Studiu de caz în analiza de metalimbaj

După cum am promis aici, astăzi vă ofer o mostră de analiză de metalimbaj pe un articol din presa românească. Ştiu că e cam vechi, dar m-am gândit să împărtăşesc cu voi acest studiu de caz pe care l-am găsit prin calculator în timp ce căutam altceva – e nepublicat până acum şi am participat cu lucrarea la o conferinţă în 2005. Lectură plăcută!

Exemplificare pe un articol ales la întâmplare din presa românească, Nota de plată pentru inundaţii creşte pe zi ce trece, de Răzvan Amariei din Capital/19, 12 mai 2005

 

Elementele de marketing vizual care atrag atenţia

Titlul

Nota de plată (metaforă – care notă? Ce înseamnă asta, mai exact? Cine o plăteşte?) pentru inundaţii (omisiune simplă – care inundaţii?) creşte (omisiune-verb nespecificat – din ce punct de vedere creşte?) pe zi ce trece. (omisiune-verb nespecificat cum anume, mai exact? Cu cât?)

Subtitlul

Viiturile şi furtunile (distorsiune-presupoziţie – care viituri? De unde? Omisiune – index referenţial) de la sfârşitul săptămânii trecute (omisiune simplă – ce înseamnă sfârşitul săptămânii trecute? Care este perioada de timp la care se referă?) au adus pagube (omisiune simplă – ce fel de pagube?) de zeci de milioane de euro (distorsiune-cauză-efect în ce fel a acţionat fenomenul?).

Introducere

După ce s-a reuşit cu greu (omisiune simplă, omisiune-index referenţial – cine a reuşit? Ce înseamnă “cu greu”? distorsiune-cauză-efect mascată – verbul este pus la diateza pasivă, conduce prin înţelesul frazei la conexiunea cauzală a componentelor frazeologice) găsirea fondurilor (traducere din metalimbaj: nu s-au găsit fonduri) pentru reconstrucţia zonelor (omisiune simplă – ce implică mai exact “reconstrucţia zonelor”?) sinistrate din Banat, fenomenele naturale extreme pun bugetul (generalizare-operator modal de obligativitate – ce anume determină obligativitatea?) la noi cheltuieli. (distorsiune – presupoziţie – care au fost celelate cheltuieli? Când?)

Text de comentariu la imagine (un om şi trei autovehicule sunt poziţionate pe malul unei zone pe lângă care se află apă la un nivel apropiat de cel al solului) – este plasat în partea dreaptă a imaginii, ceea ce stimulează emisfera cerebrală stângă a creierului, care se ocupă cu partea de procesare creativă a imaginii, sporind efectul manipulării)

Apele furioase (personificare) au muşcat (metaforă) din drumuri (omisiune simplă –ce fel de drumuri? Care din drumuri?), întrerupând accesul (verb nespecificat – pe ce perioadă?) spre numeroase localităţi (omisiune simplă – ce înseamnă “numeroase localităţi?”), mai ales (omisiune simplă – ce procente?) în zona subcarpatică.

Imaginea

Aprox. 10 % din imagine este plasată în zona oarbă a paginii (cei 10 % din partea superioară la care oricum nimeni nu se uită – de fapt, se observă că în poza respectivă nu plouă deloc), poza are o tentativă interesantă de a aplica Ochiul lui DaVinci pe diagonală, realizând impactul de “paradis distrus”, iar centrarea automobilelor aigură imaginii echilibru. Plasarea omului în partea dreaptă a imaginii are de asemenea rol psihoafectiv, sporit de textul însoţitor. Poza este făcută în plonjeu uşor, cu emfază în prim-plan pe malul foarte abrupt.

