Ce întrebări să-i pui psihologului pe care îl alegi, partea I

13 05 2015

Săptămâna trecută m-am întâlnit cu un fost client de-al meu care m-a întrebat cum să-şi dea seama dacă psihologul pe care îl caută este mai mult sau mai puţin competent. Astfel, o bună întrebare mi-a venit în minte. Aş vrea să vă împărtăşesc părerea mea subiectivă în legătură cu asta.

Piaţa serviciilor de consiliere psihologică şi psihoterapie s-a dezvoltat în ultimii ani, în ciuda faptului că înşişi furnizorii de asemenea servicii habar n-au cum să-şi promoveze serviciile. Ştiu că situaţia este diferită în lume, aşadar sugestiile mele nu se limitează la România, ci sunt aplicabile în cele mai multe state care au reglementat semenea servicii.

Există suficienţi specialişti printre care să găseşti unul bun. Astfel, am să-ţi dau câteva exemple la care merită să acorzi atenţie.

În primul rând, stai deoparte de orice furnizor de servicii care este profund îndrăgostit de o metodă anume sau un anumit tip de psihoterapie. Un bun psiholog, chiar dacă este specializat într-o anumită formă sau metodă de intervenţie, trebuie să cunoască abordări diferite şi alternative şi trebuie să fie în stare să explice de ce le-a ales. Asta înseamnă că poate oferi opinii argumentate pe diferenţele dintre abordările pe care le-a studiat şi trebuie de ce a ales o anumită specializare. De asemenea, trebuie să fie în stare să-ţi spună pe ce fel de probleme funcţionează mai bine specializarea ei. Considerând aceste diferite tipuri de probleme, există diferite tipuri de abordări potrivite.

De exemplu, pentru necazuri în copilărie ce afectează viaţa prezentă a clientului o terapie pe termen scurt nu ajunge. Ar putea funcţiona: psihanaliză, analiză tranzacţională, psihodramă, abordare cognitiv-comportamentală. Ar putea avea mai puţin efect: programarea neuro-lingvistică, hipnoza sau psihoterapia jungiană.

Pentru tulburări de anxietate, stres posttraumatic sau burnout, ai folosi NLP, hipnoză, psihologie cognitiv-comportamentală şi chiar psihiatrie, dar nu psihanaliză.

Aşadar, un bun furnizor se servicii trebuie să-ţi spună la ce rezolvarea căror feluri de probleme se pricepe. Ţi-ar putea da chiar exemple de tipuri de probleme pe care le-a avut la diferiţi clienţi cu terapii încheiate. Cel mai prost tip de răspuns este „asta merge pentru oricine la orice”. Sau „n-am încercat alte metode pentru problema asta”. Dacă auzi aşa ceva, ia-ţi rămas bun şi mergi mai departe.

Alt tip de psihoterapeuţi de care să te fereşti sunt cei care combină spiritualitatea cu terapia sau au abordări new-age. Dacă nu ştii ce înseamnă „new-age”, atunci te invit să vizionezi aceste două documentare:

 

 

 

Fereşte-te de oamenii aceştia. Religia nu este terapie, deşi poate funcţiona prin oferirea de insighturi terapeutice. E bine să păstrezi lucrurile separate.

Un alt lucru la care să fii atent(ă) este dacă, în timp ce vorbeşti cu psihologul, te întrerupe. Un bun psiholog trebuie să aibă abilitatea de a asculta mai întâi, mai ales atunci când vorbeşte cu un potenţial client, şi să nu-l întrerupă în timp ce acesta încearcă să pună întrebări. Un bun psiholog trebuie să aibă, înainte de toate, respect pentru realitatea interioară a clientului, cu valorile şi convingerile inerente. De aceea, un bun psiholog nu va aproba sau dezaproba în nicio manieră şi în niciun caz nu va emite judecăţi asupra afirmaţiilor unui client înainte de a-i înţelege lumea interioară. Un client nu are nevoie de aprobarea psihologului, ci de înţelegerea acestuia. Experienţa unui psioholog NU determină calitatea lor profesională. Cineva poate avea 30 de ani de experienţă şi să nu aibă abilităţi de ascultare de bază, iar altcineva poate avea 1 an de experienţă şi nişte abilităţi interpersonale extraordinare. Calitatea serviciului oferit nu depinde de experienţă, ci de personalitate. Ţine minte asta înainte de a-ţi forma păreri critice despre un psiholog sau un psihoterapeut.

De exemplu, dacă tu crezi că OZN-urile sunt conduse de extratereştri, eu personal aş crede că vorbeşti aberaţii, dar asta e părerea mea personală şi nu sunt un psiholog. Dar unui furnizor de servicii în acest câmp nu-i este permis să formuleze niciun fel de judecată, indiferent cât de trăznită ar putea să pară convingerea ta. Este convingerea ta şi ai dreptul să crezi ce vrei tu, conştient sau inconştient. Psihologul trebuie să accepte convingerile pe care le ai ca parte din modelul tău asupra lumii. El are misiunea de a sculta părerile tale şi să ţi le respecte, indiferent cât de diferite sunt faţă de părerile lui.

Traducere a articolului What Questions to Ask Your Psychologist de Ştefan Alexandrescu, publicat iniţial pe Analytic Vision la 17 mai 2010. Reprodus de aici. Copyright © Ştefan Alexandrescu 2010 pentru versiunea în limba engleză. Copyright © Ştefan Alexandrescu, 2015, pentru versiunea în limba română

Anunțuri

Acțiuni

Information

One response

18 05 2015

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: