Creştinismul ascuns în filmul Gran Torino (2008)

7 02 2016

Motto:

The world is nothing but the little things you leave behind.”

Walt Kowalski

What is this? The stuff that dreams are made of?”

Găsesc o puternică asemănare între The Maltese Falcon (1941) şi Gran Torino (2008) în ceea ce priveşte maniera în care este folosită puterea simbolică a unor obiecte materiale pentru a exprima esenţa metaforei ce stă la baza unui film. La fel cum şoimul maltez reprezenta himerele după care tind să alerge oamenii încercând să găsească bogăţia, bunăstarea şi fericirea care ar trebui să le însoţească, autoturismul Ford Gran Torino va juca rolul unui simbol ce va reprezenta lucrurile frumoase şi bune pentru noi pe care dorim să le obţinem în viaţa noastră.

In expozitiune, vedem cum Walt Kowalski (Clint Eastwood), un veteran al Razboiului din Coreea, isi petrece batranetea in singuratate, intr-un cartier in care a ramas singurul american alb intr-o mare multietnica.

În primul act al filmului, Thao (nume cu siguranţă deloc întâmplător ales, având puternică rezonanţă simbolică), vecinul asiatic al lui Walt Kowalski (Clint Eastwood), va încerca să fure autoturismul celui din urmă în cadrul unui act de iniţiere într-o gaşca din cartierul în care locuieşte. Ei bine, treptat personajul lui Clint Eastwood ajunge chiar să dezvolte fata de Thao un anumit ataşament parental sau de bunic mai degrabă şi sa constientizeze că are mai multe în comun şi se simte mai apropiat sufleteşte cu vecinii săi de origine asiatică decât cu propria familie. Aici, se ilustrează cum legăturile de sânge sau chiar de etnie nu conduc automat la apropiere sufletească între oameni. La un moment dat, ca urmare a acestei afinitati dintre cei doi, Walt va simţi nevoia de a-i preda învăţăturile sale de viaţă despre idealul american de masculinitate, autodisciplină, militărie, corectitudine. La un moment dat, Kowalski săvârşeşte singura spovedanie din viaţa lui iar cele mai grele păcate mărturisite vor spune destul de mult nu atât despre păcătoşenia sa, cât despre cât de corect şi virtuos a fost: singurul act de înşelare fata de soţie a fost un sărut cu altă femeie şi o singură dată în viaţa sa a făcut evaziune fiscală în valoare de câteva sute de dolari (“not paying taxes is like stealing”, tine să sublinieze acesta).

Este un film despre America, o excelentă radiografie a actualei civilizaţii americane. Personajul lui Clint Eastwood reprezintă Vechea America albă cu descendenţa europeană, iar Thao este Noua America multietnică, fie ea coreeană, vietnameză, arabă, neagră sau hispanică. Reprezintă ultimele valuri de imigranţi din a doua jumătate a secolului al XX-lea, dar şi urmaşii imigranţilor din valuri mai vechi, dar care au ajuns împreună să domine numeric America “europeană”.

Practic, Eastwood este ultimul american din cartierul său. De fapt, până şi doctorul său cu nume evreiesc (Feldman) a fost înlocuit de un doctor femeie cu trăsături asiatice. Personajul se izbeşte la orice pas de diversitatea Americii şi regizorul nu ne lasă să pierdem din vedere acest lucru. La nivel superficial, Kowalski este un rasist, dar un rasist principial şi cu un anumit simt masculin al dreptatii. Sunt foarte amuzante scenele în care încearcă să-l înveţe pe Thao înţelegerea clasic-americana a masculinităţii. Cu toate acestea, poate că ceea ce vrea Eastwood să ne spună prin personajul său este că şi acea parte din americani care mai este încă rasistă, în realitate nu este formată din oameni în mod profund răi, ci doar din nişte duri ursuzi care au trecut prin multe la viaţa lor dar care îşi pot schimba concepţia şi la 80 de ani dacă au ocazia.

Filmul are şi valenţe de western adus în secolul XXI, Kowalski fiind bătrânul şerif moral, nedesemnat oficial dar recunoscut la nivel informal de către oamenii din comunitate, care încearcă să păstreze ordinea şi securitatea în faţa elementelor de haos reprezentate de găştile etnice specifice cartierelor din oraşele americane. Coloana sonoră accentuează trecutul militar al lui Kowalski de fiecare dată când acesta este nevoit să-i înfrunte pe răufăcători.