Plasarea articolului în pagină şi număr

În dreapta sus, ocupând aproape jumătate din suprafaţa paginii, în stânga fiind editorialul, intitulat “O piaţă nu chiar atât de mare”, care argumentează diferenţa între aparenţă şi esenţă, urmând să demitizeze ideea că România este o piaţă de desfacere. Prin alăturarea celor două articole se realizează un dublu efect semiotic: în primul rând, pe baza legii reciprocităţii (din regulile influenţării stabilite de Cialdini), cititorul oferă credit articolului şi dezvoltă o atitudine pozitivă şi de încredere conţinutului numărului; în al doilea rând, perspectiva sumbră este sporită de acest articol plasat la rubrica “actualitatea”, asocierea realizată conturând axul psihologic al insecurităţii, pe de-o parte, acţionabil ca mecanism de controlare a maselor evidenţiat de Michael Moore în Bowling for Columbine (USA Films, 2002), iar pe de altă parte, hrănind nevoia de senzaţional a românului într-o manieră suficeint de pregnantă cât să creeze un efect de diversiune de la adevăratele ştiri care ar trebui să ajungă la public. Practic, prin plasarea acestui articol la început, se amorsează o stare tensionată pentru cititor, care în timp ajunge să dezvolte o reacţie tip (de genul, “uite, încă nişte bani de la noi, contribuabilii, duşi de-a dreptul pe apa sâmbetei”) pe baza unui arc reflex stimulat de o serie de cuvinte şi formulări.

Conţinutul articolului

În sud-vestul ţării (omisiune simplă – care ţară? pe ce zonă?), apele (omisiune – index referenţial care ape? Despre care ape este vorba?) nu s-au retras încă (omisiune – verb nespecificat – Unde?). (Traducere din metalimbaj: sud-vestul ţării este inundat pe o perioada nedeterminată) Pagubele (omisiune simplă – provocate de ce anume?), estimate iniţial (omisiune – verb nespecificat – când? Omisiune – index referenţial – de către cine?) la 100-120 de milioane de euro, ar putea să se dovedească (traducere din metalimbaj: “pagubele se vor dovedi cu certitudine”) încă şi mai mari (omisiune – comparaţie – mai mari decât ce anume? traducere din metalimbaj: pregătiţi-vă să vă informăm că vor creşte în contravaloare materială faţă de cea “estimată iniţial”) după ce râurile (omisiune – index referenţial – care râuri?) vor reintra în matcă. După un început haotic şi ineficient (distorsiune – citirea gândurilor, presupoziţie ce înseamnă ami exact “haotic şi ineficient”? Cum se manifestă?), intervenţia autorităţilor parcă a început să se simtă (omisiune – index referenţial – care autorităţi? Cine sunt autorităţile? traducere din metalimbaj –autorităţile au acţionat asupra opiniei publice). De exemplu (traducere din metalimbaj: să vă explicăm cum s-au apucat să “peticească găurile”), s-au găsit bani (circa 20 de milioane de euro, provenind din fondurile de privatizare (omisiune simplă –care fonduri de privatizare?)) pentru refacerea caselor distruse sau afectate de inundaţii. Potrivit ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre, imobilele vor avea două sau trei camere şi vor fi construite din zidărie. “Aşa vor oamenii (traducere din metalimbaj: “oamenii sunt proşti, nu vor să înţeleagă; eu ce să le fac?”), deşi (traducere din metalimbaj: “oamenii vor fi lăsaţi cu ochii în soare”) soluţiile (omisiune simplă – care soluţii? Pentru cine? Pentru ce?) pe structuri uşoare (omisiune simplă –ce înseamnă “simple”; distorsiune – nominalizare – cine, ce şi cum vor face cu privirea la strcutru simple, ce înseamnă mai exact acestea?) sunt mai ieftine şi mai rapid de realizat (omisiune comparaţie – mai ieftine în comparaţie cu ce? Mai rapid de realizat în comparaţie cu ce?)”, explică el (mecanism de apărare – raţionalizare; traducere din metalimbaj: “ştim că n-aţi înţeles nimic”). Alte 60 de milioane de euro, obţinute (omisiune – index referenţial – obţinute de către cine? Omisiune simplă – pe ce bază?) dintr-un credit (omisiune simplă – ce fel de credit? În ce condiţii?) de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCDE), vor fi investite (omisiune – index referenţial – de către cine?; omisiune simplă – cum? Ce presupune această investiţie?) în refacerea infrastructurii din zonă (distorsiune – nominalizare – ce înseamnă acest lucru? Ce acţiuni presupune? Ce măsuri se vor lua, mai precis?). Alte 11 milioane de dolari vor veni (personificare, omisiune – index referenţial – pe unde, cum, pe ce bază vor veni? Omisiune simplă – sub ce formă?) printr-un credit (omisiune simplă – ce fel de credit? În ce condiţii?) obţinut de la Banca Mondială.

