Cronica documentarului românesc City Tour (2013)

 

Regia. Andrei-Nicolae Teodorescu Durata: 57 de minute.

2 nominalizări la premiile Gopo. Participare la Astra 2013. şi la Cinemaiubit 17

Premisa: O explorare a unor părţi ascunse din viaţa nocturnă a Bucureştiului: despre dependenţii de droguri şi prostituate.

Am avut prilejul de a vedea acest documentar luna aceasta la Muzeul Ţăranului Român în cadrul proiecţiilor DocuArt, în prezenţa regizorului şi al operatorului Tudor Platon.

Conceput iniţial ca un documentar studenţesc, materialul depăşeşte calitativ şi ca subiect alte iniţiative pe nedrept lăudate în cinematograful românesc contemporan. Ceea ce se vede pe ecran este rezultatul unei selecţii eficiente dintre zeci de ore filmate vreme de câteva luni în care cei doi (regizorul şi operatorul) au stat cu echipa ARAS (Asociaţia Română Anti-SIDA) pe străzile Bucureştiului în cadrul unui proiect care viza prostituatele şi dependenţii de droguri. Aceştia beneficiau de prezervative, respectiv seringi gratuite în cadrul unui proiect social administrat de ARAS cu fonduri din străinătate. De asemenea, asociaţia se mai ocupă şi de tratamentul persoanelor care aleg să renunţe la dependenţa de stupefiante.

Interacţiunile sociale surprinse şi personajele scoase în evidenţă alcătuiesc un peisaj uman divers şi conturează un portret al unei comunităţi mărginite a societăţii, care este greu de înţeles şi în legătură cu care există mai multe prejudecăţi, unele întemeiate, iar altele mai puţin sau deloc. Fiecare spectator este lăsat să judece situaţia în funcţie de informaţiile care i se pun la dispoziţie. Voluntarii de pe ambulanţa din film explică mecanismele prin care seringile ajung la dependenţi (de exemplu prin piaţa neagră seringilor din Bucureşti) şi importanţa pentru sănătatea publică şi a lor ca ei să aibă cel puţin accesul la seringi de unică folosinţă.

Acest mediu metraj nu plictiseşte niciodată şi este bine montat, deoarece autorii aleg într-o manieră echilibrată şi logică prezentarea materialului. Aceasta se datorează în parte şi contribuţiei Ancăi Damian, care a ajutat în luarea deciziilor de tăiere în aşa fel încît efectul să fie potenţat. Filmul de asemenea evită spectaculosul gratuit şi păstrează ideile directoare modeste pe care şi le asumă.

Zonele Ferentari, gara de Nord şi Griviţei sunt suprinse în nopţile şi dimineţile de iarnă, când „clienţii” fac coadă la ambulanţă pentru a primi, pe nume şi CNP, cele trebuincioase. Aceştia sunt oameni care nu vor şi nici nu aşteaptă mult de la viaţă. Pentru ei, a reuşi să facă parte şi să întreţină o familie întreagă e cea mai mare fericire la care pot spera, iar o slujbă (chiar şi da om de serviciu) este cea mai mare împlinire de care se pot împărtăşi. Problemele lor se desfăşoară pe ecran în faţa publicului spectator precum o lume subterană, nevăzută, necunoscută.

Andrei Nicolae Teodorescu consideră că în documentar trebuie să fii generos, deschis şi inteligent, în timp ce filmul de ficţiune solicită o directivitate mai mare din partea autorilor pentru urmărirea cu stricteţe a obiectivelor asumate.

Din discursul său despre modul în care a lucrat la film, dar şi din imaginile folosite şi structura asumată, Andrei Nicolae Tudor se anunţă la orizont ca un autor competent, tânăr, care mai are nevoie să înveţe, dar care în mod evident este stăpânit de un talent pe care şi-l dezvoltă din plin cu urechea plecată la criticile constructive.

Pentru un documentar cu aspiraţii concentrate, reduse, autorul reuşeşte în ceea ce-şi propune şi oferă, alături de Sub cerul înstelat, un alt documentar de mediu-metraj românesc despre care am scris aici, o prezentare fidelă a unei alte lumi, pe care o găsim doar atunci când privim printre cei ce au, pe cei ce nu au.

Punctajul meu: 6/10.

Alte articole despre acest film: aici, aici, aici, şi aici

Regizorul vorbeşte despre documentarul său cu ocazia festivalului de film ASTRA.

Ştefan Alexandrescu

ocazional, critic de film

Copyright text  © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Anunțuri

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s