„Eşti student la psihologie? Irelevant!”, susţine COPSI prin noile dispoziţii

O iniţiativă gravă

Am primit deunăzi de la prof. univ. dr. psih. Dragoş Iliescu, preşedintele APIO – Asociaţia de Psihologie Industrial-Organizaţională o ştire foarte proastă, care solicită maximă atenţie din partea profesioniştilor interesaţi de ariile psihologiei şi psihoterapiei în România.

Colegiul Psihologilor din România (COPSI sau CPR) este o autoritate profesională ale cărei atribuţii sunt stabilite prin Legea 213/2004.

„In data de 21 martie 2014, in cadrul sedintei Consiliului si Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania s-au discutat mai multe proiecte care vizeaza standardele de calitate in serviciile psihologice, […] precum si introducerea unor criterii minimale pentru avizarea formarii profesionale complementare/cursurilor universitare de master, necesare pentru obtinerea treptelor de specializare psiholog practicant autonom si psiholog specialist.” (sursa).

În setul de măsuri propuse în cadrul COPSI, se urmăreşte modificarea standardelor minime necesare pentru ca cineva să practice profesia de psiholog în România. Mai exact, oricine urmează o şcoală complementară (organizată de diverşi furnizori în afara sistemului universitar formal) poate „arde etapele” pentru a deveni psiholog cu liberă practică în România. Adică dacă până acum se cerea ca orice psiholog să aibă minim 3 ani de licenţă şi 2 ani de master, în urma adoptării normelor propuse, această prevedere va fi eliminată. Rezultatul? Pe lângă degradarea statutului profesional al psihologului care deja există în România, orice neica-nimeni pe care îl duce capul (şi buzunarul) să finalizeze cu succes o asemenea „şcoală complementară” poate deveni psiholog cu acte în regulă!

Deci, toţi cei care aţi sacrificat ani din viaţă pentru a vă pregăti temeinic să deveniţi psihologi, nasol pentru voi! Curând, cei care încă nu au început v-o pot lua înainte!

Desigur, desigur, este strigător la cer. Dar ce e de făcut? .

1. În primul rând, este de menţionat că doar psihologii cu drept de liberă practică din COPSI pot să contribuie direct la procesul de consultare organizat de către CPR, prin urmarea instrucţiunilor de aici.

2. Chiar dacă nu eşti psiholog, poţi contribui astfel: dând mai departe/promovând conţinutul acestui articol, astfel ca acesta să ajungă la cât mai mulţi psihologi posibil!

Citez în continuare din materialele primite de la domnul profesor Iliescu, care a fost un model pentru mine si pe care il consider unul dintre expertii de top in ceea ce priveste psihologia in Romania. Materiale republicate cu permisiune. Îngroşările din text îmi aparţin.

Marcus Victor Grant

 

  

 

Pozitia presedintelui Asociatiei Psihologilor din Romania, prof.dr. Mircea Miclea fata de ultimele evolutii din CPR

Colegiul Psihologilor-inamicul public al psihologilor din România

Colegiul Psihologilor din România (CPR) pregăteşte în această perioadă o serie de norme care pot afecta grav profesia de psiholog în România.
Există deja o reacţie în acest sens din partea Consorţiului Universitaria, care arată, în esenţă, faptul că prin noile norme vor exista, la nivel de specialitate avansată (specialist şi principal), două tipuri de psihologi la acelaşi nivel de competenţă: (1) unii cu formare universitară (3 ani de licenţă + 2 ani de masterat), cu şansa de a fi recunoscuţi pe piaţa muncii la nivel internaţional (vezi normele European Federation of Psychologists’ Associations/ EFPA) şi (2) alţii cu formare mixtă (3 ani de licenţă + 2 ani de formare prin organizaţii private), fără a respecta standardele EFPA. Psihoterapia, ca domeniu interdisciplinar, este reglementată specific.
Alte două precizări şi clarificări fundamentale trebuie făcute în acest context.
Prima, că CPR elaborează şi îşi asumă, fără să aibă dreptul, reglementări asupra tuturor psihologilor şi formelor de exercitare a profesiei, deşi, prin Legea 213/2004 – Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania – CPR are competenţă doar asupra psihologilor cu drept de liberă practică, nu şi asupra celor care lucrează în sectorul privat, în regim salarial şi în sectorul public. Aceştia din urmă se supun reglementărilor legale din domeniile în care activează. Acest lucru trebuie clar înţeles.

• Art. 6 din Legea 213/2004:

“Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:
a) in sectorul privat, in regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative in vigoare;
b) in sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii, potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.”

• Art. 23 din Legea 213/2004:

“Colegiul Psihologilor din Romania, denumit in continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica…. (3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de libera practica din Romania.”

