Aceşti bani care sunt timpul nostru

Astăzi vă invit să citiţi în acest articol despre principii de gândire economică în educaţia financiară – un aspect crucial pentru antreprenori şi de asemenea vă invit să aplaudăm împreună un adevărat exemplu de inovaţie românească, de la o companie care ştie să facă branding! [Acest articol a fost scris și publicat în 2013 pentru a participa la o campanie de promovare a unor frigidere. Cu acest articol, am câștigat un premiu. Ulterior, în 2020, luând în considerare faptul că linkurile și produsele respective nu mai sunt disponibile la producător, am hotărât să păstrez materialul ca mostră de copywriting și să elimin referințele la game sau produse specifice]

O idee foarte importantă pe care fiecare trebuie sa oconstientizeze in legatura cu educatia sa financiara este ca, atata vreme cat tu muncesti pentru bani, atunci cand cheltui bani, cheltui  in mod indirect si timpul pe care l-ai consumat pentru a castiga acei bani.

Un lucru foarte important pe care fiecare trebuie să îl conştientizeze în legătură cu educaţia sa financiară este faptul că, atâta vreme cât tu munceşti pentru bani, atunci când cheltui bani, cheltui în mod indirect timpul pe care l-ai consumat pentru a câştiga acei bani.

Conform informatiilor din acest articol, 1817 lei/luna este salariul mediu net pe economie, care corespunde in mod normal la 176 de ore de munca pe luna (22 zile lucratoare * 8 ore/zi). Deci 10,32 lei/ora. Atunci cand tu platesti pe ceva 11 lei, inseamna ca ai muncit pentru acel ceva mai mult de o ora din viata ta.

Sa dam un exemplu banal. Un bilet la cinema in Bucuresti variaza de la 10-14 lei cu reducere (cinematografele Muzeul Taranului Roman, Elvira Popescu, Plaza Romania) la 33–48 de lei (IMAX, 4DX). Sa zicem ca mergi la un film digital 2D la Plaza Romania intr-o zi de reducere. Platesti 14 lei. Sa zicem ca drumul pana acolo si de acolo acasa sau unde ai treaba dureaza cam o ora si jumatate. Filmul dureaza doua ore. Ai cheltuit trei ore si jumatate pe aceasta operatiune, plus mai mult de o ora – cat ai muncit pentru a castiga acesti bani. Daca pun de-o parte 8 ore de somn, ai cheltuit mai mult de un sfert dintr-o zi de lucru pentru o operatiune care sa iti produca satisfactie. Atentie, am dat un exemplu rezonabil, in care am preuspus ca nu iti mai iei floricele de porumb, suc sau macar o apa minerala, nu am socotit cat cheltui cu transportul (o calatorie cu metroul si/sau cu un alt mijloc de transport sau mai mult, daca mergi cu masina). Dar sa spunem ca te duci la un film de doua ore si jumatate, cu un prieten caruia ii faci cinste cu biletul (sarbatoriti ceva) si mai iei si o portie de popcorn care costa 10 lei. Sa mai spunem ca in ziua cu reduceri nu ai avut timp sa mergi, asa ca mergi la un tarif normal, de 22 de lei. 22+22+10=54 de lei. Socoteala pentru aceasta iesire se ridica la 9 ore si 25 de minute din viata ta (1 h 30 transport+2 h 30 filmul + 5 h 15 cat ai muncit pentru bani), deci mai mult de jumatate dintr-o zi. A propos, am facut aceasta socoteala initial acum 2 ani si cu sumele de atunci, reieseau doar 8 ore si jumatate.

 

Am dat acest exemplu banal şi detaliat pentru a înţelege importanţa a cât de valoros este timpul şi cum anume cei mai mulţi dintre noi ne vindem timpul.

Discuţie reală la un seminar de facultate. Un profesor o întreabă pe o studentă:

– Fumezi?

– Da.

– Cât dai pe un pachet de ţigări?

– Cam 10 lei

– Cât munceşti pentru acel pachet de ţigări, în medie?

– Cam o oră şi jumătate.

– Ce munceşti?

– Împart fluturaşi

– Bine. Uite, îţi dau eu 10 lei (scoate din portofel banii şi îi pune pe catedră). Vino să stai în faţa clasei o oră şi jumătate. Trebuie să stai dreaptă, în picioare, să nu spui nimic. Doar te uiţi la colegi, în timp ce eu predau lecţia.

– Domnule profesor, dar nu pot, mi-e ruşine…

– Deci nu eşti de acord?

– Nu.

– Cu toate astea, o faci în fiecare zi…

(continuă să citești după media ↓)

Economisirea nu este tocmai punctul forte al românilor. 21 % din români nu cheltuie toţi banii pe care îi câştigă într-o lună. Din aceştia, un sfert îi cheltuie în luna următoare. Din cei 15-16 % care mai rămân şi economisesc, reuşesc să economisească în mod direct în medie 9 %. Economisirea se poate realiza însă şi altfel decât a lua bani din portofel şi a-i pune deoparte, ci şi prin reducerea cheltuielilor. Săptămâna aceasta am să vă dau nişte exemple despre cum se poate face asta în mai multe moduri, şi am să vă explic asta atât prin prisma intereselor şi experienţei mele, cât şi a celor pe care voi le-aţi putea avea.

