Sf Apostol Andronic, creştinător al dacilor – 17 mai



Sf. Ap. Andronic a propovăduit și în părțile Bihorului. În sec I după Hristos alături de alți apostoli pune bazele creștinismului în mai multe zone ale lumii printre care și la sud de Dunăre și în Câmpia Panonică unde a stat o perioadă mai lungă ca episcop. În această perioadă a propovăduit și în vestul României până la M-ții Apuseni. Biserica îl prăznuiește la 17 Mai.

Sf. Ap. Andronic face parte din cei 70 de apostoli, asemenea lui Pavel cu care era și rudenie. Andronic a primit credința creștină înainte de unchiul său Pavel, iar în călătoriile sale misionare l-a însoțit în foarte multe locuri, umblând astfel în întreaga Asie și Europa. Propovăduind la sud de Dunăre împreună cu Ap. Pavel și alți ucenici ai acestuia, Sf. Andronic împreună cu Sf. Ap. Epenet întemeiază o episcopie ortodoxă la Sirmium (azi Moravita în Serbia). În episcopiile întemeiate au hirotonit preoți și episcopi care au propovăduit și în nordul Dunării, în Dacia. După plecarea din Sirmium se desparte de ceilalți apostoli și urcă spre nord împreună cu Sf Iunia, ajutătoarea sa, până în Câmpia Panoniei unde înființează o episcopie. Rămâne o perioadă ca episcop al acestei cetăți propovăduind evanghelia la popoarele pe care le-a găsit aici, inclusiv la dacii liberi din tribul predavensilor care populau și locul dintre cele trei crișuri (Negru, Alb și Repede – după denumirile de azi). Împreună cu Sf. Iunia a reușit să încreștineze mulți dintre închinatorii la idoli din aceste ținuturi.

După ce a propovăduit în aceste locuri a mers în Imperiul Roman unde creștinii erau prigoniți. Împăratul Traian, un înverșunat prigonitor al creștinilor, era politeist. În timpul domniei acestuia, Andronic ajunge în Evghenia unde primește mucenicescul sfârșit împreună cu Iunia și alți propovăduitori ai creștinismului. Trupurile lor au fost aruncate în câmp pentru a fi mancate de fiare iar creștinii le-au îngropat cu cinste noaptea în ascuns. În locul unde au fost îngropați se săvârseau tămăduiri și minuni, mulți demonizați se izbăveau. După încetarea prigoanei în Imperiul Roman arhiereul cetății Evgheniei, împreună cu clerul și poporul, au dezgropat trupurile mucenicilor și au văzut că acestea erau neputrezite și izvorau miros de mir. Sfintele lor moaște au fost aduse în biserica din Evghenia unde le-au așezat cu mare cinste. Despre pătimirea Sf. Ap. Andronic și a Sf. Iunia, menționează și Ap. Pavel în epistola către romani: „Îmbrățisați pe Andronic și pe Iunia, cei de un neam cu mine și împreună închiși cu mine, care sunt vestiți între apostoli și care înaintea mea au primit pe Hristos” (16:7).

Trecerea prin aceste locuri a unui apostol arată că învățătura creștină a fost primită de către strămoșii noștri direct de la ucenicii Mântuitorului, poporul roman nefiind încreștinat de alte popoare care au venit ulterior sfinților apostoli pe aceste meleaguri. Se cunosc cele trei cetăți de pe malul Dunării – Histria, Tomis și Calatis unde sfântul apostol Andrei a înființat episcopii. Aici, împreună cu Apostolul Filip, a hirotonit preoți și episcopi care au propovăduit creștinismul mai departe pe cuprinsul întregii Dacii. De asemenea episcopii și preoții hirotoniți de Sf. Pavel și ucenicii săi la sud de Dunăre au propovăduit evanghelia în nordul Dunării. Acesta a fost începutul încreștinării și formării poporului roman, cu câteva decenii înainte de cotropirea romană. Atât latinii, cât și slavii putem spune că au avut un rol important în răspândirea creștinismului însă nu au fost cei care au pus bazele credinței creștine pe teritoriul locuit de strămoșii noștri. Cu alte cuvinte, credința noastră are rădăcini apostolice (direct de la sfinții apostoli) și nu a fost implementată prin intermediul său sub influența altor popoare care s-au intersectat cu noi de-a lungul istoriei.

Ieromonah Eftimie Mitra

 

Bibliografie
„Vietile Sfintilor” pe Mai si Februarie, Editate de Man Sihastria, 2005

„Istoria Bisericii Ortodoxe Romane”, de Mircea Pacurariu, Sibiu 2007

 

Preluat de aici.

Publicat de Marcus Victor Grant

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.