Structura de profunzime si structura de suprafata a limbajului
Structura de suprafata a limbajului este ceea ce transmitem strict din punctul de vedere al continutului si se refera la cuvintele pe care le folosim. Structura de profunzime reprezinta tot ceea ce comunicam fara sa ne dam seama, ceea ce comunicam prin modul in care comunicam. In afara de limbajul non-verbal si limbajul paraverbal, mai exista si un alt tip de limbaj ce reflecta structura de profunzime: metalimbajul.
“Atunci cand oamenii doresc sa comunice reprezentarile lor [informatii, perceptia lor asupra realitatii, mesajul persuasiv etc. – n. trad.], experienta despre lume, ei isi formeaza o reprezentare completa, lingvistica, despre aceasta experienta; aceasta este ceea ce se numeste structura de profunzime [a continutului]. Pe masura ce oamenii incep sa vorbeasca, realizeaza o serie de alegeri (transformari) despre/asupra formei prin care ei vor comunica experienta lor. Aceste alegeri nu sunt, in general, constiente.” (The Structure of Magic, Vol. 1, pag. 35, de Richard Bandler si John Grinder, Science and Behavior Books/CA, 1975)
“Meta” este un cuvant care in greaca veche inseamna “deasupra”. In limbajul actual, “meta” mai inseamna si “despre”, sau “aflat la un nivel deasupra”. “Meta” desemneaza tot ceea ce se gaseste la un nivel superior de abstractie sau de generalitate.
Analiza de metalimbaj desemneaza procesul prin care, analizand cuvintele folosite pentru a transmite un anumit mesaj, se scoate in evidenta mesajul transmis prin cuvintele de dincolo de cuvinte, mergand chiar pana la a avea un portret foarte precis asupra starii si chiar personalitatii celui care a formulat un mesaj la un moment dat. Analiza de metalimbaj are aplicatii cu precadere in psihoterapie, resurse umane, studiul comportamentului consumatorului, comunicarea interpersonala si organizationala.
Daca analiza se face pe un mesaj deja existent, care este “disecat” marunt in functie de anumite criterii care se doresc urmarite, fiind o forma avansata a analizei de continut, strategia de metalimbaj ne ajuta sa formulam mesaje noi, pe care sa le “mestesugim” in asa fel incat sa treaca peste barierele psihologice ale receptorului.
Implica folosirea limbajului intr-o maniera dirijata, controlata, pentru directionarea perceptiei interlocutorului spre ideea dorita de cel ce realizeaza demersul de persuasiune. Are aplicatii cu precadere in marketing, relatii publice, politica, vanzari, consultanta, coaching, psihoterapie, managementul resurselor umane, comunicare interpersonala si organizationala.
Axele dimensiunii informaţiei
Modul in care ne reprezentam anumite informatii si modul prin care le prezentam altora creeaza anumite reprezentari pentru ceilati si reprezinta un aspect definitoriu al comunicarii intre oameni. De asemenea, intr-o maniera controlata, poate fi si un mijloc extrem de puternic de persuasiune. Si exact despre aceasta este vorba in acest eseu. El descrie modul in care pot fi folosite anumite tipare si stiluri de gandire.
O tendinta care ar putea sa apara este aceea de a aplica niste etichete pe anumite persoane, dar inainte de a va grabi sa faceti aceasta, este important sa mentionez ca acestea sunt pur si simplu stiluri de comunicare, si nu definesc personalitatea unei persoane.
Controlul asupra opiniei publice este unul care se realizează printr-o flexibilitate de limbaj prin care se speculează suportul neurologic de percepţie a mesajelor într-o manieră intenţionat denaturată. Nu numai că se intenţionează transmiterea unor mesaje intenţionat cu o încărcătură specifică, dar jurnaliştii au învăţat să redacteze materialele în acest sens. Practic, acestea sunt pline de omisiuni, distorsiuni, generalizări şi figuri de stil, care pe lângă decodificarea metalimbajului, oferă o perspectivă foarte diferită de cea reală şi realizează sugestionări eronate cititorului.
10 % din deciziile pe care le luâm sunt subconştiente; conform barometrului de opinie publică din noiembrie 2004, 52 % din români acordă încredere mass-mediei, şi în special presei scrise, cea mai mare (conform unui studiu postelectoral); 69 % consideră că statul nu va interveni în controlul presei; 80 % din informaţie se asimilează pe calea lecturii. Potrivit unui studiu INSOMAR, o treime din populaţie e consumatoare de presă scrisă, iar 22,4 % afirmă că citesc zilnic presa scrisă. , procentul fiind de 31,4 % în oraşe; iar 72 % din cei care nu citesc presa scrisă sunt oameni fără ocupaţie.
Orice sursă de informaţii suficient de puternică încât să controleze mass-media românească, se poate şi se va folosi de aceste mijloace pentru a realiza manipularea maselor prin acest mijloc.
În articolul de peste 2 zile, am să vă prezint un studiu de caz făcut în 22.06.2005 ca proiect de facultate, sub titlul (pompos, după cum mi se cerea): „Semantica şi semiotica psiholingvistică a manipulării opiniei publice prin intermediul mass-media”.
Bibliografie
Alexandrescu, Florin – Manipularea în mass-media, în Psihologia Azi, Capricorn Media, Bucureşti, nr. 61/2003
Bandler, Richard; Grinder, John – The Structure of Magic, Vol. 1, Science and Behavior Books/CA, 1975
Bejan, Ştefania – Sistemul mass-media, suport de curs, Comunicare Socială şi Relaţii Publice Vol. IV, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005
Budei, Radu – Citirea rapidă, Edictura Venus, Iaşi, 2004
Cialdini, Robert B, – Influence – Science and practice, Harper Books, 1993
Dudău, Radu – Teorii ale limbajului, suport de curs, Comunicare Socială şi Relaţii Publice Vol. IV, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005
Ficeac, Bogdan – Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 2004
Institutul pentru Politici Publice (www.ipp.ro) – Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2004
Mihai, Cristian – fişe de lucru pentru metamodel în stagiul de practicant în programarea neuro-lingvistică
Muşat-Coman, Carmen – O dată la patru ani suntem manipulaţi legal şi democratic, în Psihologia Azi, Capricorn Media, Bucureşti, nr. 6/2004
Obae, Petrişor; Barbu, Petre – Cine sunt “informatorii” românilor, Capital, Ringier România, Bucureşti nr. 18/2005
Pease, Allan; Garner, Alan – Limbajul Vorbirii, Editura Polimark, Bucureşti, 1998
Szekely, Andy – NLP – Calea succesului, Editura Amaltea, Bucureşti, 2003
Copyright © Marcus Victor Grant 2013-prezent, toate drepturile rezervate.
Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
DISCERNE 