10 filme de ficţiune româneşti din 2013-2015 pe care probabil n-o să le vedeţi niciodată

19 01 2016

Filmul românesc se împarte în trei categorii principale: producţiile comerciale costisitoare, filmele independente şi cele necunoscute. Filmele necunoscute ajung astfel din două motive: fie sunt pretexte de jaf din banii publici (după cum am explicat aici şi am exemplificat aici), fie sunt filme făcute cu câteva sute sau mii de euro, în regimul „pentru familie şi prieteni”, pe care autorii lor nu au intenţia să le facă cunoscute, sau nu pot nici măcar sper la aşa ceva, din cauza distrugerii sistemului românesc de cinematografe, subiectul documentarului recenzat luna trecută, Cinema, mon amour.

Uneori, în situaţii foarte rare, unul din aceste filme necunoscute mai apucă vreo proiecţie oficială vreme de o săptămână în câteva cinematografe din Bucureşti sau din ţară, din care rulează câteva spectacole cu sala aproape goală, pentru ca apoi să fie aruncate în lada de gunoi a uitării. Ei bine, eu am alcătuit o listă de asemenea filme, pe care nici eu însumi nu le-am văzut, şi în legătură cu care am pierdut orice speranţă că le voi mai putea vedea vreodată, pentru a le face o recenzie. Acestea sunt fantome în filmografiile unor regizori mai cunoscuţi, sau de-a dreptul neştiuţi chiar şi de critici, darămite de public.

Poate că unele din aceste filme sunt bune de ceva. Din păcate însă, cel mai probabil nu vom afla niciodată.

 

1. Elisabeta Rizea (2013)

Regia: Mihai Constantinescu

Scenariul: Constantin “Titi” Popescu, jr.

Docudramă cu Gianina Cordondan în rolul principal, despre drama rezistenţei anticomuniste din munţii Carpaţi, în urmă cu jumătate de deceniu. Gianina Corondan, intervievată de Dilema Veche, afirmă: <<Când vine vorba de cineva care să încapă literalmente în semnificaţia profundă a cuvîntului erou, cel mai repede îmi vine în minte Elisabeta Rizea, încăpăţânata noastră ţărancă din Nucşoara, care n-a vrut să-şi închipuie viaţa „cu ruşii şi cu comuniştii“, cum n-au vrut – ce coincidenţă! – nici partizanii ascunşi în munţi pe care ea i-a ajutat ani de zile. Şi-a lăsat sănătatea prin închisori pentru un principiu, pentru nişte oameni în care credea>>.

Cineva să le spună celor de la Cinemagia că acest titlu trebuie actualizat.

Atenţie, a nu se confunda cu acest episod din Memorialul durerii.

Producţia a fost finalizată în 2013, are 74 de minute, a fost anunţat în catalogul filmelor româneşti pe 2014 editat de RomFilmPromotion şi a avut deja avanpremiera în toamna lui 2013 la Câmpulung-Muscel, în aceeaşi seară cu filmul următor din listă.

Articole: aici, aici.

Premiera naţională în România nu a fost niciodată anunţată, deoarece nu a mai avut loc.

Dacă totuşi vă interesează subiectul, puteţi viziona aici un episod din serialul documentar memorialul durerii, despre Elisabeta Rizea, intitulat „Viteaza din Nucşoara”.

 

2. Carnaval (2013)

regia: Constantin “Titi” Popescu, jr. şi (?) Andrei Gruzsniczk, Şerban Marinescu

Scenariul: Constantin “Titi” Popescu, jr.

Docudramă produsă de Filmex România cu bani de la CNC, la pachet cu „Elisabeta Rizea”, ca parte a seriei de 6 proiecte cinematografice intitulată „Fuga din rai” de scenaristul Constantin “Titi” Popescu, jr. Filmul, îi are în distribuţie pe Andi Vasluianu, Dragoş Bucur şi Mihai Constantinescu. Întâmplările din film sunt bazate pe realitate şi îşi propune să prezinte generaţiei tinere câteva din cele mai interesante cazuri de evadare din România, într-o manieră tragicomică.

Într-o vreme s-a vehiculat ca regizor Şerban Marinescu dar acesta nu a mai fost implicat în cele din urmă în proiect. De asemenea, în timpul dezvoltării, filmul a avut titlul provizoriu Kakaia Freedom? Eta Carnaval.

Andrei Gruzsniczki a mai regizat şi filmele Cealaltă Irina (2009) şi Quod Erat Demonstrandum (2014).

Producţia a fost finalizată în 2013, are 90 de minute, a fost anunţat în catalogul filmelor româneşti pe 2014 editat de RomFilmPromotion şi a avut deja avanpremiera în toamna lui 2013 la Câmpulung-Muscel, în aceeaşi seară cu filmul anterior din listă.

