Studiu electoral de marcă, de Ştefan Alexandrescu

Acum 10 ani, în 21 mai 2005, am prezentat proiectul „Studiu electoral de marcă”, evaluat în cadrul FEAA (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi). Proiectul a fost prezentat în cadrul secţiunii „management-marketing” a concursului studenţesc EconomMix şi a câştigat locul I. Desigur, acest proiect nu mai are în cariera mea o valoare deosebită, dar este mai mult o amintire specială, deoarece este prima cercetare pe care am realizat-o ca student. Cercetarea nu are dpdv statistic reprezentativitate (pornind de la date nu se poate ajunge la o generalizare sociologică din cauza numărului redus de participanţi), dar concluziile sale sunt corecte metodologic şi faptic. Cu această ocazie, re-public studiul şi rezultatele lui. Cercetarea o poţi găsi aici , iar prezentarea în powerpoint aici .

Acest studiu, la nivelul la care a fost realizat, ca o cercetare studenţească independentă, aduce avantajul testării unei percepţii care s-a verificat în timp. Ca şi evidenţă de cercetare, este nereprezentativă din punct de vedere sociologic şi de marketing. Totuşi, acest chestionar, ca stil de realizare şi ca idei folosite în alcătuirea lui, din programarea neuro-lingvistică (NLP), după cum au arătat şi rezultatele pe acest lot psihologic de 88 de indivizi (un univers al cercetării pe care se poate lucra în domeniul pretestării psihologice pentru operarea unor concluzii), are puterea de a scoate la iveală o serie de aspecte inconştiente fundamentale pentru comunicarea politică.

Studiul mai prezintă şi avantajul că a fost realizat în perioada imediat după anunţarea candidaturii la preşedenţie a actualului preşedinte, în contextul politic în care candidatul formaţiunii politice Alianţa DA (PNL-PD, facţiune care de atunci s-a “spart” în 3 formaţiuni politice distincte) s-a retras. Indicatorii de atunci arătau că Alianţa ar avea mai multe şanse cu Băsescu drept candidat decât iniţial, cu Stolojan.

Evoluţia evenimentelor a demonstrat puternic cum percepţia publicului era pregătită pentru a-l prefera mai întâi pe Traian Băsescu, apoi a-l pune la zid pe Adrian Năstase, care ajunsese în 2006 să fie considerat conform sondajelor cel mai corupt român.

Identificarea acestor factori inconştienţi în rândul maselor reprezintă genul de sondare a publicului care a adus puterea în mâna unor lideri ca Tony Blaire şi Bill Clinton. Aici nu mai este vorba de sondarea pentru detectarea a “ceea ce vrea poportul”, ci sondarea a “cum vrea poporul”… să-i fie livrată informaţia. Aflând aceste lucruri, se poate configura la nivel de strategie, cu mult timp înainte, o campanie care să pună în valoare punctele forte ale percepţiei pentru un anumit candidat. De exemplu, realizându-se un asemenea studiu cu jumătate de an înainte de alegeri şi constatându-se potenţialul mai mare pe canalul auditov al unui anumit politician, se poate insista pe comunicarea unor mesaje puternice prin intermediul radio-ului.

Automat, în momentul în care unul dintre candidaţi are o percepţie mai puternică în rândul indicatorilor Vizual, Auditiv, Kinestezic, de aproape 2 ori mai mare decât contra-candidatul, balanţa înclină de partea celui care reuşeşte să iasă cel mai bine în evidenţă, lucru demonstrat şi de proactivitatea şi locul controlului intern demonstrate în ultimii 3 ani de către “preşedintele jucător”.

Dacă această cercetare a fost una “interesantă” luând în considerare doar o singura dimensiune, respectiv modalităţile din programarea neuro-lingvistică, rezultatele ar putea fi multiplicate în precizie şi în efect dacă ar fi surprinse atitudinile inconştiente pe mai multe dimensiuni strategice, mergând chiar până la zeci. Apoi aplicarea pe un eşention reprezentatriv a respectivului studiu ar putea avea un impact decisiv pentru viitorul oricărui partid politic românesc ce ar hotărâ aplicarea unei asemenea cercetări.

Acest studiu, realizat in interes de curiozitate ştiinţifică din propria iniţiativă a coordonatorului acestui studiu, se dovedeşte a fi cu atât mai valoros cu cât ar intra în atenţia opiniei publice, a specialiştilor şi a membrilor puterii politice, mai ales luând în considerare evoluţia evenimentelor din octombrie 2004.