Aşadar, prin titlu şi conţinut, legea se referă doar la acei psihologi care practică profesia în regim de liberă practică, nu la toţi psihologii. Ca atare, iniţiativa CPR este o ilegalitate gravă; ea aduce prejudicii majore prestigiului social al profesiei de psiholog şi calităţii actului psihologic.

A doua, că CPR încearcă, fără cadrul legal, să privatizeze profesia de psiholog, deşi prin Hotărârea de Guvern (HG) 788/2005 competenţele psihologilor se obţin prin programe universitate (licenţă, masterat sau doctorat) ŞI – NU SAU – prin programe de formare complementară. Aşadar, programele de formare complementară nu se pot substitui/echivala programelor universitare de master.

• Art. 20 din HG 788/2005:

  “Competentele psihologilor se obţin prin programe universitare la nivel de licenta, masterat sau doctorat şi prin programe de formare complementara organizate în condiţiile stabilite prin prezentele norme.”

În concluzie, atenţionăm CPR să-şi re-dimensioneze activităţile în limitele legalităţii, să ia măsuri în sprijinul comunităţii psihologilor, nu împotriva lor, iar psihologilor din ţară le recomandăm ferm să nu accepte astfel de practici medievale de subordonare, care sunt în afara cadrului legal şi care marchează negativ profesia.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea, Universitatea Babeş-Bolyai.

Preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România

 

  

”Împotriva tendinței către mediocritate” – comunicat APIO

Conducerea Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională (APIO) a urmărit cu mare interes dezbaterea care a început cu privire la inițiativa Colegiului Psihologilor din România (COPSI) de a renunța la obligativitatea absolvirii unui program academic la nivel de Master pentru ca un psiholog să poată fi certificat la nivelul de psiholog specialist de către COPSI.

În urma consultărilor în cadrul Comitetului Director al APIO, prezentăm următorul punct de vedere pentru a contribui la această dezbatere:

1. Conducerea APIO susține inițiativa Consorțiului Universitaria și punctele de vedere exprimate de acesta în cele două materiale pe care vă invităm să le citiţi aici şi aici și aderă la ideea că renunțarea la programele de Master pentru nivelul de psiholog specialist reprezintă o eroare. Pentru o trecere în revistă a altor argumente, conectate cu aceste puncte de vedere foarte pertinente, am prezentat aici și punctul de vedere al profesorului Mircea Miclea, președintele Asociației Psihologilor din România.

2. APIO este membru constituent al EAWOP, Asociația Europeană de Psihologie a Muncii și Organizațională și ca atare trebuie să remarce că inițiativa COPSI este contrară standardelor EAWOP și EFPA și evoluției naturale existente la nivel european, care impune perioade robuste de studiu academic.

3. Deși este evident că ar putea profita de pe urma inițiativei conducerii COPSI (dacă aceasta s-ar realiza), APIO refuză să intre în acest joc. Nici până acum APIO nu a încercat să ofere programe de formare complementară de lungă durată. Motivul, exprimat deseori public de membri ai conducerii APIO, este acela că formarea universitară din România, chiar dacă uneori deficitară sub unele aspecte, este caracterizată de un nivel de profesionalism și rigurozitate care nu poate fi atins decât cu mare dificultate de programele de formare complementară. În domeniul psihologiei muncii și organizaționale chiar și cele mai slabe programe academice sunt mai bune decât cea mai mare parte din formările complementare existente. Aceste formări private sunt completări binevenite, însă nu pot înlocui formarea de bază, academică a specialistului.

4. Ne exprimăm speranța că această dezbatere va deveni publică. În termenii unei bune guvernanțe, COPSI a decis să consulte psihologii cu privire la inițiativa sa, pe baza unui chestionar care poate fi downloadat de pe site-ul COPSI. Considerăm, însă, că acest chestionar este ambiguu și tendențios și nu va rezolva problema de fond, ci doar va oferi muniție pentru retorică: astfel de decizii nu se iau pe bază de populism. Sperăm ca forma și fondul acestui chestionar să fie îmbunătățite, pentru a servi în mod obiectiv interesului dezbaterii publice. În lipsa acestei acțiuni (improbabile, de altfel), sugerăm membrilor APIO să trateze cu prudență chestionarul în forma sa actuală.

5. Mesajul nostru către membrii APIO și către toți specialiștii la care ajunge acest mesaj este următorul: Când vă veți oferi opiniile – și vă îndemnăm să vă oferiți opiniile prin toate mijloacele pe care le aveți la dispoziție și care sunt de bună credință – vă rugăm să vă gândiți la sensul actului pe care îl veți face. Măsura noastră ca specialiști nu este dată de ușurința cu care accedem la o titulatură, ci de capacitatea și competența pe care ne-o formăm: aceasta ne caracterizează cu adevărat, pe când un titlu nemeritat ne decredibilizează și ne face vulnerabili.

