Cronica filmului Chuck Norris vs. Communism, partea I

13 09 2015

 

 

scenariul şi regia. Ilinca Călugăreanu

produs de Brett Rattner, Mara Adina

docudramă, coproducţie România-Marea Britanie-Germania, 2015

trailerul filmului

Acest articol are şi partea a II-a, care se găseşte aici.

 

Contextul politic

În anii ’80 în România, televiziunea publică emitea doar 2 ore pe zi, de obicei propagandă politică şi filme cenzurate. Publicul român era avid de filme. Revoluţia casetelor video VHS a rezolvat această problemă: mii de filme au fost aduse ilegal în România, „pe sub mână” pentru a fi dublate, multiplicate şi răspândite în cadrul a ceea ce a constituit o mişcare underground, condusă de la Bucureşti de un businessman cu ştaif, Teodor Zamfir. Vocea care traducea din engleză, care a ajuns să fie cunoscută de milioane de români din acea vreme este cea a Irinei Margareta Nistor. În timp, ea a ajuns să fie asociată cu vocea libertăţii.

Între cele peste 3000 de filme care au fost dublate doar de Irina Nistor în anii ’80, se numără atât capodopere ale cinematografului mondial (Naşul, Vânătorul de cerbi, Rocky) cât şi filme comerciale de duzină, cu superstaruri de acţiune precum Chuck Norris, Sylvester Stallone, Jean-Claude Van Damme şi Steven Seagal.

Casetele video ajungeau la mici distribuitori locali din toată România, care organizau vizionări de filme în propriile apartamente, pentru care încasau sume care în timp s-au constituit în mici averi pentru unii.

Tineretul din România, lipsit de modele, lipsit de contactul cu civilizaţia „imperialistă”, sorbea fiecare momenţel al fiecărui film ca pe o fereastră deschisă spre „lumea liberă”. De aici, mulţi şi-au luat modele pozitive: de exemplu Rocky şi au început să aspire la statutul de erou.

Contextul socio-cultural şi economic-politic este foarte important pentru a înţelege valoarea acestui film, care a fost ignorat de două ori la concursurile de finanţare CNC şi care a sfârşit prin a ajunge mai bine pe mâna unor profesionişti din afara României.

 


Importanţa acestui documentar psihografic al lumii comuniste

Realizarea sa a durat mai bine de 3 ani şi merge pe o combinaţie reuşită între reconstrucţie cu actori şi voice-off-ul personajelor implicate care descrie momentele-cheie ale aceste industrii care a ajuns să pentreze societatea la toate nivelurile.

Un documentar ce reuşeşte să surprindă nostalgia unei himere a libertăţii într-unul din cele mai represive sisteme comuniste ce au existat vreodată în Europa merită apreciat pentru complexităţile suprinse şi pentru istoria reconstituită cu detalii menite să ajute spectatorul să înţeleagă care a fost amploarea mecanismului, cum a funcţionat şi de ce.

Spectatorul este furat, purtat în poveste, vrăjit de dragostea pentru a şaptea artă, spre a înţelege cum această mişcare a constituit cultura cinematografică a unei generaţii. Personal, am fost unul din cei care a prins gustul filmelor pe casete video în perioada sa de apus, la începutul anilor ’90. Pentru mine, cultura cinematografică s-a realizat prin intermediul televiziunii, mai ales a posturilor Tele 7 ABC, Amerom 38 şi apoi şi Pro TV şi TCM – şi acesta este o poveste interesantă, dar mult mai nişată.

Acea perioadă din istoria României, de sfârşit al anilor ’80, a fost magică prin factorul de comunicare şi comuniune care îi transforma pe oameni, le dădea inspiraţie şi speranţă să creadă că pot face mai mult cu viaţa lor şi tocmai aceasta este o misiune supremă a omului de cinema.

Din punct de vedere cultural, este interesant de observat cum cinematografia SUA, pe atunci cea mai distribuită în lume a pătruns într-un regim totalitar, subminându-l. O notă interesantă pe care filmul o expune este aceea că oamenii au ieşit în stradă la Revoluţia din 1989 pentru că ştiau că se poate trăi mai bine.

Din punctul de vedere al plauzibilităţii şi autenticităţii a ceea ce este pe ecran, există câteva lucruri care se coroborează istoric cu anumite detalii pe care cei care au studiat regimul particular din România le cunosc. Importanţa propagării culturii americane în societatea contemporană a fost subestimată pentru că vehicului acesteia, caseta video, a fost trivializată şi subestimată.

Chiar dacă au fost ameninţări, percheziţii şi confiscări ilegale, filaj şi monitorizare din partea miliţiei şi a poliţiei politice secrete, sistemul a avut doi aliaţi: corupţia (cine ştia nu voia să raporteze pentru că şi ei erau consumatori de asemenea filme) şi limitările sistemului de informare românesc: Securitatea nu avea atâţia informatori pe cât lăsa să se creadă, iar Ceauşescu trăia într-o iluzie a grandorii în care nu conştientiza fenomenul de masă al mişcării.

Emisiune americană despre documentar – interviu cu regizorul

 


Concluzii

Vizionarea acestui film, care îmbină documentarul cu reconstituirea evenimentelor cu ajutorul unor actori, este o experienţă culturală în sine, care provoacă cel puţin tot atâta emoţie astăzi precum o produceau filmele pe care le-a dublat Irina Nistor în timpul comunismului.

Este genul de film care poate genera apoi ore întregi de discuţii pe marginea subiectului şi, desigur, pentru mine, a prilejuit încă un articol despre cum am perceput eu personal ideologia reflectată în film, direct sau mai puţin direct.

VA URMA

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film

Copyright text © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.


Acțiuni

Information

One response

15 09 2015
Cronica filmului Chuck Norris vs. Communism, partea II | DISCERNE

[…] Continuare de aici. […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: