La început a fost ideea

19 01 2015

 

Mi-am propus să scriu, din prisma propriei viziuni şi experienţe, despre scrierea şi publicării unei cărţi de specialitate, punctând mai întâi etapele şi exemplificându-le fie cu acţiuni realizate până în prezent, fie cu planuri pe care le am. Astfel, a luat naştere această serie de articole: „Cum să concepi o carte de specialitate”, din care astăzi vă prezint prima parte.

11_forme geometrice

  

Ideea.  

Adesea, o carte de specialitate (non-beletristică) nu se naşte din dorinţa unui autor de a scrie un volum pe o temă anume, ci din pasiunea pentru un anumit subiect, care poate evolua de la câteva observaţii notate punctual, către unul-două articole, către o întreagă serie de articole pe un anumit subiect – cum a fost pentru mine cazul seriei „comunicare persuasivă şi negociere psihologică”, publicată peun blog de specialitate în 2007, pe baza unor drafturi realizate pentru un curs online de negociere, în 2005.

În fiecare zi, am idei noi de articole – chiar mai multe decât am timp să materializez vreodată, iar mare parte din ele mi le notez. Numai puţine dintre acestea ajung să beneficieze de un articol care să merite publicat. Ideea o pot dezvolta fie într-o mini-serie de articole (concepută din start ca atare), fie pot să crească pas cu pas, un articol adăugându-se altuia. Din momentul în care aceste materiale pot forma un nucleu pentru ceva mai amplu, există premisa de a realiza o carte.

Premisa: „am de gând să scriu o carte” în condiţiile în care nu ai mai publicat nimic pe subiectul în temă este una mai degrabă „romantică” şi deosebit de impractică şi nerecomandabilă. Poate aşa ceva se făcea în secolul trecut, dar în ziua de astăzi, când există atât de multe oportunităţi pentru a publica şi a primi feed-back pe articole, nu mai există nicio scuză.

  

Structura.

Redactarea unei cărţi nu este o chestiune atât de problematică în actul de scriere însuşi – acesta ocupă discutabil mai puţin de jumătate din timpul întregului proces. Aşadar, în aprilie 2011, iată-mă în faţa unui document word în care îmi propun să pun bazele cărţii al cărui titlu încă nu îl ştiam (abia după câteva luni, am ajuns la ideea finală de titlu: Căile persuasiunii în negociere). Ştiam despre ce va fi, ştiam ce va conţine, aveam o serie de articole de la care să pornesc, dar nu aveam un simţ al ansamblului, al modului în care elementele urmau să se lege între ele. Creativitatea pe care am exercitat-o atunci când am început să lucrez la carte nu era una atât inovatoare, cât corelativă. Dar, chiar şi în cazul unei cărţi care este concepută de la zero, suportul pentru construcţia logică a conţinutului trebuie să fie prestabilit.

Aveam, în plus, experienţa ratată a unui proiect editorial personal eşuat (în 2006) din cauza lipsei de structură – lucru pe care nu doream să îl repet, mai ales că ştiam că mă aşteaptă cel puţin câteva luni de muncă. Aşadar, am conceput o structură. Păcat că a fost proastă.

M-am lovit de problema structurii şi mai puternic abia în iulie 2011, când mi-am dat seama că structura cărţii este complet nerealistă, aşa cum o formulasem în aprilie. A trebuit să arunc pur şi simplu la gunoi vechea structură şi să re-împart în capitole conţinutul a sute de pagini pe care începusem deja să le formatez. Structura la care am ajuns ulterior este una clară, justificată şi solidă. O carte creşte în complexitate şi dificultate exponenţial odată cu numărul de pagini – mai ales atunci când se bazează pe documentaţie, note de subsol şi o argumentaţie corelată – structură specifică articolelor pe bloguri.

Sugestia mea dacă vreţi să scrieţi o carte prima dată este nici măcar să nu vă apucaţi să vă gândiţi la conţinut (chiar dacă îl aveţi) până când nu vă este clară structura. Iar structura este dictată de (nu constă în)  un complex de factori care include, dar nu se limitează la:

  • formatul tipografic al cărţii, stabilit de locul în care se pretează ca cititorul să o parcurgă ş.a.;

  • numărul de pagini (cel mai adesea trebuie să fie multiplu de 32);

  • formatul digital al cărţii (.doc, .pdf, .epub, .php, .xml, .azw);

  • publicul-ţintă principal;

  • cât de lungi vor fi părţile şi secţiunile pe care vi le propuneţi – structura trebuie să păstreze un echilibru cât de cât;

  • care sunt mesajele pe care vreţi să le transmiteţi.

Altfel spus: începeţi cu sfârşitul în minte!

Se spune că dacă ai zece ore pentru un comunicat de presă, lucrează o oră la conţinutul comunicatului şi nouă la titlu. Ei bine, în cazul unei cărţi, dacă ai un an pentru a lucra la ea, lucrează cel puţin o lună (prima) doar la structură!

PS: Această serie este dezvoltarea unei serii de 3 articole anterior publicate pe Discerne care a avut peste 2000 de vizualizări. Acest articol a mai fost publicat în ziarul on-line Jurnalul Bucureştiului.

Spor la structurat idei!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

autorul cărţilor Căile persuasiunii în negociere, Ce (mai) inseamna succesul la scoala și Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelență

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Anunțuri

Acțiuni

Information

3 responses

26 01 2015
Scrie „la cald”, editează „la rece” | DISCERNE

[…] de curând să îţi împărtăşesc etapele conceperii unei cărţi de specialitate. Dacă în primul articol am scris despre cât de important este să-ţi structurezi ideile, astăzi voi scrie despre partea […]

Apreciază

10 02 2015
Perspectiva de ansamblu: detaşează-te! | DISCERNE

[…] parcurs până acum etapele de structurare a ideilor, (re)scriere a conţinutului şi documentare cu referinţele şi trimiterile de rigoare. Dacă ai […]

Apreciază

7 04 2015
Cum să scrii o carte de specialitate. Rezumat. | DISCERNE

[…] La început a fost ideea. (19 ianuarie 2015) Publicat iniţial în 8 mai 2014 în Jurnalul […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: