Proştii fără mijloace, dar cu scopuri

17 10 2013

“Ignoranţa noastră poate fi divizată în probleme şi mistere. Atunci când suntem puşi în faţa unei probleme, am putea să nu ştim care este soluţia acesteia, dar avem insight, cunoştinţe în creştere şi o intuiţie cu privire la ce căutăm. Totuşi, când suntem puşi în faţa unui mister, putem doar să ne holbăm cu mirare şi minunăţie, fără să avem măcar cea mai vagă idee a cum ar putea arăta o explicaţie.”

Noam Chomsky

În articolele de săptămâna trecută, Mai multe feluri de a (nu) fi prost şi Schema logică a inteligenţei şi prostiei,  am prezentat în mare o mică taxonomie a felurilor de prostie şi inteligenţă, dezvoltate după articolul prof. univ. dr. psih. Daniel David, Despre Prostie. Omul, între Homo Sapiens şi Homo Stupidus.

A1. Prost autentic/Homo Stupidus Authenticus

Descriere: Nu are resurse (inteligenţă), nu are mijloace (cunoştinţe, educaţie, pregătire, diplome), dar are scopuri înalte

Exemple:

Ce au făcut patru tineri după ce au jefuit un magazin.

A nu se confunda cu: Homo Stupidus cum Diploma/Prost cu diplomă, mai ales în versiunea sa cu inteligenţa care tinde spre zero.

Contraexemplu: Gigi Becali, deşi are o educaţie universară incompletă şi-a propus scopuri adecvate mijloacelor sale şi le-a îndeplinit, chiar dacă nu pe deplin (acum este în închisoare pentru a doua oară). Mai mult, a demonstrat că este în stare să înveţe din greşeli. Astfel, el comite mereu câte o prostie nouă. Deşi comite prostii, nu se încadrează în tiparul Homo Stupidus Authenticus/Prost autentic.

***

A2. Prost cu diplomă/Homo Stupidus cum Diploma

Descriere: Are un oarece nivel de inteligenţă, nu are cunoştinţe, are o diplomă, dar nu foloseşte ce are pentru a-şi îndeplini obiectivele, în schimb are pretenţii. În esenţă, pretinde şi poate fi chiar convins că ştie nişte lucruri când de fapt „bate câmpii”. Homo Stupidus cum Diploma/Prostul cu diplomă este adesea în căutarea altor diplome care să îi completeze imaginea.

Exemplu: Tinerii „de bani gata”, care şi-au obţinut diplomele (aparenţa educaţiei) cumpărându-le din străinătate sau având susţinerea unor părinţi importanţi, care le-au „uşurat” drumul în viaţă. În realitate, nu cunosc mare lucru şi ajung în poziţii importante pe bază de pile, unde freacă menta şi iau decizii importante care afectează viaţa multora.

A nu se confunda cu: politicienii care profită de pe urma naivităţii cetăţenilor, cum a făcut Sorin Oprescu declarând că în Bucureşti se vor face autostrăzi suspendate în primii săi 4 ani de mandat ca primar. Ulterior, promisiunea a fost amânată până în 2035.

A nu se confunda cu: Tinerii absolvenţi care au trecut „ca gâsca prin apă” la facultate (dar fără să fie ajutaţi de părinţi), lipsiţi de experienţă, lipsiţi de practică şi care se aşteaptă să fie angajaţi, de-abia ieşiţi de pe băncile facultăţii cu 600-700 de euro salariu fix net pe lună în România şi care, atunci când îşi dau seama că nu pot obţine atât, preferă să şomeze sau să muncească altceva, în loc fie să-şi coboare ştacheta salarială, fie să se orienteze spre străinătate, fie să câştige experienţă muncind în aria lor de specialitate pe gratis. Unii urmează cursurile pentru prezenţă, dau examenele ca să le treacă şi caută diploma pentru a mai trece două rânduri sau un titlu în CV. Deşi incidental unii dintre aceştia devin, în timp, Homo Stupidus cum Diploma/prost cu diplomă, eticheta de „proşti” nu le poate fi aplicată sine die. Pentru a ajunge la statutul veritabil de prost cu diplomă, trebuie să te arunci cu avânt în profesia pentru care diploma te-a calificat, cu desăvârşită şi deplină siguranţă şi cu rezultate absolut distrugătoare, însă cu consecinţe minime deoarece – nu-i aşa? – tinerii „de bani gata” au şi pile pe măsură.

