Ce anume te prefaci că nu ai pentru ca problema ta să fie una reală?

20 iunie este ziua mondială a productivității (World Productivity Day).Cu această ocazie, vă prezint un articol practic.

Tot mai des, majoritatea oamenilor au o procedură interesantă pentru auto-sabotaj. Aceştia ar putea dori, inconştient, să experimenteze o mai mare atenție, mai multă diversitate sau pur și simplu să eludeze responsabilitatea de a-şi înfrunta propriile probleme. De fapt, ei au (acces la) mai multe resurse decât doresc să admită. Acest lucru nu este în nici un caz o intenție de a irosi timpul altora.

Se întâmpla atât de des, încât, prins de fluxul lucrurilor, uităm scopul principal.

Îţi voi da exemplul meu. În timpul verii anului 2011, am lucrat la 7 proiecte (vezi mai multe detalii aici). Bineînțeles că nu am finalizat nici unul dintre ele. În schimb, se pare că am fost prins (acesta este doar un mod de a zice – de fapt, este doar vina mea) într-o mulțime de mici activităţi ce ocupă timp, care nu au mai contat, de fapt, în următorii 5 ani, și care sunt doar lucruri urgente pe care le uiţi după ce le faci – cum ar fi să montezi parchet, să te implici în problemele altor oameni (să trăieşti viețile altor oameni în timp ce tu o împrumuţi pe a ta celorlalţi), să fii bolnav; am scris pe blogul meu Debug Your Mind și Discerne, m-am întâlnit cu o mulţime de oameni care mi-au împărtăţit ideile lor de afaceri – din care n-am avut niciun profit, compilarea și reorganizarea fișierelor mele profesionale, cumpărăturile, curățenia și reamenajarea casei, cearta cu oameni încăpăţânaţi etc.

Toate aceste activități non-strategice m-au implicat în planurile altor persoane în loc să implic eu alţi oameni în planurile mele. Am uitat că, eu însămi, ca un coach, deţin un set de instrumente special concepute pentru a preveni astfel de situaţii. Timpul este resursa cea mai prețioasă pe care orice persoană o are. Să faci lucruri fără niciun scop ucide motivaţia. Într-o zi, te vei trezi și vei înţelege că nu-ţi place ceea ce trebuie să faci. Vei înţelege că eşti prizonierul propriei tale vieţi. Utilizarea libertăţii pentru a o pierde este modalitatea cea mai actuală pe care civilizaţia vestică o foloseşte pentru a se simți inutilă și fără niciun scop.

Așa că am adoptat câteva strategii pe care aș dori să le împărtășesc cu tine.

1. Când tot felul de gânduri vin în mintea mea, care m-ar duce la pierderea timpului, mi-aş spune: „Ce idei nebuneşti ai! Nu e de mirare, din moment ce eviţi să faci ceea ce îţi place!”. Ştii, uneori este nevoie de un efort pentru a face ceea ce îţi place!

2. Am luat un carnet mare (A4) și am început să scriu tot ce-mi venea în minte în timp ce făceam altceva.

3. Am rezervat câteva ore strategice și am scris zeci de citate motivaţionale în SMS-uri, pe care le-am trimit tuturor prietenilor mei la fiecare 2 zile. Trimițându-le, îmi aminteam de ceea ce ar trebui să fac pe contul meu propriu.

4. Am început să mă relaxez și să nu mai lucrez duminica. M-am dus la plimbare, m-am dus la film, m-am întâlnit cu prietenii, am mâncat o mulțime de lucruri care-mi plac și, cel mai important, m-am dus la Biserică. Este o adevărată provocare să-ţi cureţi gândurile pentru câteva ore de toată poluarea mentală („Trebuie să fac asta”, „nu-mi place asta”, „Sunt atât de supărat/ă pe X pentru că mi-a făcut asta”, „de unde am să fac rost de aceste resurse”,”De ce persoana din fața mea este îmbrăcata așa? ” “Mă întreb cine tocmai m-a sunat „,” Am o idee nouă despre cum să fac bani”, etc.). Opreşte-te pur şi simplu să mai rebobinezi și să reciclezi toate prostiile astea pentru că merită mai mult să te concentrezi pe comunicarea cu Dumnezeu!

5. Am făcut într-adevăr un efort să mă culc mai devreme, și să nu mai stau până la 3-4 dimineața, lucrând ca un nebun. Calendarul meu de somn s-a schimbat de la 3-10 AM la 11 PM-6 AM. Astfel, am mi-am dezvoltat simţul umorului şi acum pot zâmbi mai mult în timp ce merg pe stradă și pot inspira alte persoane să aibă o stare mai bună.

(continuă să citești după media ↓)

6. Ce e cu fotografia de mai sus? Am tăiat mai mult de 100 de bucăți mici de hârtie, menționând pe fiecare o anumită sarcină mică sau preocupare (fapt cunoscut ca „a face o listă”) și le-am aşezat pe podea, creând un cadran uriaș de genul celui de mai jos, ca punere în practică a acestei tehnici.

(continuă să citești după media ↓)

7. Mi-am sortat prietenii. Da, așa cum ai citit. Desigur, poate fi dificil să faci o listă cu prietenii tăi, la un moment dat. Dar pentru mine, deoarece am aproximativ 30, este important să ţin legătura și să rămân în contact cu fiecare dintre ei.

Dar, după cum se ştie, unii oamenii se schimbă și pleacă în direcții diferite și apoi, ce v-a adus împreună nu vă ţine împreună. Apoi, alții abuzează de prietenie și îţi răpesc doar timpul, fără a oferi timp vreodată, în schimb. Unele persoane pot fi prieteni foarte buni din punctul meu de vedere, dar eu nu contribui în nici un fel la bunăstarea lor și dacă țin legătura cu ei sau nu, le este indiferent – nu există nici o reciprocitate, prin urmare, nu cred că pot să-i numesc prieteni.

Există, de asemenea o mulțime de oameni cu care am devenit prieten într-o proximitate specifică. Reîntâlnirea cu ei nu oferă acum aceeaşi apropiere. Deci taie, taie, taie. Şi conectează-te, conectează-te, conectează-te. Poate fi dificil să recunoşti că ai pierdut un prieten, dar de îndată ce înţelegi că nimănui nu îi pasă de fapt de asta decât ţie, va fi, cu siguranţă, mai ușor să mergi mai departe.

8. M-am uitat la o mulţime de filme (eh, vara) care s-ar fi putut reflecta în activitatea mea de postare în categoria „Film” (vezi categoria film pe Analytic Vision şi categoria film pe Discerne) și am scris pe blogul meu despre film, Debug Your Mind. Să vezi filme îţi oferă insight-uri paralele cu alte realități. Îţi poate servi ca o metaforă și duce la perspective importante. Este mai ușor să înveți din experiența altora sau din poveştile altora decât din propria ta experiență. Şi pentru majoritatea oamenilor este mai reconfortant să vizionezi un film decât citesti o carte.

PS: Studiază această mică poveste, sper că va produce o mare schimbare.

Traducere a articolului „What Are You Pretending Not to Have in order for Your Problem to Be Real?” de Marcus Victor Grant, publicat iniţial pe Analytic Vision la 4 octombrie 2011. Traducere de AIM. Copyright text și imagine © Marcus Victor Grant