Dar (traducere din metalimbaj: ce s-a realizat până acum este egal cu zero) pe când lucrurile păreau (distorsiune –presupoziţie – ce anume a conturat această ipoteză?) a se mai fi liniştit (omisiune simplă – sub ce influenţă?; traducere din metalimbaj: “lucrurile nu se liniştiseră, autorităţile intraseră pe tânjală”), vremea a lovit (personificare, verb nespecificat – ce s-a întîmplat, de fapt?) din nou. Vântul puternic (omisiune simplă – cât de puternic?), ploile torenţiale şi alunecările de teren au provocat (distorsiune – cauză-efect – cum anume au provocat?), în week-end-ul (omisiune simplă – ce înseamnă week-end) trecut, pagube de cel puţin 20 de milioane de euro în 12 judeţe din sudul, estul şi centrul României. Cele mai mari daune (omisiune -comparaţie – în comparaţie cu ce?) le-a suferit infrastructura (distorsiune – nominalizare ce s-a petrecut, mai exact? Omisiune simplă – care infrastructură? De unde?; Omisiune verb nespecificat – ce înseamnă că “le-a suferit”?): zeci de kilometri de drum au fost distruşi, zeci de poduri şi podeţe, printre care podul de la Buzău de pe DN2, au fost avariate, iar două căi ferate, din Vaslui şi Buzău, au fost şi ele afectate. Bilanţul provizoriu (omisiune simplă – din date de…? Traducere din metalimbaj: “ce-am apucat să aflăm înainte să se închidă redacţia”) vorbeşte (sugestionare senzorială auditivă, personificare) despre cel puţin 3600 de case, instituţii publice (omisiune simplă – ce înseamnă “instituţii publice?”, care instituţii publice?), sedii de firmă sau anexe gospodăreşti care au avut de suferit (verb nespecificat – ce înseamnă că “le-a suferit”?) din cauza viiturilor sau a furtunilor. Peste 400 de hectare de teren, în mare parte (omisiune simplă – ce procent?) cultivat, au fost acoperite de ape. Nu în ultimul rând (traducere din metalimbaj: “printre cele mai nesemnificate pierderi se numără vietăţile următoare”), au murit doi oameni şi mii de animale domestice (omisiune simplă – ce fel de animale? Care animale?). Nu sunt luate în calcul (traducere din metalimbaj: “nu sunt şi nici nu vor fi luate în calcul”) în stabilirea daunelor pagubele indirecte provocate companiilor (omisiune simplă – ce înseamnă “companie”?; traducere din metalimbaj: “microîntreprinderile nu au cea mai mică şansă de a fi despăgubite”) şi persoanelor fizice de blocarea unor drumuri, de izolarea unor întregi localităţi (omisiune simplă – ce fel de localităţi?) sau de întreruperea (omisiune simplă – pe ce durată?) alimentării cu energie electrică ori cu apă potabilă.

Cele mai mari probleme (omisiune – comparaţie – mari faţă de ce sistem de referinţă?) s-au înregistrat (omisiune – index referenţial cine le-a înregistrat? Omisiune – verb nespecificat – ce presupune că “s-au înregistrat”, cum s-au înregistrat?) în judeţele Dâmboviţa (au fost afectate 2600 de locuinţe (omisiune – index referenţial de către ce/cine, mai exact, au fost afactate? Omisiune – verb nespecificat – ce presupune că “au fost afectate”? omisiune simplă – de unde? În cât timp?), anexe gospăodăreşti şi instituţii (omisiune simplă – ce înseamnă “instituţii”? Ce clase intră în acaestă specificare?), peste 600 de hectare de teren şi şase poduri şi podeţe), Buzău (mii de persoane izolate, respectiv 223 gospodării, 50 de hectare de teren şi trei drumuri afectate) şi Prahova (unde au avut de suferit peste 200 de hectare de teren, mai mult de 100 de gospodării şi cinci kilometri de drum). Însă (traducere din metalimbaj: cele enumerate până aici nu au valoare) şi în Braşov, Bacău, Constanţa, Ialomiţa, Vrancea, Covasna, Vaslui, Botoşani, Dolj şi Sibiu (traducere din metalimbaj: “situaţia reală e catastrofală, judeţele acestea dinainte sunt neînsemnate şi lipsite de valoare”) s-au raportat (omisiune – index referenţial cine le-a raportat? Omisiune – verb nespecificat – ce presupune că “s-au raportat”, cum anume, mai exact, s-au raportat?) pagube (omisiune simplă – ce tip de pagube?) mai mult sau mai puţin impresionate (omisiune – comparaţie – în comparaţie cu ce impresionate? Omisiune simplă – ce înseamnă “impresionate”? distorsiune – dublă echivalaţie complexă mascată – imprimă cauzalitatea procesului de concluzionare pe baza sistemului de referinţă al cititorului: traducere din metalimbaj: “restul grozăviilor n-aveţi decât să vi le imaginaţi dvs.”) .

Autorităţile (omisiune simplă – care autorităţi? Ce însemnă “autorităţi” Ce clase intră în componenţa clasificată a acestui concept?) ne vor arăta (omisiune – verb nespecificat – cum anume ne vor arăta? Ce însemnă asta? Ce implicaţii presupune? Traducere din metalimbaj: “autorităţile se vor face de râs”) acum (contradicţie logică pe bază temporală; traducere din metalimbaj: “le dăm o şansă autorităţilor să nu le mai facem de râs în faţa ţării”) dacă au învăţat ceva (omisiune simplă: ce înseamnă “ceva”? ce presupune acest concept? Traducere din metalimbaj: “cum să gestioneze asemenea situaţii cu simţ de răspundere şi efecte vizibile”) din lecţia Banat (omisiune simplă – ce este “lecţia Banat”? Traducere din metalimbaj: “autorităţile n-au învăţat nimic din lecţia Banat”) şi dacă pot să acţioneze repede şi eficient (pleonasm: eficienţa implică rapiditate; Traducere din metalimbaj: “autorităţile nu pot reacţiona rapid şi eficient”) pentru rezolvarea (omisiune simplă – ce presupune rezolvarea? ) problemei (omisiune simplă – care problemă? Ce clase conceptuale implică problema?). O mare problemă (omisiune -comparaţie – comparativ cu ce “mare”?; inversiune; repetiţie; omisiune simplă – ce înseamnă “problema”? Ce clase conceptuale implică “problema”?) va fi (Traducere din metalimbaj: aceasta este deja o mare problemă care nu este conştientizată de autorităţi şi se va manifesta foarte pregnant în viitorul apropiat”), însă (traducere din metalimbaj: celelalte probleme de până aici sunt nesemnificative”), găsirea (omisiune – verb nespecificat – ce implică găsirea?) fondurilor necesare (generalizare – operator modal de obligativitate –ce anume face neapărat necesar găsirea fondurilor? Omisiune simplă – necesare pentru ce?). Cel mai probabil (traducere din metalimbaj: “mai mult ca sigur că aşa se va întâmpla”), spun oficialii (inversiune; omisiune simplă – cine sunt oficialii? La ce se referă termenul”oficial”?; sugestionare senzorială auditivă, traducere din metalimbaj: “să nu-i credeţi”), sumele (omisiune simplă – care sume? La ce se referă? Pentru ce?), mai ales cele necesare (generalizare – operator modal de obligativitate – ce anume determină necesitatea? Omisiune simplă – ce implică necesitatea?) refacerii infrastructurii de transport, vor fi luate (omisiune – index referenţial – de către cine?) de la alte proiecte de gen (omisiune simplă – ce gen?). Cu alte cuvinte (traducere din metalimbaj: “să vă traducem noi ce-au transmis de fapt incompetenţii ăştia”), în loc să modernizăm drumuri, căi ferate ori poduri (omisiune – index referenţial – “să modernizăm” implică “noi”; care “noi”?; proiecţie), vom fi nevoiţi (omisiune – index referenţial – “vom fi” implică “noi”; care “noi”?; proiecţie; generalizare – operator modal de necesitate – ce anume va genera condiţionarea? Omisiune – index referenţial – de către cine vom fi nevoiţi? Cine generează presiunea?) să folosim (omisiune – index referenţial – “să folosim” implică “noi”; care “noi”?; proiecţie; omisiune – verb nespecificat – cum anume să folosim, mai exact? Omisiune simplă – ce înseamnă să folosim? Ce implică acest concept?) banii (omisiune simplă – care bani?) pentru repararea celor distruse (omisiune simplă – ce înseamnă distruse?) de ape (omisiune simplă –care ape?).(traducere din metalimbaj: “autorităţile sunt incompetente şi noi, drept contribuabili, vom plăti pentru aceasta şi nu se poate face nimic în această privinţă; distorsiune – echivalaţie complexă – care este, mai exact mecansimul cauzal prin care contribuabilii sunt obligaţi să plătească pentru incompetenţele oficialilor?)

