Pălărie pe o pană, zi-i „democraţie” ce-i

9 05 2015

 Motto:

„În urma amplelor cercetări şi analize comparative pe care le-au realizat, savanţii români au descoperit unde se găsesc cele mai multe vitamine: în farmacie.”

 

Anul acesta s-au sărbătorit 156 de ani de la unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească în statul cunoscut pentru prima dată pe scena internaţională ca „România”. Deci statul modern cu acest nume abia are cam un secol şi jumătate de existenţă. Este relativ proaspăt în lunga istorie a omenirii faţă de Franţa, Marea Britanie sau China, de exemplu.

Poporul român şi-a mandatat aleşii la bine şi la rău, să aibă cât de cât grijă de patrie şi de neam. Şi se mai pregăteşte să-i mandateze odată, cu ocazia alegerilor euro-parlamentare. Bucură-te! Azi e Ziua Europei! Cum care Europă? Cea de Vest, că aia de Sud-Est e ca şi cum n-ar exista.

Probabil că, având atât de multe relaţii de scurtă durată cu aleşii săi la conducere, poporul român a mai scăzut din aşteptări şi nu îl mai aşteaptă pe Vlad Ţepeş în rolul lui Făt Frumos din poveste să conducă ţara şi nici măcar să păzească drapelul român la Bruxelles. N-o să ia vântul stindardul român atâta timp cât românul nostru mai are ceva gaze sau aur în spatele curţii.

Dar măcar să o primească înapoi la sfârşit cam tot în aceleaşi condiţii ce a dat – la urma urmei, unul din „păcatele capitale” pentru care istoria îi judecă pe unii conducători ai României este acela că au cedat porţiuni largi din ţară jefuitorilor (în speţă, Transilvania – din 1940 în 1944, Bucovina de Nord, Basarabia şi Cadrilaterul).

  

Este legal să manipulezi, dar nu să impui

Parlamentul şi Guvernul îşi imaginează că înnăbuşând violent protestele de stradă şi limitând democraţia vor crea frică în popor. Aiurea! Ba chiar mai tare, românul care se aprinde repede şi uită greu, va scoate urgent răbojul cu toate suferinţele îndurate de pe urma statului român. Atunci când statul dă permisiunea corporaţiilor să-i foreze omului în spatele casei şi intră peste el să-l pocnească şi să-i impună că „eu ştiu ce e mai bine!” este clar că nu mai suntem în democraţie, la adăpostul călduţ al manipulărilor frumos desenate. Suntem dincolo de propagandă, în dictatură.

Problema care se ridică în mod justificat nu este atâta despre cine are dreptul asupra resurselor din subsol (statul, corporaţiile, consiliul local sau ţăranii) este cu privire la drepturile de poluare. Dreptul de poluare nu a fost cumpărat de corporaţii, împreună cu drepturile de explorare şi exploatare. Acest drept a fost impus cu japca asupra unor comunităţi, într-o asemenea măsură încât ar putea fi considerat (în virtutea efectelor cu care a fost asociată fracţionarea hidraulică) o tentativă de genocid, un atentat la continuitatea populaţiei române în zonele afectate.

Deocamdată, există o serie de hotărâri judecătoreşti care au fost luate, în cazul a trei comune izolate din judeţul Vaslui, care stabilesc că gazele de şist nu sunt asimilabile cu gaze naturale, iar în România nu există legi cu privire la exploatarea gazelor de şist şi nici cu privire la fracţionarea hidraulică – prin urmare, legea ocroteşte dreptul consiliilor locale de a se opune explorărilor în acest sens.

Eu consider că dreptul la proteste se apără cel mai bine cu moderaţie. Nu susţin ieşitul în stradă decât ca ultim mijloc de manifestare al democraţiei. Ne cam apropiem de sfârşitul democraţiei, aşa că vocea celor din stradă a început să fie auzită şi asta e bine. Problema este că s-a ajuns aici în acest mariaj/parteneriat între popor şi aleşi nu doar pentru că am ales cu picioarele „între răul mai puţin rău”, nu doar pentru că am fost trădaţi de cei aleşi, ci şi pentru că am tăcut prea multă vreme.

Eu am tăcut prea multă vreme pentru că am sperat că există o societate civilă care funcţionează. Am crezut în ONG-uri pe principiul: „sunt alţii care să se lupte pentru drepturile mele”, iar eu am continuat să mă informez în ce măsură modificările legislative mă restricţionează pe MINE în activitatea mea profesională şi cum pot să le evit punctual.

Ştiu, e nasol să citeşti pagini întregi, în fiecare zi, despre gazele de şist. Şi tu vrei să te întorci cu gândul la viaţa ta. Şi cei care scriu despre asta ar prefera alte subiecte mai puţin deprimante. Dar aceasta este realitatea în care trăim şi de care trebuie să fim conştienţi, să o mărturisim în continuare şi să îi acordăm importanţă şi urgenţă, pentru că altfel va fi mai rău, mult mai repede. Misiunea intelectualilor de vază, la drept vorbind, este să apere cu condeiul democraţia, căci ştim cum condeiul este mai puternic decât sabia, mai puţin atunci când este acoperit… de o pălărie. Cine iese să apere democraţia? Ies mulţi, în stradă, din cei cărora „le-a ajuns cuţitul la os.”

