De ce sunt românii stresaţi

 

Ce influenţează stresul

Dacă stresul e percepţie şi nu fapt, măsurarea lui se face în funcţie de condiţiile culturale şi istorice. Norma statistică, drept limită între ce constituie eustres şi ce constituie distres, activează strategiile de coping. „În acord cu abordarea cognitivă, o persoană întâlneşte un stresor şi evaluează semnificaţia respectivei întâlniri pentru starea de bine a persoanei.” (Nelson & Simmons, 2005).

Patru dimensiuni influenţează nivelul de stres al fiecărui individ la locul de muncă: ordineaanturajul social,  compatibilitatea cu valorile şi ţelurile şi securitatea în muncă (Schabracq, 2003).

În realitatea românească a crizei, la jumătatea celui de-al doilea deceniu al mileniului trei, securitatea locului de muncă este foarte importantă, urmată de recompensele financiare (oferite de salariu şi uneori mai ales de beneficii).

Astfel, prezumţia că există sau se urmăreşte o compatibilitate între valorile organizaţionale şi cele individuale este mai curând probabil să fie adevărată. Considerând faptul că în lista de mai jos a caracteristicilor culturale la nivel organizaţional, la români se regăsesc criticismul, comunicarea interpersonală dificilă şi teama, anturajul social este o variabilă care de asemenea e posibil să aibă un impact diferit în România spre deosebire de ţările occidentale.

stopwatch-60204_640

 

Ce îi caracterizează pe români

Cât despre ordine, acest factor, cel puţin în viziunea lui Motru (1998), „poporul român cunoaşte munca dezordonată, sub formă mai mult de joc. Românul nu munceşte metodic, ci în salturi; are lungi perioade de odihnă, iar la nevoie dă pe brânci şi face muncă de sclav”.

În urma unei cercetări realizate de Dorin Bodea în 2006, au fost identificate, între altele, aceste atribute caracteristice pentru mediul organizaţional românesc:

  • perfecţionism şi standarde personale ridicate;

  • criticism;

  • pesimism şi perspective imediate;

  • comunicare interpersonală dificilă;

  • tendinţa de a privi, simţi şi interpreta lucrurile în alb sau negru;

  • nevoia de a fi şef; scepticism faţă de teorie;

  • pasivitate şi înclinaţie spre non-implicare;

  • spirit de familie dezvoltat;

  • spirit de posesiune dezvoltat;

  • umilire şi teamă;

  • emoţionalitate prematură şi hipersensibilitate;

  • foamea de laude.

      

 Concluzii

Aşadar, nu este de mirare că românii sunt stresaţi din constucţia lor culturală. Teoriile ştiinţifice ale psihologilor explică de ce şi cum se întâmplă asta. Deci putem să înţelegem cum, mai ales în contextul crizei economice, românii sunt din ce în ce mai stresaţi. A înţelege această cauză e important, pentru a formula soluţii. Acest articol este primul dintr-o serie despre stres, şi a fost publicat sub această formă în Jurnalul Bucureştiului. În următorul articol al seriei voi intra în detalii despre cum anumite caracteristici culturale ale românilor produc mai mult stres decât oricare din factorii externi.

  

Dacă ţi-a plăcut acest colaj, îţi recomand şi:

Stressul în organizaţii – câteva repere 

Stress and productivity

Bucureştenii, printre cei mai nepoliticoşi din lume

Jumătate din angajaţii bucureşteni stresaţi şi-ar lua şeful la palme

Câţi bucureşteni sunt stresaţi la locul de muncă

Românii, printre cei mai bolnavi mintal dintre europenii din UE

89 % din români sunt stresaţi de starea economiei naţionale

77% din români sunt stresaţi din cauza datoriilor la bănci

Românii sunt printre cei mai stresaţi dintre europenii din UE

Câţi români sunt bolnavi mintal

HRD – Caracteristici semnificative la români care au impact în procesul de management (ca urmare a modelelor educaţionale şi organizaţionale) (2006) 

 

  

Referinţe

 

Spor la muncă!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

Copyright © Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 

Anunțuri

4 gânduri despre „De ce sunt românii stresaţi”

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s