Contraexemplu: Unul care studiază la şcoală, cunoaşte lumea din jur şi se poate distinge şi delecta. Unul care, în schimb, nu studiază la şcoală, abuzează de lumea din jur.

***

A3. Novice cu ambiţii/Homo Novitius cum Ambitiones

Descriere: Homo Novitius cum Ambitiones/Novicele cu ambiţii, care are o anumită doză de inteligenţă, care uneori poate fi speculativă. Fie nu are nicio pregătire, niciun talent şi nicio cunoştinţă în aria în care activează, fie acestea sunt irelevante pentru performanţa către care ţinteşte. Are obiective, ambiţii şi aspiraţii mari, în schimb, pe care le poate atinge, însă fără să se folosească de resursele proprii. Uneori, beneficiază de „norocul prostului”.

Exemplu

Betty din filmul „Nurse Betty” (2000, R. Neil LaBute).

A nu se confunda cu: Homo Novitius Nullo Ambitiones/Novice fără ambiţii.

Contraexemple: Tânărul debutant, care nu reuşeşte în prima sa iniţiativă profesională, dar care are talent. Un exemplu bun: Ben Affleck în calitate de regizor, după două producţii mediocre, a regizat filmul Argo (2012) care a fost considerat o capodoperă şi a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film, aducându-i producătorului Ben Affleck al doilea Oscar.

Mircea Cărtărescu, cel mai bine vândut autor român, susţinut cu peste 1 miliard de euro de la bugetul de stat pe criterii politice. Pentru a reuşi, totuşi, performanţa aceasta, chiar dacă la începuturile carierei sale ca autor, în anii ’80, avea statutul de novice, a fost considerat unul suficient de inteligent încât să fie propulsat de sistem. Mircea Cărtărescu nu este prost. Este doar un intelectual de carton.

A4. Prost erudit/Homo Stupidus Scolasticus

Descriere: Homo Stupidus Scolasticus/Prostul erudit are cunoştinţe ample, dobândite în urma unui minuţios proces de învăţare sau educaţie. Poate fi chiar autodidact. Cunoştinţele pot include arii strategice, pragmatice sau practice, nu doar teoretice. Totuşi, în baza unei încrederi exagerate, sub acoperirea efectului de faţadă şi/sau la adăpostul efectului de halo, afirmă cu regularitate aberaţii care îi pun la îndoială inteligenţa. Homo Stupidus Scolasticus/Prostul erudit trage cu praştia, dar vrea să aibă succes cu puşca. Scopurile sale nu sunt adaptate resurselor sale intelectuale.

Exemple: Corneliu Vadim Tudor, Mircea Cărtărescu, Călin Georgescu – despre ultimul am scris aici şi aici.

A nu se confunda cu: Snobul; Homo Stupidus cum Diploma/prostul cu diplomă; Homo Stupidus Peritus/prostul expert; Homo Stupidus Theoreticus/ prostul deştept.

Homo Stupidus Scolasticus/prostul erudit chiar are cunoştinţele dobândite în urma unei educaţii universitare şi le poate folosi, spre deosebire de Homo Stupidus cum Diploma/prostul cu diplomă, care şi-a cumpărat diploma prin diferite mijloace. Homo Stupidus Scolasticus/Prostul erudit, în schimb, nu are deloc inteligenţă, spre deosebire de Homo Stupidus cum Diploma/prostul cu diplomă, care are puţină.

Homo Stupidus Peritus/Prostul expert, spre deosebire de Homo Stupidus Scolasticus/prostul erudit, stăpâneşte un areal mult mai restrâns de cunoştinţe despre un anumit subiect bine determinat. Homo Stupidus Scolasticus/prostul erudit poate expune legături mai ample decât Homo Stupidus Peritus/Prostul expert. Un Homo Stupidus Scolasticus/prost erudit poate corecta greşelile unui Homo Stupidus Peritus/Prost expert, dacă se limitează la cunoştinţele concrete aplicabile în realitate şi care pot fi reproduse de alţii.