Cineva să le spună celor de la Asociatia pentru Promovarea filmului românesc/Romanian Film Promotion (APFR) că filmul este mai mult de ficţiune (feature) decât documentar, chiar dacă e bazat pe fapte reale.

Iată ştirea pentru cele două filme, Elisabeta Rizea şi Carnaval.

 

 

3. Trois exercices d’interprétation /Trei exerciţii de interpretare /Three Interpretation Exercises (2013)

regia: Cristi Puiu

produs de Anca Puiu

coproducţie Franţa-România

scenariul: Cristi Puiu, după Vladimir Solovyov

Durata: 157 minute

Vorbit în franceză

Trei filme bazate pe Trei conversaţii de scriitorul şi filozoful rus Vladimir Solovyov. „Exerciţiile” actorilor se află la baza unei trilogii minimaliste (Pisica e pe scaun, Şoarecele este sub masă şi Maimuţa este pe creangă) despre cinema şi literatură, viaţa socială şi spirituală. Trilogia este rezultatul unui atelier din 2012 al cunoscutului regizor Cristi Puiu găzduit de studioul Chantiers Nomades din Grenoble, unde a hotărât să antreneze talentele actorilor punându-i la lucru în cadrul unui exerciţiu filmat vreme de 3 săptămâni, care a avut un circuit restâns în câteva festivaluri din lume, începând din 2013. În România, a fost proiectat o singură dată, în 2014, la festivalul de film transilvania de la Cluj. Filmul reprezintă o tratare a poveştilor morale ale lui Eric Rohmer şi are subtitlul „despre război, moralitate şi religie”. Iată aici un articol scris chiar de autor despre acest proiect.

Criticile internaţionale au fost în întregime laudative la adresa acestui exerciţiu intelectual pasionant. Iată ce au scris unii din cei care au văzut filmul aici, aici, aici, aici şi aici.

Trailer

 

Interviu cu regizorul despre acest film

 

 

4. D’ORA: The Romanian Immigrant (2014)

Scenariul şi regia: Delia Antal, bazat pe propria carte omonimă.

„Romania, 1996. Au trecut 6 ani de la închierea regimului comunist. Ceaușescu și soția sa au fost executați, însă oamenii au parte de aceleași vieți deplorabile, sărace. Pașapoartele sunt greu de găsit, iar călătoriile și modul de trăi al oamenilor din vestul Europei poate fi văzut doar la televizor și în reviste, părând nimic mai mult decât un basm îndepărtat.”Dora” este povestea dramatică a unei tinere fete ce trăia într-un sat adânc îngropat în inima României, care decide că vrea o viață mai bună. Înghesuită în spatele unei dubițe, ținându-și strâns diploma de absolvire a facultății, Dora călătorește 1900 km până în Londra. Acolo viața fetei se va schimba mult mai mult decât și-ar fi închipuit ea, ajungând să se învârta într-o lume plină de arme, minciuni și cadavre.” (sinopsis preluat de aici)

Filmul a avut premiera absolută la Londra, 6 februarie 2014. Premiul Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România pentru interpretare feminină principală (Delia Antal)

Cronici: aici, aici, aici, aici, aici,

Articole: aici, aici,aici, aici, aici

A avut premiera oficială în 25 aprilie 2014, când a putut să fie văzut în mai multe cinematografe din principalele oraşe din România.

Trailer:

Delia Antal despre D‘Ora

 

5. Atât de stralucitoare e privirea/So Bright is the View (2014)

lung-metraj de ficţiune

producţie România

scris, regizat şi produs de: Joël Florescu, Michaël Florescu

produs de Ronella Sezonov

premiera: 24 iunie 2014 la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova

Acest film are o singură cronică. Acest film a rulat o singură dată în Bucureşti, anume pe 29 martie 2015, la cinemateca Union, sala Studio şi, foarte probabil, nu va mai putea fi văzut niciodată.

Filmul tratează situaţia unei tinere pe nume Estera care încearcă să găsească o slujbă în Atlanta. Oportunitatea este „oferită de Mike, un coleg cu dare de mână al tatălui ei, aflat acum la închisoare. Mama Esterei, proaspăt divorţată, plecată recent din România în căutarea unui „tărâm al făgăduinţei”, unde să se poată reconecta cu trecutul, insistă ca şi fiica ei să facă la fel şi să renunţe la speranţa că i-ar putea fi bine în locul în care s-a născut. Contextul este cel imediat crizei economice, cu averi risipite şi familii falimentate după ce au căzut victimă unui mediu de afaceri destabilizat şi raporturilor de putere în continuă schimbare.” (Mediafax)

Filmul a fost realizat de către Romanian Independent Film Collective. A fost achiziţionat de un distribuitor american pentru a fi distribuit prin VOD (video on demand). (sursa)

