Calitatea reprezentărilor interioare determină calitatea vieţii

La un moment dat, în timpul unei furtuni cauzate de apropierea unui uragan care a devastat o insulă în Pacific, populaţia a fost somată să se refugieze, întrucât tot ce se afla pe suprafaţa insulei urma să fie supus unor distrugeri de neoprit.

În timp ce uraganul se apropia, un trainer american conducea maşina în timpul furtunii pe autostradă, pentru a-l lua pe un prieten a cărui maşină fusese distrusă din cauza furtunii. Pe marginea drumului, era un tip care în mod evident nu era conştient de seriozitatea fenomenului natural care avea loc. Trainerul nostru opreşte maşina şi-i spune celui care mergea pe jos să urce. Acesta îi replică oarecum supărat: „Nu, mulţumesc, m-a trimis nevasta la magazin! Trebuie să cumpăr nişte scutece pentru copilaş”.

Astfel, când realitatea (teritoriul) exterior era într-o situaţie care primejduia însăşi existenţa persoane care mergea pe drum, aceasta era realmente preocupată de un aspect atât de mărunt al hărţii (reprezentările lui interioare, că nişte scutece erau mai importante decât a scăpa din calea furtunii) încât era în stare ca, ignorând aceasta, să rişte să fie ucis.

Nu înseamnă că dacă cineva are nişte aşteptări măreţe, va avea neapărat şi rezultate măreţe. Nu toţi visătorii ajung vizionari. Dar toţi vizionarii îşi datorează într-o mare măsură viziunea capacităţii de a visa.

La un moment dat, un reporter i-a zis lui Roy Disney, urmaşul lui Walt Disney, referitor la un proiect, cu răutate:

  • De-ar fi trăit Walt Disney să vadă toate aceste lucruri minunate pe care le-a creat! Ce păcat…

  • Pot să îmi dau seama de ce eşti doar un reporter şi nu un vizionar… Te înşeli, dragul meu… Walt Disney a văzut toate acestea în cel mai mic detaliu înainte de a muri!

 

În scris, există o anumită trăsătură pe care mie îmi place să o numesc viziune creatoare, sau capacitatea de a gândi grandios. Folosind analiza grafologica, aceasta trasatura poate fi observata. Aceasta poate corespunde unui vizionar sau unui visător. Un prieten de-al meu are această abilitate, dar atunci când îşi trăieşte ideile le trăieşte atât de intens încât nu mai e nevoie să le pună în aplicare. Este şi normal, din moment ce le trăieşte într-o modalitatea asociată şi nu dizasociată, să nu ajungă la acestea.

De aceea, îndemnul: “trăieşte-ţi scopul” e unul din cele mai greşite îndemnuri pe care un trainer le poate da. Atunci când trăim visele într-o stare asociată, senzaţiile pe care le trăim sunt suficiente şi nu mai generează acţiunea de a ajunge undeva. Dacă ne dezvoltăm abilitatea de a ne privi în viitor din exterior, într-o manieră dizasociată, ne putem obliga creierul să găsească harta către acea reprezentare interioară.

Acest lucru se întâmplă datorită faptului că emoţia nu mai este una trăită, ci una dorită, care asigură motivaţia. Dacă nu crezi că asta e valabil, răspunde-ţi la întrebarea: „Cum mai poate motiva pe un măgar un morcov pe care deja l-a mâncat?”

Un criteriu destul de important în a evalua realitatea este în ce măsură ceva este util pentru altcineva.. Această valoare poate să fie importantă pentru anumite persoane şi poate să aibă un impact substanţial asupra stimei de sine, chiar dacă uneori se fundamentează pe/se verifică prin criterii de tipul „să ştiu că nu am pierdut vremea/că nu am muncit degeaba”.

Am să ilustrez această idee a utilităţii, cu un banc, prezentat la un curs de managementul proiectelor ca diferenţa între grup şi echipă:

La un moment dat, se duce un jurnalist a ţară şi, mergând pe marginea drumului, vede că era în laterală un om care săpa gropi şi-l întreabă:

– Ce faci, nene?

– Păi nu se vede? Săp gropi! Na, job description, dacă vrei: săpător de gropi!

Merge jurnalistul nostru mai departe şi dă peste unu altul puţin mai încolo, care astupa gropile

– Ce faci, nene?

– Păi astup gropi, nu se vede?

– Bine, dar eu nu înţeleg un lucru… Unul sapă… celălalt astupă… Oameni buni, voi nu vă daţi seama că munciţi degeaba?

– Păi… de fapt, noi ar trebui să fim 3, dar omul care pune pomul azi lipseşte!

Ca un comentariu asupra utilităţii muncii, multora nu le pasă dacă munca lor este utilă sau nu, atâta vreme cât sunt plătiţi, mai ales dacă sunt bugetari.

Oare de ce se formează asemenea concluzii „greşite”, asupra oamenilor din jur? Realitatea este că fiecare dintre noi, fie că vrem sau nu, ne creăm propria hartă asupra realităţii, care poate fi numită, într-o oarecare măsură, realitatea nostră interioară. 

Ca să-ţi îndeplineşti visele, mai întâi trezeşte-te!

fantasy-3281842_1920

Îţi mulţumesc!

 Happy reality design!

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2011-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 

 

4 gânduri despre „Calitatea reprezentărilor interioare determină calitatea vieţii

  1. Domnu’ Marius,
    Lucrati cu „arme periculoase”: auto-sugestia si relativizarea realitatii.
    Nici nu nu aduce o finalitate „buna” chiar daca apar rezultate considerate „succes”.
    Ca mersul la samani – se obtine un succes „parut”, adica superficial, cu efect distructiv prin „costuri” si care se incheie printr-o catastrofa personala.
    In legatura cu relativizarea mentionata este o alta preocupare a Dumneavoastra…
    …. ocupandu-va de dezvoltarea „personala” si nu de dezvoltarea „abilitatilor personale” comiteti un eroare cu consecinte foarte grave, asemanatoare cu rezultatul modificarilor genetice (potrivnice conditiei naturale, normale) dar in plan psihologic.
    Fortati (ne-violent) modificarea firii, a „sine”-lui ceea ce atrage distrugerea subiectului.
    Ego-ul se [mai] modifica prin experienta, prin educare dar „sinele” niciodata.

    Nu e adevarat ce spuneti in titlu; cand nu exista concordanta intre realitatea exterioara si reprezentarea ei interioara omul intra in starea de schizofrenie, „construind” o lume personala, diferita de realitate, doar cea obiectiva, ABSOLUTA fiind esentiala echilibrului si existentei persoanei.

    Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.