ATENŢIE SPOILERS AHEAD

Aceasta naraţiune cinematografică cu iz de bildungsroman se încheie cu o ultimă lecţie pentru Thao, o lecţie ce întruchipează paradigma învăţătorului care-şi dă viaţa pentru învăţăcelul său. În acest context este deosebit de impresionantă jertfa supremă a bătrânului. El reuşeşte să o transforme şi într-o învăţătură de viaţă pentru tânăr: o ploaie de gloanţe se năpusteşte asupra lui în timp ce acesta rosteşte o ultimă rugăciune adresată Maicii Domnului; în acest timp, trupul său căzut la pământ formează o cruce, sugerând o Imitatio Christi şi astfel, dobândirea mântuirii de păcate printr-un act final de eroism creştin.

Precizam mai sus cum Kowalski pare să se comporte ca un şerif în comunitate, arogându-şi anumite atribuţii de menţinere a ordinii pe parcursul acţiunii filmului, însă acest ultim act din partea sa, îl transformă într-un anti-şerif, iar filmul într-un anti-western. Una din caracteristicile esenţiale ale filmului western este aceea că personajele îşi rezolvă problemele pe calea conflictului direct care de obicei se lasă cu morţi şi răniţi (această cale a fost urmată de toate personajele western pe care le-a interpretat Clint Eastwood începând cu A Fistfull of Dollars 1964). Însă pentru prima dată după 40 de ani de duritate vestică şi sălbatică, Eastwood decide ca personajul justiţiarului să moară într-o manieră cu totul neobişnuită. Kowalski se va lăsa ucis într-un mod plănuit şi aproape ritualic. Prin urmare, această răsturnare a tradiţiei conflictuale americane are o semnificaţie cu atât mai profundă cu cât vine din partea unui simbol american şi internaţional precum este Clint Eastwood. Dacă acest film ar fi fost regizat de către altcineva, nu ar fi avut nici pe departe această încărcătură semantică, iar dacă personajul principal ar fi fost jucat de altcineva, ar fi fost un cu totul alt film.

Prin acest ultim act jertfelnic, Kowalski reuşeşte “să împuşte” mai mult de doi iepuri: salvează comunitatea de o bandă de răufăcători, făcând ca aceştia să fie arestaţi pentru uciderea lui (alegând deci calea legalităţii, procedurală, a statului de drept), nimeni în afară de el însuşi nu mai moare, Thao nu-şi mânjeşte el însuşi mâinile de sânge din dorinţa de a-şi răzbuna sora. Ne amintim cu această ocazie de personajul lui Tom Hanks şi relaţia cu fiul său în Road to Perdition (2002). Thao învaţa lecţia cea mai importantă: a nonviolenţei într-o lume violentă, a nu răspunde cu aceeaşi monedă la rău, a fi responsabil pentru cei din jurul tău şi a fi dispus la dovezi absolute de dragoste pentru aceştia.

Thao va dobândi în urma testamentului lăsat de Kowalski autoturismul Gran Torino 1972, ca urmare a dovezilor de îndreptare şi maturizare pe care le-a dat acesta în decursul săptămânilor petrecute împreună.

Afirmam la început că autoturismul Gran Torino din 1972 constituie în film simbolul obiectivelor importante pentru noi, dar himerice în acelaşi timp, adică nu în sensul unor scopuri înălţătoare şi morale, ci al unor dorinţe şi motivaţii superficiale în conţinutul lor axiologic însă puternice prin energia pe care este capabilă să o degaje. Însă semantica acestui simbol se schimbă la finalul filmului, deoarece în momentul în care maşina este transmisă în mod gratuit lui Thao, Gran Torino va fi însemnând Visul American înţeles în mod corect: bunuri materiale câştigate prin efort, risc şi merit, acceptarea şi respectarea celorlalţi aşa cum sunt, şansă şi nu dreptul sau garanţia de a-ţi căuta fericirea. Este moştenirea Vechii Americi către Noua America, o moştenire culturală puternică de curaj şi eleganţă.

Trailer

 

Guest post de av. George Perju. Copyright (C) George Perju, 2016


Acțiuni

Information

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: