Format pentru dezvoltarea abilităților de dezbatere

În toamna lui 2004, am realizat acest draft de proiect pentru un format de emisiune, DISCERNE TV, pe care i l-am propus atunci directorului TVR Iaşi. După câteva luni, a apărut pe TVR 1 un format de emisiune surprinzător de asemănător cu ce am scris eu aici. Emisiunea se intitula „Generaţia Contra”. Mie nu mi s-a spus nici măcar „mulţumesc”. Să fie vorba oare de o coincidenţă? Am adus schița la zi şi astăzi v-o prezint public pentru prima dată.

DISCERNE=Duelul inteligenţelor în scopul cunoştinţelor, elevării, randamentului net şi eficienţei,

DISCERNE=Dezbaterea inteligentă a situaţiilor conflictuale şi emblematice ridicate la nivelul eficienţei,

DISCERNE=Dezvoltarea importanţei scopurilor comunicării eficiente raportate la necesităţile efective

Obiectiv: competiţia a două echipe de tineri pentru rezolvarea unei probleme alese dintre cele trimise de public spre rezolvare.

Ideea de bază: echipele îşi vor dezvolta creativitatea şi ideile asunmându-şi anumite poziţii şi schimbând punctul de vedere şi astfel abordând o serie de perspective diferite.

Baza: Mulţi tineri nu ştiu să abordeze problemele pe care le întâlnesc. Această emisiune nu numai că le va oferi un model pentru analiza lor, dar le va permite şi să-şi dezvolte abilităţile intelectuale şi creative pentru a veni cu strategii şi soluţii originale.

Descriere detaliată:

Cele două echipe vor fi alese de la licee şi facultăţi, pe baza unui proces de selecţie stabilit în colaborare cu acestea. Comisia de evaluare va fi eficientizată pe baza unui sistem de priorităţi care va fi pus la punct din momentul în care emisiunea va fi aprobată. Poziţiile în fiecare echipă vor fi fiecare în număr de 9: implementatorul, coordonatorul, modelatorul, inovatorul, responsabilul cu resursele, evaluatorul, coechipierul, finalizatorul, specialistul (evaluaţi cf. testului Belbin). Fiecare va avea un rol în prelucrarea informaţiilor şi folosirea lor în mod eficient. Deşi unele indicaţii vor fi oferite şi idei desfăşurate, echipele va trebui să găsească soluţiile pe cont propriu.

La începutul emisiunii, datele problemei vor fi prezentate. Apoi va urma prezentarea participanţilor şi a poziţiilor asumate de aceştia. Va urma o şedinţă de brainstorming (în primele luni se recomandă cel simplu, apoi trcerea la cel avansat) şi se vor lua două întrebări din public la care se va răspunde punctual de către coordonatorul fiecărei echipe. Urmează o şedinţă Phillips 66, în jurul unor mese rotunde. Şedinţa Phillips 66 este o formă de buzz group – citeşte mai multe aici şi aici. Câte un minut alternativ, camera se va concentra asupra fiecărei echipe spre a surprinde cum se descurcă.

După cele 6 minute, fiecare echipă va prezenta soluţia pentru problemă în câte 3 minute. În cele ce urmează, se va organiza o dezbatere pentru care echipele vor organiza, din nou o şedinţă Philips 66.

Desfăşurarea dezbaterii va fi următoarea: fiecare membru al echipei va susţine o idee timp de un minut. Corespondentul lui din cealaltă echipă va da un răspuns de un minut. Rolurile apoi se inversează. Durata totală a dezbaterii este astfel de 36 de minute. După dezbatere, reprezentanţii dau din nou răspunsul asupra întrebărilor puse la început, publicul votează echipa, în acest sens în public existând un purtător de cuvânt care să argumenteze votul, apoi se prezintă situaţia voturilor prin telefon, după care moderatorul emisiunii dă verdictul final în 2 minute. Înainte de sfârşitul fiecărei emisiuni, se va prezenta modul în care soluţia prezentată la emisiunea anterioară a fost utilă la rezolvarea problemei ridicate. La sfârşitul emisiunii, fiecare membru al echipei va spune care a fost provocarea şi ce a învăţat din situaţiile în care a fost pus.