Chestionarul a conţinut 10 întrebări care au fost adresate trecătorilor pe stradă, lotul de 88 de oameni fiind compus mai ales din tineri şi gândit iniţaial din anumite rigori argumentate. Cei trei operatori au realizat sondajul în 4 ore, după care prelucrarea informaţiilor s-a făcut pe hârtie, iar ulterior s-au prelucrat o serie de grafice în Excel. Obiectivele chestionarului au fost să intre în mintea alegătorului şi să observe percepţia asupra partidelor şi a candidaţilor, folosind elemente de bazele senzoriale din programarea neuro-lingvistică.


Principalelele concluzii ale cercetării au fost (valabile în octombrie 2004):

  • Principala grupă de vârstă dezamăgită şi neiunteresată de viaţa politică sunt între 27-35 ani

  • Tineretul ţine partea lui Băsescu

  • Aproape jumătate din cei intervievaţi (deci care au declarat că nu s-au hotărât cu cine votează) erau pe deplin hotărâţi cu cine votează la sfârşitul întrebărilor.

  • Marea majoritate a celor intervievaţi (53 %) aleg un câştig pe termen scurt în defavoarea unuia pe termen lung.

  • Cei mai mulţi din cei la care s-au putut stabili corelaţii (18%) văd investiţia în votul pentru Băsescu ca una pe termen lung.

  • Peste un sfert din populaţie (frecvenţa ce mai mare) sunt preocupaţi de probleme sociale.

  • Pe români îi deranjează cel mai mult corupţia (în special pe cei din grupa 18-26 ani) şi din aceştia, majoritatea detaşată (38 % ar vota cu Băsescu), acest fenomen fiind corelat cu preocuparea pentru un loc de muncă. Pe locul doi în topul priorităţilor partidului la guvernare, ar fi colaborarea cu opoziţia pentru proiectele viabile.

  • Principalelele calităţi/atribute ale unui preşedinte sunt strategia şi controlul, urmate, în ordine de: psihologie, aspect fizic, prestanţă, prestigiu, charismă, pragmatism.

  • Băsescu este cel mai mult asociat cu un ciocan, iar Năstase cu nimic, apoi cu parfum (itemi la alegere: ochelari, boxe, parfum, bicicletă, nimic).Băsescu are o puternică dominanţă vizuală pe lângă cea kinestezică, în mintea celor intervievaţi.

  • Alianţa DA este mai pozitiv percepută decât Uniunea PSD+PUR.

  • Amândouă formaţiunile politice au aceeaşi putere practică.

  • Uniunea PSD+PUR este percepută de mai bine de două ori mai falsă decât Alianţa DA.

  • Alianţa DA are putere de schimbare şi de investiţie mai mare decât Uniunea PSD+PUR.

Concluzia finală a cercetării este că Băsescu este o marcă de două ori mai “tare” ca Năstase.

Au contribuit la această cercetare (în ordine alfabetică):

Ştefan Alexandrescu – manager proiect, elaborare şi pretestare chestionar, aplicare, prelucrarea, analiza şi intepretarea datelor, raportul de cerectare, prezentarea

Asist. univ. Adrian-Lucian Lupu – evaluare chestionar

Ing. Irina Minciună – obiective chestinar, Analiza SWOT, aplicare chestionar, analiza şi intepretarea datelor

Psih. Oana Pascu – aplicare chestionar, prelucrare date

Prof. Elena Seghedin – evaluare raport de cerectare

Bibliografie pentru proiect

Bârgăoanu, Alina; Dobrescu, Paul – Mass-media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004

Blagu, Bety – Fabrica de preşedinţi, Bussiness Magasin, nr. 06/2004

Dâncu, Vasile Sebastian – Comunicarea simbolică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003

Kotler, Philip – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1993

Miftode, Vasile – Curs de metodologia cercetării sociologice în Manual de Comunicare Socială şi Relaţii Publice pentru anul I ID, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Iaşi 2003

Nedelcu, Maria – Marketing politic, note de curs

Nicolescu, Luminiţa – Marketingul, premisa succesului în afaceri, suport de curs Universitatea Virtuală de Afaceri Iaşi, 2003

Oprea, Dumitru – Analiza şi protecţia sistemelor informaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2000

Pânişoară, Ion-Ovidiu – Comunicarea eficientă, ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 2002

Pânzaru, Florina, Stănciugelu, Ioana – Imagine şi Comunicare în Afaceri, materiale şi suport de curs şi seminar Universitatea Virtuală de Afaceri Iaşi, 2003

Pripp, Cristina – Marketing Politic, Editura Nemira, Bucureşti, 2002

Prutianu, Ştefan; Anastasieiei, Bogdan; Jijie, Tudor – Cercetarea de marketing, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Scmidt, Berndt – Estetica în marketing, Editura Teora, Bucureşti, 2004

Szekely, Andy – NLP, Calea Succesului, Editura Amaltea, Bucureşti, 2003

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.


Anunțuri

3 păreri la “Studiu electoral de marcă, de Ştefan Alexandrescu”

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s