Memoria, cheia către structura complexității

Oare și tu…?

Dacă și tu ai probleme cu memoria, atunci este foarte probabil că vei uita să citești articolul acesta mai târziu și încă și mai probabil, nu vei ține minte ce concluzii ai tras din el și ce să aplici, prin urmare, grăbește-te să îl parcurgi și să hotărăști cât mai repede ce vrei să faci!

Probabil că mulți din cei care încep să descopere citirea rapidă se întreabă de ce oare vine ea atât de aproape la pachet cu memorarea. Tehnicile de memorie sunt concepute pentru a structura informația pe care fiecare își propune să o rețină.

Complexitatea informației pe care fiecare o are la dispoziție depinde de criteriile pe care își stabilește ”cutiuțe” mentale. Acestea se transpun concret în foldere, dosare, tag-uri (etichete), categorii și subcategorii, care ar trebui să fie structurate și ierarhizate logic.

Cei care au studiat în liceu sau în facultate profilul real sunt poate familiarizați într-o măsură cu grafuri, algoritmică, diagrame, scheme pe care le pot crea pentru a-și organiza informația într-o manieră tabelară sau eventual tridimensională.

Aceste abilități par a nu fi atât de evident necesare, dar în unele domenii profesionale, acestea sunt pe cale să devină extrem de importante. În era informațională și mai ales în domeniul serviciilor, oamenii (și de ceva timp și androizii și roboții) operează cu informații, pe care le vizualizează, le modifică și le transmit într-o manieră strategică, ierarhizată, procesată, cantitativă pe mai multe criterii și dimensiuni, fiecare având propriile standarde pentru măsurare.

(continuă să citești după media ↓)

Bun, dar care-i legătura cu memoria?

Grecii antici își transmiteau din generație în generație legendele, oral, până s-au găsit unii care să le scrie și să rămână posteriorității sub forma sub care le avem acum. Cum reușeau eu să memoreze zeci de mii de versuri? Folosind multe sertare mentale. Adică exact ceea ce îți pun la dispoziție tehnicile de memorare.

Dacă îți înveți mintea să gândească în taxonomii, folksonomii și chei de memorie, cu siguranță că poți organiza orice conținut. De fapt, una din cele mai mari provocări înainte de a pune la punct orice fel de proiect de memorare masiv este să categorisești informația, bazându-te pe recunoașterea tiparelor și descoperirea structurii.

Intuitiv, unii se pricep mai bine la asta decât alții, eventual în funcție și de cât de bine au fost învățați să învețe la gramatică, geografie și istorie: materii care au informațiile prin definiție destul de structurate după date și criterii clare și uneori concrete.

Spre exemplu, eu am avut șansa unor profesoare e geografie care ne-au învățat să facem scheme grafice (nu hărți) pentru a memora informațiile destul de complexe pe care nu aveam cum să le reținem logic. Fără să conștientizez atunci valoarea lor, aceste ponturi au fost deosebit de utile.

Un alt exemplu bun de obicei util este să evidențiezi folosind culori diferite anumite informații pe un text, chiar cu riscul ca ale tale materiale de studiu să arate ca un ”șantier”.

Astfel, pentru cei care se așteaptă că și-au ”tras” linie de citire rapidă prin achiziționarea unor produse, sau a unor softuri, ori prin experiența de a participa la vreun seminar sau webinar, sau au cumpărat serviciii de consltanță sau coaching, mai am o veste secundară destul de importantă: dacă nu vă apucați să deprindeți skillurile corelate cu memorarea (organizarea informației, recunoașterea tiparelor, crearea de asocieri inovatoare, vizualizarea datelor), veți avea dificultăți în a asigura motivul principal pentru care citiți: acela de a reține și utiliza practic informația.

 

De ce?

Voi face analogie cu organizarea spațiului dintr-o casă. Fiecare obiect are (sau se presupune că ar trebui să aibă) un loc al său, în funcție de categoria în care se găsesc. De exemplu, detergenții stau într-un raft lângă mașina de spălat, încălâămintea folosită frecvent stă în hol, la cuier, iar foile de scris se găsesc într-o cutie din preajma biroului, alături de instrumentele de scris. Dacă vei căuta șosetele, cu siguranță nu le vei găsi în oalele din bucătărie, iar dacă vei căuta pixurile, cu siguranță nu le vei găsi în mașina de spălat. Astfel, are sens să grupezi obiectele similare în funcție de rolul lor cât mai aproape de locul în care le vei utiliza, astfel încât să îți fie cât mai ușor să le iei și să le pui înapoi la loc.

Informațiile pe care le asimilăm prin memorare se rețin prin asemănare și diferențiere în raport cu ceea ce deja știm. Cu cât percepțiile noastre despre un anumit domeniu sunt mai extinse, cu atât putem face mai ușor corelații cu alte domenii învecinate. De exemplu, dacă am studiat destul de amplu psihologie și economie și citim o carte de psihologia consumatorului, cu siguranță putem ”lega” cele două domenii mai ușor, facilitând crearea de sinapse.

În schimb, dacă informația de care vrem să dispunem nu are niciun reper (nu știm ”unde” s-o încadrăm pe harta noastră mentală, este ca și cum am așeza un nou obiect oriunde: nu contează unde îl punem, pentru că oricum nu-l vom găsi când avem nevoie de el. Chiar dacă îl avem, nu contează prea mult, pentru că e ca și cum nu-l avem dacă nu știm unde e și nu-l putem folosi.

Un profesor care a predat în licee până când a ieșit la pensie a observat următorul fenomen: de fiecare dată când cerea o definiție, elevii erau foarte prompți în a citi definițiile de pe wikipedia pe smartphone-urile lor. Totuși, la sfârșitul orei, nu țineau minte nimic din ceea ce au citit.

Dacă și tu ai dificultăți în a ține minte lucruri, de la aspecte elementare de genul unde ai pus cana aceea, de ce ai intrat pe contul de e-mail sau ce obiect ai nevoie într-o cameră, până la care sunt regulile pe care trebuie să le urmezi pentru un anumit raport, ce ai de vorbit cu un client și care sunt caracteristicile produslui pe care îl ai de rpezentat clienților, ca să nu mai vorbim de pregătirea minuțioasă pentru examene complexe, atunci ai nevoie de servicii de consultanță în învățarea eficientă. Acestea nu vor înlocui ceea ce nu ai reușit să înveți în liceu sau în facultate în ce privește structurarea și sistematizarea informației pe criterii logice, dar îți vor oferi exerciții, practici, tehnici care să-ți dezvolte abilitățile în așa fel încât să poți recupera ce ai nevoie singur.

Dacă nu citești cărți, atunci este ca și cum nu ai învățat să citești, pentru că oricum nu te folosești de abilitatea aceasta. Dacă nu ai învățat să memorezi, atunci este ca și cum ai trecut prin școală degeaba: școala se presupune că ar trebui să îți ofere temelia pentru ceea ce ai de invățat în viață.

Totuși, cu atitudinea potrivită, nimic nu e pierdut: și tu poți performa, dacă ești dispus(ă) să înveți. Ce zici, merită o șansă?

 Află mai multe despre citirea rapidă şi performanțele la care poţi şi tu ajunge!

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci te invit să vizitezi şi:

secţiunea „Citire rapidă” a blogului meu

 

 

Îţi mulţumesc!

 Happy efficient learning! 

Marcus Victor Grant

consultant și trainer în învățare eficientă (citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP)

Copyright © Marcus Victor Grant 2016-prezent, toate drepturile rezervate. Acest material a fost publicat inițial în publicația Learning Skills România și este acum disponibil doar pe Discerne.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.