 

Când adevărul devine banal şi plictisitor

Ce face puterea legislativă din România? Nici măcar nu se sinchiseşte să mai creeze manipularea mai mult sau mai puţin subtilă cu care să vrăjească poporul. Discursul cu „statul vrea ce e mai bine, vom câştiga o mulţime de bani cu exploatările de aur şi de gaze de şist” nu mai merge nici măcar la pachet cu a cumpăra votul pe o sacoşă de alimente. Când cetăţeanul de rând, fără să ştie mare lucru despre ce e bine sau nu pentru el, vede – dau exemple fictive, dar posibile – că la robinet curge otravă şi nu apă, când îşi vede casa scuturată de cutremure, cei dragi bătuţi de jandarmii care vin la ei în casă să le dea amendă pentru că au găzduit protestatari, nu-i trebuie cine ştie ce cunoştinţe sau şcoală ca să înţeleagă ceea ce bănuia sau ştia de mult: statul, în frunte cu cei ce-l conduc, este un partener infidel căruia nu numai că nu-i pasă că l-a înşelat pe cetăţean, dar îl pedepseşte în public pentru că a deschis gura să spună ce vede.

Manipularea cu Roşia Montană a fost un dans interesant care a ţinut 19 ani (1995-2014). Proiectul a fost îngropat. Trăiască societatea civilă! În schimb, ce se dorea a se realiza la Roşia Montană a început deja la Certej. Doarmă în continuare societatea civilă, nani, nani, somn uşor!

Manipularea ca faţetă subtilă a neocolonialismului nu a învins în acest caz, este o luptă care continuă pe fronturi democratice şi juridice. Dacă manipularea nu s-a dovedit eficientă în cazul Roşiei Montane, s-a încercat propaganda în cazul gazelor de şist, doar că o propagandă jalnică, mimată în plictis, în care statul şi companiile implicate nu se sinchiseau prea mult nici măcar să varieze mesajele străvezii pe care le transmiteau, insultând nu doar inteligenţa, ci şi bunul simţ al cetăţenilor.

Scepticii, câinii de pază ai democraţiei, s-au împuţinat. Unii s-au plictisit să mai latre degeaba la caravană, alţii s-au lăsat copleşiţi de tot felul de griji şi probleme curente, iar cei care chiar şi-au menţinut vertical poziţia nu au mai fost ascultaţi. Nu mai există un dialog. Este clar că statul nu doreşte binele poporului şi al ţării, ci îi doreşte răul. Este evident şi banal. Toată încrederea poporului s-a terminat.

În acest condiţii, guvernanţii aleg să pună paie pe foc şi să sucombe însuşi eşafodajul democraţiei, luând câinilor de pază libertatea de a vorbi în public fără a fi cenzuraţi, sau etichetaţi ca „extremişti” sau, în curând, dacă trece modificarea OUG 31/2002, „legionari”. Cum, nu ştiai? Citeşte mai jos mai multe!

https://discerne.wordpress.com/2013/12/01/protestele-nationaliste-impotriva-exploatarilor-cu-cianuri-si-prin-fractionare-hidraulica-libertate-sau-abuz-al-democratiei-de-stefan-alexandrescu/

https://discerne.wordpress.com/2013/12/03/legea-condamnarii-legionarilor-folosita-impotriva-nationalismului-si-patriotismului-romanesc-impotriva-drepturilor-omului-si-impotriva-constitutiei-de-stefan-alexandrescu/

https://discerne.wordpress.com/2013/12/04/legea-lui-crin-antonescu-rosia-montana-si-viitoarea-cenzura-din-romania-de-razvan-goldstein/

https://discerne.wordpress.com/2013/12/05/modificarea-o-u-g-312002-este-un-atac-la-adresa-constiintei-ortodoxe-a-poporului-roman-si-la-adresa-democratiei-de-stefan-alexandrescu/

https://discerne.files.wordpress.com/2013/12/cum-incalca-drepturile-omului-legea-contra-legionarilor.pdf

Poţi înşela pe toată lumea o parte din timp şi o parte din lume tot timpul. Dar nu poţi înşela pe toată lumea tot timpul”

Abraham Lincoln

  

Aşadar, eu propun să mai sărbătorim ceva astăzi, de Ziua Europei, pentru ultima sau penultima oară: democraţia în România. Pentru că până la sfârşitul deceniului, aceasta, sub ce formă, viciată sau eşuată, o mai fi existând acum în România, are şanse să dispară cu desăvârşire.

Am o urare pentru domnii senatori care au votat sau au lăsat să treacă ambigua lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Le urez felicitări pentru că au reuşit, în cele din urmă, după un sfert de secol de la Revoluţie, după peste un secol şi jumătate de ani de stat modern, să calce în picioare idealurile oamenilor de bună credinţă care au sperat în acele momente istorice. Mai mult, propun ca fiecare crater pe care îl sapă vreo companie străină în România după aur sau gaze de şist să fie botezat după numele acestor parlamentari, iar atunci când se vor termina aceste nume, să continue cu toate neamurile lor. Cu toţii pot dormi liniştiţi în vreme ce „duşmanii sistemului” vor fi băgaţi după gratii ca „legionari” sau cine ştie ce etichetă fantezistă va mai inventa statul ca să permită străinilor să jefuiască ţara.

Happy Europe‘s Day!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare

discerne.wordpress.com

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 


Acțiuni

Information

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: