Ţie ce îţi dă valoare? Ce valori ai? Ce valoare crezi că ai? Ce valoare oferi? Ce este un om de valoare?
Toate acestea sunt întrebări provocatoare care îşi au, fiecare importanţa şi… valoarea lor. Acestea operează pe baza premisei că „valoarea” este un termen cunoscut de cel ce răspunde. Termenul are de la sine mai multe înţelesuri, iar oamenii îi atribuie multe, multe alte semnificaţii, însă cele mai greşite presupuneri care se fac în legătură cu forma şi conţinutul de la „valoare”, după părerea mea sunt cele de mai jos. Exemplele pe care le dau în continuare sunt mecanisme de gândire tipice ce ilustrează relativitatea:
-
„toată lumea are sau ar trebui să aibă aceleaşi valori, pentru că unele valori sunt implicite prin <<bunul simţ>> -> prin urmare, „dacă eu am o anumită valoare, presupun că şi celălalt are aceeaşi valoare, iar dacă nu e aşa, mă supăr”;
-
„dacă eu şi tu avem aceeaşi valoare, atunci vom lua aceleaşi decizie/alegere în funcţie de această valoare” -> prin urmare, „dacă şi tu crezi X, atunci trebuie să decizi/alegi Y”;
-
„există valori inferioare şi valori superioare” -> „prin urmare, o valoare negativă, de exemplu: <<comoditatea>>, nu e o valoare, ci o non-valoare, ba mai mult, „cei care au asemenea valori sunt ei înşişi non-valori„;
-
un om valorează în societate câţi bani face -> prin urmare, întrebarea familiară „tu cât câştigi?”;
-
suntem conştienţi de valorile noastre -> prin urmare, afirmaţii lejere de genul „valorile mele sunt X,Y,Z”;
-
dacă cineva a scris ceva care-ţi place, atunci trebuie să o iei ca o regulă de viaţă întotdeauna valabilă -> cei care nu îşi cunosc valorile sunt mai dispuşi adesea să adopte valorile altora, ceea ce nu are legătură cu toleranţa sau acceptarea, ci nu absenţa cunoaşterii.
(continuă să citești după media ↓)
De fapt, în realitate, valorile ocupă o poziţie foarte fixă în subconştient, într-o ierarhie care nu este tocmai la îndemâna oricui să o conştientizeze fără sprijinul unui specialist. Valorile şi mai ales ordinea, ce înseamnă şi contextul în care se manifestă variază toate de la om la om.
Fiecăruia îi place să se creadă mai bun decât alţii, în funcţie de valorile pe care consideră că le apără. Există ierarhii şi clasificări ale valorilor, dar nu aşa cum cred majoritatea oamenilor. Din punct de vedere psihologic şi mai ales din punctul de vedere al programării neuro-lingvistice, nu există valori bune şi rele, inferioare şi superioare, corecte şi greşite. Din punct de vedere creştinesc, nu se cuvine să judecăm oamenii, ci valorile şi acţiunile lor în fiecare context.
Aşadar, pentru a oferi perspective cu discernământ asupra valorilor, trebuie să specific că am citit, scris şi practicat mult în legătură cu acest domeniu de specialitate. De aceea, vreau să fac clar o distincţie importantă între proces (ce sunt valorile, cum funcţionează acestea), cercetări specifice (de exemplu, care sunt caracteristicile culturale ale unui popor) şi conţinut (ce consider eu important şi promovez ca valori).
Pentru fiecare persoană, în fiecare context, există o singură valoare care ocupă locul nr. 1, fiind cea mai importantă, care suprascrie de regulă toate celelalte. Valoarea de pe locul 2 este de asemenea de o importanţă capitală, dar este mai puţin importantă decât valoarea de pe locul nr. 1. Dau un exemplu pentru a înţelege mai uşor. Să zicem că membrii unui cuplu au amândoi ca cele mai importante valori de cuplu dragostea şi adevărul. Unul are dragostea pe locul 1, iar adevărul pe locul 2, iar celălalt are adevărul pe locul 1 şi dragostea pe locul 2. Îţi imaginezi ce conflicte pot să aibă doi oameni care preţuiesc atât de mult aceleaşi lucruri, dar într-o ordine diferită? Acum amplifică asta atunci când e vorba despre o ierarhie de 10 valori. Lucrurile devin complexe.
Acum să mergem mai departe şi să luăm în considerare că cele trei distincţii menţionate (proces, cercetare şi conţinut) când e vorba de valori sunt strâns legate şi trebuie luate în considerare înainte de a emite o judecată de valoare. Deci este important să cunoaştem ce este o valoare, care sunt valorile specifice ale poporului şi culturii din care face parte un om şi care sunt valorile sale personale (de care este sau nu conştient), formate prin familie, educaţie şi experienţă profesională.
Sper că prin exemplele de până acum ţi-am atras atenţia, prin urmare te invit să accesezi articolele acestea despre valori.
Lectură plăcută şi dă mai departe!
consultant în strategie de comunicare şi resurse umane
Copyright © Marcus Victor Grant 2014-prezent, toate drepturile rezervate. Articol actualizat în martie 2021.
Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
Pe vremea lui Einstein era internet? Sau a călătorit Einstein in viitor şi a spus citatul respectiv?
ApreciazăApreciază
Ma intreb daca ati citit cu atentie si ati inteles sensul articolului.
ApreciazăApreciază
Intreabă-te 🙂
Eu am inţeles foarte bine,văd că tu ai o problemă când cineva iţi arată că ai greşit.Contrar la cea ce srii in articol văd că ai tendinţa de a judeca oamenii nu părerile lor.
ApreciazăApreciază
Nu este nimic gresit in articol, totul este exact la locul sau, asa cum am intentionat.
ApreciazăApreciază
Greşeala e „citatul” din Einstein.Einstein a murit in 1955,iar internetul a apărut in abia in 1965.
ApreciazăApreciază
Ma bucur ca ai observat 🙂
ApreciazăApreciază
[…] (peste 30 de articole), cărți (peste 30 de articole), sărbători (peste 30 de articole), valori (peste 20 de articole), cercetare (peste 20 de articole), studenți (peste 20 de articole), resurse […]
ApreciazăApreciază