Trailer

 

 

6. Cafe Journal (2014)

Scenariul şi regia: Ciprian Braşoveanu

Tudor, un tânăr care suferă de fotofobie şi insomnii, primeşte o vizită nocturnă neaşteptată în urma căreia va ajunge într-o cafenea misterioasă care există doar pe timpul nopţii. (sinposis preluat de aici)

Film fantastic realizat de o mână de actori de la Teatrul Dramatic din Galaţi, filmat în Galaţi şi care a avut câteva proiecţii de cinema în Galaţi în condiţiile în care gălăţenii nu au unde să meargă la film pentru că în Galaţi nu mai există cinematograf. Din ce am citit, este puţin probabil să mai fie rulat vreodată în altă parte.

Premiera: 29 martie 2014, Galaţi.

Articole: aici, aici, aici, aici, aici (pagina 6),

Cronică: aici.

Interviuri cu regizorul: aici, aici, aici

 

 

 

7. Vinovatul (2014)

scenariul şi regia: Ion Gostin

produs de Mihai Răzuş (TVR)

Ecranizare pentru televiziune a unei piese de teatru scrisă de Ion Băieşu. Teleplay despre care am aflat din revista „Film” în cadrul unei retrospective asupra filmului românesc din 2014.

TVR produce în fiecare an mai multe filme de mediu-metraj şi lung-metraj care ar putea fi comercializate pe DVD-uri sau puse la dispoziţia celor interesaţi pe internet, la vizionare liberă pe site-uri de video sharing. Asta s-a întâmplat cu unele filme mai degrabă accidental şi arbitrar.

Trailer

 

interviu cu Ozana Oancea, actriţa principală

 

Silviu Andrei despre film

 

 

8. Pânza (2014)

regia: Rareş Stoica

Produs de Persona Media production

Cu: Ramona Atanasoiae, Florin Suciu

Doua personaje, o femeie in etate, umbrita de amintirea neagra a trecutului – de experienta Holocaustului si moartea fiului – si un tanar artist, macinat de neputinta de a crea. Cum vor gasi modalitatea de a se salva, va intriga asistenta.

Proiecţia unică a acestui mediu-metraj (43 min) de ficţiune a fost realizată pe 24 mai 2014 în cadrul evenimentului clujean Trecut și Viitor – Moștenirea culturală evreiască din inima Transilvaniei (ediția a II-a): Memoria unei generații care n-a fost să se întâmple”, cu ocazia comemorarii a 70 ani de la deportarile evreilor din Transilvania de Nord. Este dedicat memoriei celor peste 100.000 de evrei din Transilvania de Nord uciși în Holocaust.

Rareş Stoica este un regizor clujean de scurt-metraje, publicitate şi videoclipuri, iar acesta este cel mai lung film al său.

Despre eveniment mai multe informaţii, aici.

Trailer

 

 

 

9. La Mezza Stagione/Late Season (2014)

Coproducţie Italia-Grecia-România

regia: Danilo Caputo

scenariul: Danilo Caputo, Valentina Strada

produs de Danilo Caputo, Alessandra Ondeggia (Taratata film), Konstantina Stavrianou (Graal films), Alex Trăilă (Steppenwolf film).

Film de ficţiune, lung-metraj

Proiectat iniţial la festivalul de la Karlovy Vary în 7 iulie 2014, în Republica Cehă.

O serie de povestiri întretăiate despre personaje care tăriesc în sudul italiei. Un film conceptual despre o închisoare imaginară, împărţit în 9 capitole.

Cronică aici.

Trailer

 

 

 

10. Be My Cat: A Film for Anne (2015)

Gen: horror

Lung-metraj de ficţiune (87 minute)

Proiectat iniţial la 5 iunie 2015

Regia şi scenariul: Adrian Ţofei

Producţie România, 2015

Sinopsis (de pe cinemagia): Obsedat să realizeze un film cu actriţa hollywoodiană Anne Hathaway, un tânăr din România recurge la gesturi extreme folosind trei actriţe pentru a înregistra scene din film, cu scopul de a i le trimite lui Anne ca dovezi ale abilităţilor sale regizorale şi actoriceşti.Am găsit o singură cronică.

Interviu cu regizorul

Trailer

PS: Tu ce filme-fantomă româneşti vrei să vezi?

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film

Anunțuri

Acțiuni

Information

One response

23 01 2016
Cronica filmului Usturoi (2014) de Lucian Alexandrescu | DISCERNE

[…] clujeană (şi 2014 ne-a oferit din plin prilejuri: Bartolomeu, omul fără vicleşug şi Pânza), dar aceste filme ajung foarte rar proiectate la Bucureşti. Ieri seară, punând în practică […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: