studiilor realizate prin National Values Centre din SUA, formuleaza urmatoarele conditii de baza, pentru trecerea de la un nivel de valori la altul:

• pentru a trece de la nivelul de valori 2 la nivelul de valori 3, individul / organizatia trebuie sa renunte la victimizare si sa obtina intelegere;

• pentru a trece de la nivelul de valori 3 la nivelul de valori 4 (organizatiile albastre), individul / organizatia trebuie sa renunte la ranire si respingere si trebuie sa obtina acceptare de sine;

• pentru a trece de la nivelul de valori 4 la nivelul de valori 5 (organizatiile portocalii), individul / organizatia trebuie sa renunte la invinovatire si sa obtina iertare (absolvire, ingaduinta);

• pentru a trece de la nivelul de valori 5 la nivelul de valori 6 (organizatiile verzi), individul / organizatia trebuie sa renunte la astepari neimplinite si sa se lase purtate de curent.

  (continuă să citești după media ↓)

Companiile mari (albastre) incearca sa isi reduca din costuri externalizand servicii, modificand structura recompensarii in munca si realizand contracte de colaborare sau contracte pentru drepturi de autor sau contracte pe termen determinat, sau contracte cu norma partiala – orice, pentru a plati mai putin la stat. Angajatii raspund la aceste masuri, precum si la disponibilizari, cu frustrare, victimizare, ranire, respingere, lipsa de intelegere a fenomenului global care afecteaza piata. Mediul antreprenorial este afectat de conditiile economice si primeste factura datoriilor externe ale Romaniei, in conditiile in care viitorul organizatiilor „portocalii” este dictat de companiile „albastre„.

In 2010, a fost abolit impozitul forfetar, dar s-a majorat TVA-ul, de la 19 % la 24 %. In 2011, s-au modificat: Codul Fiscal, Codul Civil, Codul Familiei. In 2012, s-a modificat Codul Penal. Conform acestuia, infractiunile de complot si subminarea economiei nationale nu mai sunt incriminabile prin lege. (9)

Intr-un asemenea context, shimbarea organizationala in Romania se produce in sens de involutie, cu costuri pentru economia si societatea romaneasca ale caror efecte se vor vedea pe termen lung intr-o lume a organizatiilor transnationale preocupate strict de exportarea profitului in tarile de origine. Inceputul este marcat de pierderea controlului asupra economiei de catre stat: munca la negru devione regula, statul nu stie cati angajati are, evaziunea fiscala depaseste toate recordurile precedente, orele suplimentare neplatite devin regula, iar angajatii trebuie sa produca din prima zi. (10)

Modalitatea, in Romania anului 2022, de a facilita schimbarea intr-o organizatie, este de a-i ajuta pe angajati sa inteleaga (constientizeze) realitatea mecanismelor economice care influenteaza realitatea imediata, a-i ajuta sa accepte aceastra realitate si sa o infrunte prin gandire strategica orientata spre dezvoltare si eficienta. Organizatiile romanesti nu mai au timp de exercitii pentru cultura organizationala, acestea trebuie sa se schimbe acum sau sa moara. Progresul la nivelul valorilor nu mai e o dorinta, ci o necesitate, pentru ca stagnarea, in realitatea de piata, este echivalenta cu abandonul.

  

Referinte:

(1) Grant, Marcus Victor (2013, februarie 26) Coaching la nivelul identitatii cu Daniel Bichis, https://discerne.wordpress.com/2013/02/26/coaching-la-nivelul-identitatii-cu-daniel-bichis/;

Bichis, Daniel (2009) Dezvoltarea la nivelul identitatii, seminar, Bucuresti, 2009 Video la http://www.youtube.com/watch?v=hAy8DLuYQtM si la http://www.youtube.com/watch?v=Un1hqWvb24s ;

(2) PricewaterhouseCoopers (2008) Managing tomorrow’s people, http://www.pwc.com/gx/en/managing-tomorrows-people/future-of-work/pdf/mtp-millennials-at-work.pdf; mentionez ca am avut, pentru documentare, acces si la un document intern PricewaterhouseCoopers Romania;

(3) Pirciog, Dr. Speranta; Ciuca, Dr. Vasilica; Blaga , Dr. Eugen (coord.) (2006) – Evolutia ocupatiilor pe piata fortei de munca din Romania in perspectiva anului 2010, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Bucuresti;

(4) Ionica, Eugen (2009, septembrie 10) Impozitul forfetar si recesiunea au pus pe butuci 100.000 de firme, Saptamana Financiara, Bucuresti;

(5) Paul, Andreea Maria (2011, martie 14) 84 % din firmele care au disparut in anii 2009-2010 fie nu aveau activitate, fie erau pe pierdere, http://www.andreeavass.ro/blog/2011/03/84-din-firmele-care-au-disparut-in-anii-2009-si-2010-fie-nu-aveau-activitate-fie-erau-pe-pierdere/ ;

(6) Capital (2012, martie 29) Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea a scazut cu 34 % in primele doua luni din 2012 ;

(7) Savu, Sorana (2010) Ramane cum am stabilit, International Advertising Association, Bucuresti, 2010 http://iaa.ro/Articole/Opinii/Ramane-cum-am-stabilit/3182.html ;

(8) Bichis, Daniel (2009) prezentare video, Congresul Mondial de Coaching si NLP, Rio de Janeiro, Brazilia, 2009 http://www.youtube.com/watch?v=m3yBXFheVyU ;

(9) Vasilcoiu, Cristian Stefan (2012, ianuarie 6) Ministrul Predoiu: Subminarea economiei nationale nu mai exista in noul Cod Penal: Ioan Niculae ar putea fi ACHITAT. http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-predoiu-subminarea-economiei-nationale-nu-mai-exista-in-noul-cod-penal-ioan-ni-960424.html ;

(10) Giurgea, Mihai (2012, aprilie 1) (web log) Angajatii romani si-au pierdut toate drepturile!, http://capitalismpepaine.wordpress.com/2012/04/01/angajatii-romani-si-au-pierdut-toate-drepturile/ .

  

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2010-prezent, toate drepturile rezervate. Articol scris initial in 2010 ca proiect de master, actualizat in 2013, publicat in Economia Online la 30.04.2013 aici, actualizat în decembrie 2021 pentru a fi republicat pe acest blog

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.