Homo Stupidus Scolasticus/prostul erudit, spre deosebire de Homo Stupidus Theoreticus/prostul deştept, poate chiar să fie un specialist care să-şi merite banii, atâta vreme cât se limitează la cunoştinţele şi experienţa pe care chiar le are. De asemenea, Homo Stupidus Theoreticus/prostul deştept este dispus să înveţe, pe când Homo Stupidus Scolasticus/prostul erudit nu.

Un Homo Stupidus Scolasticus/prost erudit poate fi, în anumite contexte bine delimitate, şi un Homo Stupidus Ignorans/prost ignorant.

Contraexemplu: Cadrul didactic universitar, care scrie cu un fog index de 30-32, folosind un limbaj de lemn şi uitând să pună punct. Acesta nu este neapărat Homo Stupidus Scolasticus/prost erudit decât în cazul în care se aşteaptă ca studenţii să reproducă fidel conţinutul operelor sale pentru a trece examenul.

A5. Prost deştept/Homo Stupidus Theoreticus

DescriereHomo Stupidus Theoreticus/prostul deştept a memorat (de obicei, mecanic, fără logică) o sumedenie de cunoştinţe, dar este complet lipsit de cogniţia necesară pentru a lega inteligent aceste cunoştinţe, cu scopul de a fi puse în practică. Foarte adesea, este lipsit de capacitatea de a gândi critic şi de a face legături noi între cunoştinţele acumulate. Cu toate acestea, Homo Stupidus Theoreticus/prostul deştept este foarte interesat, în mod autentic, să înveţe lucruri noi şi nu poate fi numit în niciun caz ignorant.

Exemplu: Daniel Funeriu, fost ministru al educaţiei, care a vrut să desfiinţeze manualele din învăţământ.

A nu se confunda cu: un comportament foarte procedural. În anumite contexte profesionale, gândirea unor specialişti pare să funcţioneze „în unghiuri drepte”, ceea ce poate fi satisfăcător, până la un punct, pentru anumite domenii (contabilitate, inginerie, montaj de film, etc.).

A nu se confunda cu: trăznăile electorale pe care le fac unii politicieni. De exemplu, Theodor Stolojan anunţându-şi în chiloţi la TV candidatura pentru postul de prim-ministru.

Contraexemplu: Cei care au o perspectivă de ansamblu sau conceptuală. Fiecare produs fizic are cel puţin un concept în spate, a fost creat pornind de la o idee. Prostia se referă aici la incapacitatea cuiva de a transpune teoria în practică prin experienţă, observaţie şi structură.

Îţi mulţumesc.

Happy intelligence!

Ştefan Alexandrescu

Anunțuri

Acțiuni

Information

9 responses

18 10 2013
xantelasma tratament

:)) m-ai inveselit si intristat in acelasi timp!

Apreciază

19 10 2013
discerne

ma bucur. Misiune indeplinita.

Apreciază

18 10 2013
opreaecaterina

Imi plac foarte mult aceste clarificari despre prostie si inteligenta…ce este ‘gandirea in unghiuri drepte’ ?..multi ingineri,contabili,etc, se cred inteligenti si totusi nu fac legaturile cum trebuie cand nu sunt in domeniul lor.

Apreciază

19 10 2013
discerne

Despre aceasta categorie voi vorbi in articolul urmator – ei sunt prostii experti/Homo Stupidus Peritus.

Apreciază

23 10 2013
Despre deştepţi, fie ei inteligenţi sau proşti | DISCERNE

[…] nu se confunda cu: Homo Stupidus Scolasticus/Prostul erudit (despre care am scris aici), care acumulează o cantitate uriaşă de informaţii pe care nu se pricepe cum sau în ce scop […]

Apreciază

29 10 2013
Unde nu-i cap, vai de picioare! | DISCERNE

[…] Proştii fără mijloace, dar cu scopuri […]

Apreciază

5 11 2013
În căutarea (?) sandalelor de aur | DISCERNE

[…] Proştii fără mijloace, dar cu scopuri […]

Apreciază

16 06 2014
Cum poate cineva să fie prost? | DISCERNE

[…] Proştii fără mijloace, dar cu scopuri (17 octombrie 2013) […]

Apreciază

7 10 2015
Cu I’Velo la ASTRA FILM Sibiu 2015. Partea I. | DISCERNE

[…] Solomon se face complice după a mea părere. Ideea de a promova asemenea figuri se poate lovi de această […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: