Războiul invizibil împotriva citirii rapide

Când am aflat la sfârșitul primului deceniu cum au tendința unii oameni să folosească Facebook, am spus: ”Facebook-ul este un instrument de branding personal care se aseamănă cu o armă. În mâinile unui profesionist, poate avea niște rezultate destul de spectaculoase. În schimb, un novice se poate împușca cu ea.”

Incheiam articolul ”În împărăția orbilor, omul cu un singur ochi e rege.” cu această concluzie:

<<Deviza “noi muncim, nu gandim” avea sens dupa cateva decenii de propaganda comunista. Deviza “noi gandim, nu citim” urmeaza sa devina de bun-simt in curand.>>

La un moment dat, mi s-au confirmat temerile în legătură cu rolul social media de a transforma societatea contemporană într-una de tip ”idiocracy”.

Pe LinkedIn, una din cele mai mari rețele sociale de networking profesional pentru business și recrutare, acum câțiva ani s-a schimbat modul în care sunt afișate secțiunile profilului fiecărui utilizator. Pentru aproape fiecare secțiune, primele 1-3 intrări sunt prezentate detaliat, urmând ca cei interesați să facă click pe un buton pe care scrie ”see more” pentru a citi încă 5 elemente. Această facilitate ajută în principal două categorii mari de utilizatori și creează probleme pentru toți ceilalți. Prima categorie este constituită de către recrutori, care pot să se uite doar în conținutul dorit, asemenea posibilității de a ”scana” niște CV-uri cu categoriile foarte bine organizate. A doua categorie este constituită de începători, ale căror profiluri aproape goale pot să pară la prima privire atât de lungi ca și ale celor care au 20 sau 30 de ani de experiență.

De exemplu, eu primesc în fiecare săptămână în jur de vreo 20 de solicitări noi de conectare pe LinkedIn. Până acum, cu un simplu click pe profilul lor, urmărind cu scroll, puteam în 1-2 minute să citesc în întregime profilul lor. Dacă însă cineva are un profil la fel de complex și încărcat cu practică, educație și proiecte ca mine, mă trezesc că pentru fiecare profil trebuie să dau 30-40 de click-uri, apoi să aștept câteva secunde de fiecare dată ca să se încarce acea secțiune.

Un asemenea sistem mai are un efect pervers: îi recompensează pe leneși și îi pedepsește pe cei care doresc să proceseze informația complet. Cei care folosesc citirea rapidă sunt pedepsiți.

Trăim într-o societate care se hărnește sub eticheta ”informație” cu date deja sintetizate, de către altcineva, sau printr-un sistem asupra căruia nu avem niciun control. Căutăm, unii din noi, conținuturi cât mai scurte, cât mai succinte, pentru o atenție tot mai scăzută, o concentrare tot mai solicitată.

Pentru o asemenea societate, minciunile pe care unii incompetenți și șalatani le promovează drept ”citire rapidă” ajung să fie credibile, căci, cu foarte puțin effort, oamenii pot să plimbe ochii pe text, să-l scaneze și să creadă că nu mai are nevoie să îl citească în întregime pentru a reține esența, conținutul.

Așadar, există un război indirect, căci societatea contemporană, prin tehnologia și serviciile de social media pe care le pune la dispoziția utilizatorilor, recompensează:

  • indisciplina în locul concentrării

  • sinteza nefiltrată în locul analizei minuțioase

  • superficialitatea în locul profunzimii

  • noutatea în locul calității

  • aspectul și forma în locul conținutului

  • scanarea conținutului în locul citirii lui

  • etichetarea rapidă în detrimentul descrierii

Astfel, citirea rapidă, pe de-o parte, și marketingul, pe de altă parte, devin abilități indispensabile celor care nu vor să ajungă să înlocuiască valoarea inteligenței antrenate cu inteligența artificializată prin scurtături tehnologice. nu mai contează aât tde mult ca utilizatorii să înțeleagă cum funcționează softurile. În schimb, softurile trebuie să înțeleagăc um funcționează utilizatorii. Utilizatorii devin unelte, iar uneltele devin utilizatori, prin  externalizarea responsabilității de a lua decizii. Trăim din plin epoca web 3.0, despre care scriam în articolul ”De la www la web 4.0” și ne îndreptăm către epoca inteligenței artificiale până în 2030. În această epocă, cei care pot să își sporească reach-ul folosindu-se de computer fără să aibă nevoie ca acesta să le înlocuiască inteligența vor fi stăpânii, iar cei care nu vor reuși să-și dezvolte facultățile intelectuale vor fi sclavii puși la munca de jos.