 

Evaluare

În ciuda faptului că ar putea părea banale unele din întrebările adresate în întrebările de mai sus, acestea au fost puse tocmai pentru a demonta în detaliu, cu valoare demonstrativă, suportul pe baza căruia se realizează manipularea, deoarece marea majoritate a cititorilor consideră că “se subînţelege”. Demascată de toate conotaţiile şi specificităţile ei, informaţia masivă transmisă prin prezenţa acestui articol în acestă formă o prezintă mai degrabă ca pe o poveste, relevând faptul că, în realitate, cei care se cramponează de iluzia formelor de suprafaţă, se află într-o zonă de cunoaştere limitativă, axată pe iluzia securităţii.

Forma de protest mascată (peste 50 % din atacurile la adresa autorităţilor din prezentul articol investigat sunt implicite, nu explicite) dovedeşte, pe de-o parte puterea actualei conduceri politice asupra presei scrise din România, iar pe de altă parte, abilităţile manipulative ale ziariştilor, care speculează procesele cognitive şi neurologice ale percepţiei şi interpretării mesajelor pentru a-i induce cititorului ideile dorite. Practic, aceasta a fost o scurtă demonstraţie, pe un articol ales aleatoriu, a influenţei manipualtoare prin intermediul presei.

 

Bibliografie

Alexandrescu, Florin – Manipularea în mass-media, în Psihologia Azi, Capricorn Media, Bucureşti, nr. 61/2003

Bejan, Ştefania – Sistemul mass-media, suport de curs, Comunicare Socială şi Relaţii Publice Vol. IV, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005

Budei, Radu – Citirea rapidă, Edictura Venus, Iaşi, 2004

Cialdini, Robert B, – Influence – Science and practice, Harper Books, 1993

Dudău, Radu – Teorii ale limbajului, suport de curs, Comunicare Socială şi Relaţii Publice Vol. IV, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005

Ficeac, Bogdan – Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 2004

Institutul pentru Politici Publice (www.ipp.ro) – Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2004

Mihai, Cristian – fişe de lucru pentru metamodel în stagiul de practicant în programarea neuro-lingvistică

Muşat-Coman, Carmen – O dată la patru ani suntem manipulaţi legal şi democratic, în Psihologia Azi, Capricorn Media, Bucureşti, nr. 6/2004

Obae, Petrişor; Barbu, Petre – Cine sunt “informatorii” românilor, Capital, Ringier România, Bucureşti nr. 18/2005

Pease, Allan; Garner, Alan – Limbajul Vorbirii, Editura Polimark, Bucureşti, 1998

Szekely, Andy – NLP – Calea succesului, Editura Amaltea, Bucureşti, 2003

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2005-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.