Exercițiu de autenticitate de ziua națională a României

Cinismul este o perspectivă pe care brandingul de ţară al României îl merită cu desăvârşire. Să ne raportăm la evenimente. O campanie de comunicare pe imaginea ţării este una care ar trebui să se bazeze pe o construcţie strategică. Spicuiesc din iniţiativele de până acum:

  • Una bucată promovare România prin sloganul „simply surprising”

  • Una bucată promovare internă şi externă România prin programul „Made in Romania”

  • 2-3 bucaţi tentaive promovare sectorială (Sibiul capitală culturală europeană, domeniul IT şi turism, în 2007)

  • Una bucată tentativă studenţească (imagine-romania.ro), pornită cu surle şi trâmbiţe şi îngropată sub discuţii la bufeturi

  • Una bucată tentativă guvernamentală (fabulospirit.ro), oprită bineînţeles odată cu schimbarea ministrului

Adevărul este că România are brandul pe care îl merită. Un lucru pe care nu îl realizăm este că… fie că vrem fie că nu vrem există o anumită imagine care se creează… inclusive din ”non-imagine”. Perspectivele „dacă nu comunici, nu exişti” şi „nu poţi să nu comunici”, sunt la fel de APARENT contradictorii ca şi fabulospiritul românesc, care ironic, descrie excelent natura duală şi extremistă a românului.

Adevărul… despre brandingul românului ca român l-am aflat nu din discuţii lungi şi savante la care cam orice române e meşter, ci la o bere cu un trainer care a lucrat de-a lungul şi de-a latul Europei pentru proiecte comunitare şi fonduri structurale.

Astfel, românul nu are o identitate proprie, în schimb se pricepe să imite orice altă identitate, orice altă cultură şi e suficient de „fâşneţ” încât să reuşească să realizeze o interacţiune flexibilă cam cu oricine. De asemenea, are un fenomenal simţ al proprietăţii, până la şi dincolo de graniţele raţiunii, ale bunului simţ şi a tot ce poate fi funcţional, adeseori. Astfel se explică cum spre exemplu bucureşteni din zone ca Alba Iulia stau în garsoniere de 200.000 de euro şi se plâng că n-au bani, ocupând locul altora care chiar ar putea să facă ceva în Bucureşti. Astfel se explică şi explozia creditelor, într-o manieră tot mai alarmantă pentru băncile care rămân descoperite când românii fentează sistemul şi trag ţepe de milioane de euro.

În acelaşi timp, Cristian Mungiu şi Corneliu Porumboiu iau premii la Cannes, Simona Halep devine pentru o vreme nr.1…Am scris aici despre cât de mult stă în picioare ca cei mulți să se laude cu realizările celor puțini atunci când ies din țară…

Există şi un anumit potenţial pe multe planuri pe care românul încă nu l-a dezvoltat şi mă gândesc la puterea de a da poate nu în 5-10 ani dar poate în 15-20 de ani nişte lideri care într-adevăr să concerteze o viziune realistă, care să înglobeze atât elementele negative cât şi cele pozitive. Dar să ţinem minte că nu există pozitiv şi negativ în brading… Persuasivitatea, dacă e să luăm un atribut aleatoriu de brand, poate să fie pozitiv dacă e privit ca şi “convingător”, poate să fie negativ dacă e privit ca “insistent”. În ambele cazuri, s-a comunicat idea dorită. Că fiecare a perceput-o altfel, asta e ca în bancul cu copilul optimist şi cel pesimist…

Dacă ne gândim la fiecare dintre noi ca la un ambasador al României faţă de alţi români şi faţă de străini, putem să ne dăm seama cum avem puterea de a schimba ceva în bine. Astfel, nu numai politicienii din campaniile electorale la europarlamentarele sunt ambasadorii unui brand, ci şi fiecare din noi, cu atât mai mult cu cât ”românitatea” crește în diaspora. Cum afirma Aneta Bogdan într-un alt articol, imaginea unei organizaţii e ca un aisberg: 90 % se găseşte în interior. Dacă România ar fi o organizaţie şi noi angajaţii ei, atunci cum s-ar transpune asta în politica de comunicare internă?

