Mecanisme de apărare

Originea traumelor celor mai puternice pe care le suferă membrii unei familii se datorează în principal violenţei psihologice. Acest scenariu literar de clip promoţional a fost iniţial conceput ca versiune propusă pentru un exerciţiu de campanie împotriva violenţei în familie. Scopul ei era dublu: acela de a atrage atenţia asupra unui pericol care se consumă în spaţiul casnic şi acela de a educa publicurile-ţintă referitor la subiectul mecanismelor de apărare. Odată cu creşterea culturii psihologice, este importantă şi creşterea atitudinii favorabile faţă de consilierii psihologici. Pentru această lucrare, realizată în aprilie 2005, am primit premiul pentru cea mai originală lucrare în psihologie, Conferinţa Naţională de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, 12 mai 2005.

Tema: violenţa domestică – componenta psihologică;

Publicul-tinta: cuplurile căsătorite din mediul urban, între 25-40 de ani, cu venituri medii până la mari, care au cel puţin un copil în întreţinere;

Publicuri secundare (publicuri-pârghie): ONG-uri, cabinete de psihologie;

Scopul: conştientizarea efectelor tensiunilor şi responsabilizarea membrilor cuplului;

Axul psihologic:necesităţi psihologice;

Poziţionarea : educaţiepsihologică.

Definiţie: Mecanismele de apărare sunt reacţii subconştiente, la nivel cognitiv, prin care sinele evită confruntarea cu o conştientizare pentru care nu este pregătit. Acestea apar în forme subtile, ca reacţii nepotrivite la stimulii din exterior prin care emoţiile se exprimă, dar necesităţile fundamentale nu sunt împlinite.

Carte de referinţă în domeniu: Mecanismele de aparare. Teorie si aspecte clinice, de Şerban Ionescu, Marie-Madeleine Jacquet şi Claude Lhote, Editura Polirom, 2007, Colecţia Psihologie clinică şi psihoterapie. Detalii şi cuprins la http://bit.ly/ouB3o8

Cercetători români de referinţă în domeniu: Andreea Enciu, Carolina Stănculescu.

Scenariul

Int. Seară. Lumină slabă de bec. Bucătărie aglomerată. Apare scris pe ecran “MECANISME DE APĂRARE” care se deplasează pe spirala inconştientului şi dispare. Copilul îşi face temele (are vreo 9 ani). Mama spală vasele. Copilul închide caietul. Tatăl intră pe uşă.

T: Iar m-am certat cu şeful azi!

C: Tată, mi-am terminat temele! Pot să merg la fotbal?

T: Nu mergi nicăieri azi! M-am săturat să te cerţi cu toţi vagabonzii care nu ştiu să comunice! Apare scris pe ecran: “DEPLASARE”.

Copilul îşi pleacă resemnat capul şi se aşează pe scaun.

C: Bine… nu mai am nevoie… Apare scris pe ecran: “REFULARE”

T: Fiule, de fiecare dată când ieşi pe teren vii plin de vânătăi! Apare scris pe ecran: “RAŢIONALIZARE”.

Copilul fuge plângând.

M: Tu niciodată n-ai fost în stare să te impui! ! Apare scris pe ecran: “PROIECŢIE”

T: (forţează un zâmbet, se aşează, deşi e plin de nervi) Dragă, ce-avem astăzi la masă? ! Apare scris pe ecran: “FORMARE REACŢIONALĂ”.

Urmează un şir de cadre scurte în care pe de-o parte, femeia este surprinsă în necesitatea de afecţiune (mama are cearcăne), iar bărbatul în agresivitatea cu care rupe alimentele pe care le îmbucă.

Se transmite ideea că există o comunicare emoţională negativă ce degenerează în violenţă psihică, sub forma unui subiect ce nu poate fi scos în evidenţă decât prin gros-planuri. Apare scris pe ecran: “SUBLIMARE”.

Mama pleacă Vine copilul cu o compunere pe care i-o arată tatălui:

C: Tată, uite ce compunere frumoasă am făcut ! Apare scris pe ecran: “COMPENSARE”.

Tatăl nu-i dă atenţie.

C: Tati, când am să fiu ca tine… Apare scris pe ecran: “IDENTIFICARE”

C: … voi zbura cu nava cosmiică…! Apare scris pe ecran: “FANTASMĂ”

T: Pleacă de-aici! Nu mă mai joc! Apare scris pe ecran: “REGRESIE”.

Camera de filmat intră în ochiul copilului care începe să plângă.

Apare scris pe ecran:

Mecanismele de apărare indică blocaje.

Blocajele indică frică. Frica duce la violenţă.

Violenţa duce la suferinţă.

O campanie împotriva violenţei domestice psihice.

Rezumat

Clipul îl prezintă în primă instanţă pe un băieţel care-şi face temele în bucătărie, în timp ce mama lui spală vasele. Tatăl, nervos, vine acasă. Copilul îl abordează, tatăl îl repede, îi cere de mâncare mamei şi copilul insistă apoi se resemnează, după care tatăl rămâne singur. În timpul interacţiunilor de comunicare ce au loc, apare scris pe ecran denumirea principalelor 10 mecanisme de apărare.

Subiectul

Mama spala vasele.

Baiatul de 9 ani face teme.

Tatal vine acasa obosit

Baiatul vrea atentia tatalui

Tatal il alunga si cere de mancare

Baiatul face o ultima incercare si pleaca

Sotia se supara si pleaca

Tatal ramane singur.

Scenariul a devenit conceptul pe baza căruia Ovidiu Brazadău, director editorial la revista Psihologia Azi a realizat şi publicat un material în revista Psihologia Azi, nr. 12/ decembrie 2005, pp. 32-37.

Te invit să vizitezi site-ul revistei Psihologia Azi la www.sciam.ro.

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Anunțuri

3 păreri la “Mecanisme de apărare”

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s