Publicul-ţintă:

Adolescenţii şi tinerii cu vârstele între 12-25 ani, despărţit în următoarele segmente de audienţă:

12-14 ani adolescenţii care au foarte mult timp să se uite la televizor
15-19 ani liceenii care sunt interesaţi să-şi dezvolte gândirea
19-25 ani studenţii care îşi selectează cu grijă programele după criterii exigente, din cauza timpului limitat, dar au interesul practic cel mai mare, din motive pedagogice

Profesorii cu vârste între 25 şi 56 de ani, care au deschidere să urmărească asemenea emisiuni, despărţit în următoarele segmente de audienţă:

25-35 ani profesorii cei mai înclinaţi spre adoptarea unor noi forme de comunicare eficientă – cei care vor fi cel mai receptivi
36-56 ani profesorii care au deja un sistem format şi nu sunt aşa de receptivi la tehnicile educaţionale moderne – cei care se vor uita de dragul spectacolului, fără să-şi propună neapărat să implementeze ceva din ce văd

Reprezentanţii păturii inferioare şi medii a clasei mijlocii, care ştiu să aprecieze ideile inovatoare şi tehnicile educaţionale şi manageriale folosite în emisiune, cu deosebire se disting în cadrul acestei categorii oamenii de afaceri în căutarea ideilor inovatoare pentru afacerile lor. Vârsta estimativă a acestui public-ţintă e

24-35 ani oameni care încearcă să optimizeze procesele în cadrul firmele, instituţiilor şi organizaţiilor în care lucrează sau pe care le conduc.
36-45 ani persoanele interesate să înveţe pe alţii să facă acest lucru.

Strategia de marketing

Din momentul în care dezbaterea s-a încheiat, telespectatorii au numerele de telefon şi adresa de e-mail la care pot vota echipa care a adus soluţia optimă, în opinia lor. Câştigătorul va fi extras la sorţi şi va primi un telefon/apel pe Facebook (cei care votează on-line va trebui să precizeze şi numărul de telefon la care vor fi de găsit atunci sau să stea pe Facebook în continuare), prin intermediul căruia va trebui să argumenteze alegerea lui. Dacă nu va reuşi să facă acest lucru, se va mai încerca un apel la telefon/pe Facebook. În timpul în care se votează prin telefon şi on-line, se va prezenta soluţia de săptămâna trecută, se va difuza publicitate şi va vota publicul. După pauza de reclame, reprezentantul publicului, ales prin tragere la sorţi la începutul emisiunii, va trebui să argumenteze decizia luată. După ce echipele vor fi ascultat argumentarile oferite de purtătorul de cuvânt din public şi de respondentul prin telefon/on-line, vor vota cu privire la câştigătorul premiului pus la dispoziţie. Echipa câştigătoare va beneficia de un premiu pus la dispoziţie de unul din sponsorii emisiunii. La fiecare sfârşit de emisiune, se va alege căştigătorul tombolei ideilor. Din cei care au trimis idei de soluţionare (care vor fi filtrate de o comisie special numită în acest sens) a problemelor pentru emisiunea anterioară, va fi extras un câştigător de către coordonatorul echipei câştigătoare.

Firmele vor fi interesate să-şi pună la dispoziţie serviciile şi să-şi facă reclamă în timpul emisiunii pentru că aceasta este interactivă, accesibilă şi se adresează mai multor publicuri- ţintă.

Mixul de marketing vine în sprijinul obiectivelor emisiunii, prin stimularea tuturor celor implicaţi.

Structura pe scurt

Genericul ½ minut

Deschiderea ½ minut

Prezentarea problemei 3 minute

Prezentarea echipei 18 oameniX 10 secunde = 1 ½ minute

Şedinţa de brainstorming 6 minute

Întrebările şi primele variante de răspunsuri 6 minute

Prima şedinţă Philips 66 6 minute

Prezentarea soluţiilor 6 minute

A doua şedinţă Philips 66 6 minute, peste care se suprapune pauza de reclame

Dezbaterea 36 minute

Startul voturilor ½ minut

Reclame 5 minute

Al doilea răspuns la întrebări 2 minute

Soluţia din emisiunea anterioară 3 minute (între timp se votează în public)

Purtătorul de cuvânt argumentează 3 minute

Apelul prin telefon/pe Facebook– argumentare 3 minute

Decizia şi argumentaţia moderatorului 3 ½ minute

Votul echipei în privinţa câştigătorului 3 minute

Impresiile echipelor 20 secundeX18 oameni 6 minute

Tombola ideilor 2 minute

Tombola oportunităţilor (se alege problema pentru săptămâna viitoare) 2 minute

Încheiere ½ minut

Durata totală 1 h 45 min.

Motivaţie/efecte

Avantajele pe care această emisiune vizează să le ofere sunt accesibile pentru fiecare din publicurile emisiunii:

Grupuri de interes:

Partenerii de afaceri:

Promovarea strategică şi eficientă a produselor folosind accesul la publicul-ţintă printr-o emisiune interactivă.
Strategii de poziţionare
Mijloace de comunicare

Mass-media