Totul a mai fost exprimat. Doar că sub altă formă.

14_creion in perie

Dacă pentru o carte de beletristică nu e nevoie neapărată să ştii ce altceva a mai fost scris înainte, lucrurile se schimbă radical atunci când vorbim despre cărţi de specialitate, chiar dacă se bazează pe articole care au fost deja o dată documentate.

 

Re-documentarea.

Toată lumea ştie lucruri a căror sursă nu şi-o poate aduce aminte, însă acestea nu pot fi folosite într-o carte fără un „spate” – fie că menţionezi cu referinţe sau note de subsol exact sursa, pagina şi paragraful sau că ai o simplă intrare în bibliografie, unele din idei, încă din etapa de redactare, vor cădea sau se vor schimba. Alteori, ai nevoie de cercetări actualizate şi îţi dai seama că datele se schimbă. Nici nu am menţionat documentarea în prealabil a cărţii, pentru că se presupune că din moment ce scrii o carte de specialitate, stăpâneşti aria cărţii pentru că ai studiat şi ai pus în practică lucrurile despre care scrii. Documentarea iniţială este o componentă de la sine înţeleasă.

Re-documentarea este o parte interesantă, care te obligă să îţi re-formatezi conţinutul şi mintea pentru a te circumscrie realităţii. Altfel, cartea ta riscă să intre pe tărâmul uşor de criticat al “la-la land”. O carte aşa-zis „de specialitate” fără bibliografie sau cu una scrisă lapidar este descalificabilă din start.

Unul din cele mai bune indicii asupra calităţii informative ale unei cărţi este dată de cantitatea, calitatea şi forma referinţelor şi a bibliografiei. De ce este important? Ei bine, pentru că în viaţa noastră avem puţin timp să citim, şi bine-ar fi ca ceea ce citim să fie ancorat în realitate, nu în mintea unui singur individ.

Vorba românească ce spune: „cărţile se scriu tot din cărţi” se bazează pe o patologie a formelor fără fond, în agonia post-comunistă a unui limbaj de lemn cu un „Fog index” insuportabil. Pentru un autor, o bibliografie organizată este semnul unei auto-discipline mentale. Pentru a evita abuzul de abstract, sursele trebuie să fie cât mai apropiate de realitate: fapte, cercetări cât mai actuale, descoperiri ştiinţifice, experimente ori cel puţin autorităţi consacrate.

În exemplul meu, în 2011 mi-am propus să scriu o carte pragmatică despre negocierea în afaceri, adică să pornesc de la observarea a ceea ce funcţionează în practică şi dezvoltarea a ceea ce poate fi interpretat ca o teorie funcţională într-un anumit context.

Pe atunci, după mintea mea, prima mea carte despre negociere urma să aibă o secţiune bibliografică subţirică şi urma să conţină va conţine referinţe ori note de subsol. Mi-am asumat acest stil pentru echilibru şi am preferat să ilustrez conţinutul cu exemple diferite şi cât mai agreabile – pentru că terenul academic al negocierii este deja mapat în România – scopul meu nu este să copiez, ci să adaug valoare. Ce vrăjeli îmi spuneam!

În cele din urmă, am avut la volumul Căile persuasiunii în negociere, vreo 20 de pagini de bibliografie, referinţe şi index 🙂 .

Nu ai de unde să ştii dacă ce scrii adaugă valoare decât numai după ce te re-documentezi. Astfel, vei învăţa mai multe. Inclusiv şi mai ales ce credeai greşit.

 

Specificaţii documentare, indexare, glosar de termeni.

În structura pe care mi-am propus-o şi pe care o recomand tuturor autorilor, o secţiune intitulată „Verba Volant, Scripta Manent” are scopul de a acoperi o uşoară înţelegere a cărţii, după ce conţinutul acesteia, cu tot cu anexe, a fost finalizat. Această rigoare poate fi înţeleasă de cei care sunt obişnuiţi cu publicarea de articole în reviste de specialitate, sau ce respectă norme internaţionale, de tip Harvard sau APA (American Psychological Association).

Desigur, autorul unei cărţi are libertatea (dacă nu e restricţionată de editură) de a-şi compune această secţiune după cum doreşte, şi poate să o facă de la 1 pagină până la 100. Acestea se raportează nu la dimensiunea cărţii, ci la complexitatea conţinutului ei – care trebuie să fie cât mai uşor de accesat pentru toată lumea. Ia exemplu de la cărţile istorice!

Astfel, scrierea unei cărţi de specialitate devine prin excelenţă o excelentă oportunitate de învăţare şi stăpînire în profunzime a conţinutului despre care scrii.

 

Copyright management.

Vrei să foloseşti o fotografie, un grafic, un pasaj consistent, un studiu sau chiar un întreg articol din altă sursă? Ei bine, cam pe când eşti aproape de a finaliza etapele de rescriere şi re-documentare, este o idee bună să te apuci să trimiţi e-mail-uri şi să dai telefoane pentru a obţine permisiunea scrisă, conform legii drepturilor de autor, pentru a republica anumite materiale în cadrul unei cărţi.

Desigur, porţiunile pe care doreşti să le foloseşti, trebuie incluse încă din etapele de redactare şi re-documentare. Mai uşor este să tai decât să adaugi pe urmă. Acesta nu este momentul în care să te îngrijoreze dimensiunea manuscrisului. Chestiunile de copyright management pot să dureze luni – iar în cazul în care se lungesc, e o idee bună să găseşti alternative.

Prezumţia că vei fi suficient de deştept /deşteaptă încât să îţi faci tot conţinutul singur/ă pare tentantă, dar este impractică. Au fost alţii care au scris ce ai scris tu mai bine ca tine. Înţeleptul citează, nemintosul copiază.

 

Spor la documentare!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

autorul cărţilor Căile persuasiunii în negociere, Ce (mai) inseamna succesul la scoala și Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelență

Această serie este dezvoltarea unei serii de 3 articole anterior publicate pe Discerne care a avut peste 2000 de vizualizări. Acest articol a mai fost publicat în ziarul on-line Jurnalul Bucureştiului.

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 

 

Anunțuri

3 păreri la “Totul a mai fost exprimat. Doar că sub altă formă.”

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s