Ni se spune că putem să fim slabi, nepregătiți și că tot ce trebuie să facem este să urmăm formări deseori obscure, unde vom obține o diplomă pe bani, fără a da un examen și fără a depune prea mult efort, după ce interacționăm (deseori, chiar dacă nu întotdeauna) cu personaje mai degrabă ambigue, care s-au oprit din citit în urmă cu 30 de ani. Ni se spune că întâlniri ocazionale și trecătoare cu știința sunt suficiente. Ni se spune că asta este spre binele nostru, căci a deveni un specialist redutabil ar trebui să fie atât de simplu. Când ni se spune așa ceva ar trebui să ne uităm cu atenție cine ne spune acest lucru – să nu ne jenăm să îi cântărim și să vedem dacă vrem să ne asemănăm cu ei.

Noi credem că nici un lucru valoros în viață nu a fost vreodată obținut fără efort, fără timp și fără multe alte resurse personale investite activ. A deveni un specialist redutabil presupune trudă iar parte din această trudă este legată de știință. Fiecare dintre noi are șansa să fie bine profesionalizat și asta ne oferă siguranță și competență în exercitarea profesiei noastre, nu titulatura. Noi credem că știința o găsești rar în afara universităților și, în ciuda lipsurilor pe care educația universitară o are de multe ori, cea mai mare parte din psihologii reputați ai României sunt de găsit în mediul universitar sau sunt în alte feluri conectați cu acest mediu. Și mai credem că dacă vom alege să ne înscriem pe drumul propus acum de COPSI vom fi mai vulnerabili și mai ușor controlabili de interese partizane: ne furăm dreptul la studiu și la rigoare, alegând demersul simplist care va conduce, insesisabil, dar inevitabil, la mediocritate.

Îi rugăm pe toți membrii APIO și pe toți specialiștii la care ajunge acest comunicat să îl disemineze și să își ofere opinia, indiferent dacă această opinie ține de linia urmată de conducerea APIO sau nu. Contactați-vă reprezentanții în COPSI și transmiteți-le opinia voastră; asigurați-vă că o vor reprezenta în votul din COPSI.

Semnează comunicatul Comitetul Director al APIO:

Dragoș Iliescu, Președinte

Zoltan Bogathy, Președinte de onoare

Delia Virga, Președinte 2015-2017

Andreea Butucescu, Secretar

Laurentiu Maricutoiu, Trezorier

Ticu Constantin, Membru

Eugen Dumbrava, Membru

Cristina Ionica, Membru

Stefan Lita, Membru

Lavinia Tanculescu, Membru

 

  

Note finale ale editorului (Marcus Victor Grant):

Vă invit să descărcaţi şi aceste materiale în format PDF, referite în comunicatul de presă şi să le citiţi cu atenţie în detaliu, întrucât am socotit mai potrivit să nu le includ în conţinutul articolului

POZIȚIA UNIVERSITĂȚILOR DIN CONSORȚIUL UNIVERSITARIA față de proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică discutat în ședința Consiliului Director al Colegiului (format PDF, 9 pg.)

Material semnat de:

Prof.dr. Ticu Constantin, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Prof.dr. Daniel David, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Prof.dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timișoara

Conf.dr. Dragoș Iliescu, SNSPA București

Conf.dr. Cătălin Nedelcea, Universitatea din București

Reacţia iniţiatorilor din consorţiul Universitaria faţă de comunicatul emis de Colegiul Psihologilor din România (CPR) privind „ingerinţe grave în autonomia şi atribuţiile CPR” (format PDF, 4 pagini)

Materialul este un răspuns la acest comunicat şi este semnat de:

Prof.dr. Ticu Constantin, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Prof.dr. Daniel David, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Prof.dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timișoara

Conf.dr. Eugen Avram, Universitatea din București

Conf.dr. Dragoș Iliescu, SNSPA București

Conf.dr. Cătălin Nedelcea, Universitatea din București

Copy-left 🙂

Vă rog să distribuiţi acest articol şi conţinutul lui, precum şi al documentelor referite prin link, prin toate mijloacele la îndemână: comunităţi virtuale, e-mail, social media, etc.

PS: În caz că totuşi COPSI va ignora demersul APIO, eu, Marcus Victor Grant am o propunere oficială pentru cum ar trebui să arate diploma eliberată de şcolile complementare, iar pentru simplificarea lucrurilor, aceasta ar fi versiunea de diplomă pentru şcolile complementare absolvite prin e-mail (probabil, următorul pas).

Publicat de Marcus Victor Grant