A deveni bogat prin branding nu este la fel de uşor ca a deveni bogat prin speculaţii, tranzacţii, oportuniti, etc. Nu-i aşa?. Toţi antreprenorii spun că deţin branduri. Fără excepţie. Nu am întâlnit nici unul care să zică <<Nu am brand. Am produs bun, câteva campanii bune şi eficiente de publicitate care mi-au adus vânzări peste aşteptări şi mai am şi o distribuţie excepţională şi cel mai mic preţ din piaţă.>>

Adevărul este că avem businessuri locale valoroase, al căror succes nu s-a bazat pe branding. Dar, oare, va rezista timpului succesul lor, în noile condinţii în care piaţa intră întru-un alt stadiu de dezvboltare? Vor putea aceste afaceri să crească peste graniţele naţionale fără brand? Vor fi capabile să creeze loialitate, când oferta pe aproape fiecare categorie, va fi de câteva ori mai mare decât acum, iar contextul mult, muuuult mai complex?”. (Aneta Bogdan – Topul văzut din interior, comentariu la Top 50 brands Business Week/29 (12 decembrie 2006-15 ianuarie 2007), pg 39-40)

Cum rămâne cu comportamentul pe care îl au românii faţă de branduri? Păi există studii foarte clare în acest sens. În acest context, pentru a fi şi mai specifici, concluzia trasă de realizatorii topului brandurilor de la Biz, în urma interviurilor, a fost că “marca la români însemnă PUTERE şi STATUS”. “A folosi mărci de top” reprezintă un mecanism de asertivitate individuală – marca îl ajută pe individ să obţină recunoaştere şi acceptare. Îl ajută pe individ să-şi găsească propria cale de a ieşi din teritoriul vulnerabilităţii, al neîncrederii în sine, al lipsei de valori. Interesant este faptul că românul caută mărci care au fost iniţial valorizate internaţional / sunt deja aprobate de ceilalţi. Cu greu românul poate accepta că o marcă poate fi de succes local (excepţie fac anumite categorii de produse ce implică o mai mare nevoie de siguranţă – de exemplu băncile, alimentele – să fie de aici, de la noi, de aproape, să ştim noi sigur că putem controla situaţia).” (Manafu, Cristian – Top Brands 2005, Biz/106 (14-26 iunie 2005), pg. 32)

România deocamdată: avem (non)brandul pe care îl merităm.

PS. Proiectul iniţial din 2005 “Tu faci România” la care şi-au adus contribuţia 9 asociaţii studenţeşti şi în care s-a implicat şi Armata, Biserica, Guvernul, chiar şi… SRI-ul s-a lăsat cu câteva bancheturi, taclale şi a ajuns… “CheFest”. Mi-a plăcut şi mie să cred cândva că am lucrat în branding de ţară… I had a dream. Şi recunosc că şi eu am contribuit la erodarea proiectului. Dar acum înţeleg mult mai bine cum de fapt cauza e în noi. Schimbarea porneşte din interior.

Dacă dorești să citești și alte articole scrise cu ocazia festivității de decembrie 1 din alți ani:

Protestele naţionaliste împotriva exploatărilor cu cianuri şi prin fracţionare hidraulică – libertate sau abuz al democraţiei? (1 decembrie 2013)

Despre conștiința de oaie din turmă (1 decembrie 2017)

 

  

Bibliografia realismului:

Rădulescu Motru, C. (1998) Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială , Bucureşti, Paideia.

Cum arată un branding de ţară reuşit?

România cui? De Mihai Ghyka

Unde e sufletul României?, de Teodora Migdalovici

Imaginea României în Europa, de Corina Creţu

Stâlpul din mijloc, Cariere, 7 martie 2007

Rwanda şi Macau au o libertate economică mai mare decât România

Namibia, Senegal, Botswana și Burkina Faso au o presă mai liberă decât România

România este vecină de top cu Grenada în topul după gross domestic product per capita at nominal values

Pakistan, Vietnam și Bangladesh depăşesc România la produsul intern brut

Bucureştenii, printre cei mai nepoliticoşi din lume

Jumătate din angajaţii bucureşteni stresaţi şi-ar lua şeful la palme

Câţi bucureşteni sunt stresaţi la locul de muncă

Românii, printre cei mai bolnavi mintal dintre europenii din UE

89 % din români sunt stresaţi de starea economiei naţionale

77% din români sunt stresaţi din cauza datoriilor la bănci

Traditii nestirbite la romani: avortul

 

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2010-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.