Discriminarea care se face pe bază de skilluri tinde să fie atât de rapidă încât cei care aleg să fie nemotivați în anumite circumstanțe să își foloseacă abilitățile pe care deja le au sau nu vor avea suficientă încredere în ele vor deveni victime certe. Generația care acum are 30-40 de ani și care halucinează la siguranța unui loc de muncă în care vor putea continua să facă ce fac acum se va trezi pe la 50 de ani falită, îndatorată, înapoiată și fără vreo șansă de a prinde în urmă generația care acum își freacă coatele degeaba pe băncile unor școli inutile, în timp ce se imersează tot mai mult în lumea virtuală, gata să ia locul de muncă peste 10 ani cuiva care gândește cu o secundă mai încet.

Aceste previziuni par puțin cam sumbre, dar gândiți-vă la următoarele:

În 2006, un om care purta căști conectate la un mp3 player pe care asculta audiobookuri era considerat în spațiul public un extraterestru. Acum e o normalitate socială. Peste 15 ani va fi ciudat să ai vreo voce electronică să-ți șoptească în ureche.

În 2006, cei care foloseau PDA-urile erau considerați puțin extravaganți. Acum toată lumea are smartphone-uri mai avansate decât cele mai performante laptopuri de atunci. Până și săracii care mor de foame în Africa au acces la internet prin intermediul dispozitivelor digitale tot mai ieftine.

În 2006 ani, mulți oameni încă mai foloseau Yahoo Messenger pentru instant messaging. Acum foarte mulți sunt contectați non-stop pe chat-ul de la Facebook prin intermediul smartphone-ului. Până în 2030, tot mai mulți vor folosi constant căști pentru realitatea virtuală augmentată.

În 2006, nu existau proiecții 3D la cinema. Până în 2020, acestea au devenit o banalitate săptămânală. Urmează banalizarea proiecțiile holografice.

În 2006, să cunoști Windows XP și Microsoft Word era suficient ca să treci în CV ”cunoștințe operare calculator”. Acum ai nevoie să știi cel puțin 10 softuri dedicate pentru orice meserie, indiferent cât de non-tehnice sunt. Până în 2030, dacă nu cumva vrei să fii înlocuit cu o inteligență artificală în câmpul muncii,  va trebui să știi să operezi cu holograme.

În 2006, principalul canal de publicitate și informare era televiziunea. Acum este internetul. Până în 2030, se preconizează a fi implanturile cerebrale.

Modalitatea dominantă în care oamenii ajung să cunoască și să învețe nu s-a schimbat: aceasta a fost, este și va rămâne lectura și aplicarea. E adevărat că există tot mai mult consum video (în detrimentul conținutului scris), dar asta nu înseamnă  nici învățare, nici informare. Tot mai puțini oameni o vor putea folosi, și nu pentru că nu vor fi în stare să citească, ci pentru că nu vor dori. O generație întreagă de părinți care citesc tot mai puțin și tot mai încet, dar care vrea rezultate tot mai repede, va da naștere unei generații de analfabeți științific a căror inteligență, disciplină și valoare poate fi ușor suplinită de dispozitive digitale: numai bună de dat la gunoi în fața roboților. Îmi pare rău pentru tine dacă Moș Crăciun te-a lăsat să crezi altceva. Dacă vrei să te maturizezi, începe de aici.

Acum, dacă ai citit acest articol până la capăt, mai împărtășește-l la alte persoane și întreabă-te câte vor citi până aici.

 Află mai multe despre citirea rapidă şi performanțele la care poţi şi tu ajunge!

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci te invit să vizitezi şi:

secţiunea „Citire rapidă” a blogului meu

Vrei control? Ai nevoie de disciplină!

Îţi mulţumesc!

 Happy efficient learning!

Marcus Victor Grant

consultant și trainer în învățare eficientă (citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP)

Copyright © Marcus Victor Grant 2016-prezent, toate drepturile rezervate. Acest material a fost publicat inițial în publicația Learning Skills România, a fost actualizat în 2021 și este acum disponibil doar pe Discerne.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 

 

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.