Eu de obicei împart spaţiul de locuit, ca apartament de 2 sau 3 camere (în general, în ultimii 5 ani am locuit cu chirie doar în apartamente cu 2 sau 3 camere), cu încă 1-2 persoane. Toată lumea ştie că în asemenea situaţii există nişte spaţii şi nişte cheltuieli în comun, care trebuie împărţite la toată lumea – aşa este mai ieftin. Dar eu nu am de gând să vorbesc în mod deosebit despre asta, ci despre cum nişte mici detalii care se adună zi cu zi pot să facă o mare diferenţă pe termen lung.

1. Spre exemplu, atunci când locuieşti cu încă o persoană şi aveţi la dispoziţie un frigider, este destul de clar că ceea ce nu e al tău în frigider e al colegului de apartament. Dar atunci când este vorba despre trei persoane, deja nu mai este atât de clar ce este al tău şi ce este al celuilalt şi lucrurile se pot amesteca – ai nevoie să împarţi frigiderul pe rafturi. Şi brusc, toată mâncarea pe care o poţi ţine în frigider trebuie să fie limitată la un raft – mai ales când nu avem un frigider performant, ci unul vechi sau luat de la second hand. Asta implică pe de-o parte, mai mult timp petrecut pentru a merge la cumpărături mai des. Pe de altă parte, creşte valoare cumpărăturilor pentru că nu îţi permiţi să iei o cantitate mai mare la reducere pentru că nu ai unde să o depozitezi. În acelaşi timp, creşte canitatea alimentelor semipreparate pe care preferi să le consumi, deci în timp îţi afectează şi sănătatea. O solutie mai buna este sa cumperi un frigider mai mare, cu consum mai mic, ceea ce bineinteles este o investitie pe care merita sa o faci decat o cheltuiala lunara risipitoare. Astfel, daca iti faci timp, poti sa gatesti si sa pastrezi mancarea in frigider, ceea ce reduce costurile pe fiecare masa pe care o iei acasa. Evita cheltuielile de mancat in oras si, chiar daca o faci, gaseste niste cantine sau locuri ieftine in care te poti satura.

Aparatele frigorifice sunt împărţite în clasele energetice A+++, A++, A+, A, B, C, D. A+++ este clasa cea mai economică. Conform unui studiu realizat în România, frigiderele moderne cu clase A pot economisi până la cu 75 % din consumul electric, asta în condiţiile în care frigiderul şi congelatorul ocupă de obicei în România cam 35-40 % din factura la curent.

Vă propun o mică socoteală. Dacă o combină frigorifică poate să consume de la 227 kWh/an la 341 kWh/an, cât înseamnă asta, în bani, la o valoare de 0,55 lei/kilowat/oră?

227kWh/an X 0,55 lei/Kwh= 124,85 lei/an. Dacă asta e valoarea pentru o combină frigorifică modernă, aplicăm procentul de 75 % economie şi ajungem la concluzia că un frigider vechi, construit în urmă cu 30-40 de ani (categoria cea mai ineficientă economic) consumă 499,4 lei/an.

Deci o economie de 374,55 lei/an. Socoteala mea arată o economie mai mică decât cea socotită de specialişti aici. Mai puţin este mai realist. Mergem mai departe, la cât curent consumă o maşină de spălat.

O maşină de spălat economică de obicei consumă între 0,743 kWh şi 0,85 kWh. Să facem o socoteală. Să spunem că îţi speli doar rufele tale, o dată la 5 zile în medie (vara mai des pentru că transpiri şi ieşi mai des din casă, iarna mai puţin). Asta înseamnă 73 cicluri de spălare pe an. În mod obişnuit, o gospodărie are cam vreo 3 oameni. Deci ar veni că într-un apartament în care locuiesc 3 persoane, sunt 219 cicluri de spălare pe an. Ce coincidenţă! Un ciclu de spălare durează, în medie 1h 30. Dar la noile maşini de spălat, poţi avea program şi mai scurt. Există, spre exemplu, programe de spălat rufele în 14 minute. Oricum, să facem o socoteală punând o oră ca program de spălare. Înseamnă că ai următoarele cheltuieli: cost anual pentru o persoană, la 0,55 lei/kWh:

• 29,83 lei pt 73 de cicluri de spalare (73 ore de folosinţă pe an)
• 59,66 lei pt 146 de cicluri de spalare (149 ore de folosinţă pe an)
• 89,49435 lei la 219 cicluri de spălare (219 ore de folosinţă pe an)

Cât ai plăti curentul pe an folosind o maşină de spălat veche? Socotim 75 % reducere, deci înmulţim suma de la o maşină de spălat cu 4.

• 119,32 lei pentru o persoană
• 238,64 lei pentru două persoane
• 357,96 lei pentru trei persoane

Economia este, în acest caz, anual, de 268,47 lei/an la trei persoane, respectiv 89,49 lei.

Adunăm 89,49 cu 374,55 lei. Vin 464 lei. Cât timp munceşte, în medie pentru aceşti bani, dacă este plătit net cu 9,43 lei/oră? 49,2 ore, într-un an. Asta înseamnă cam 8 minute în fiecare zi.

2. pentru deplasarea prin oras, dupa cum stii, mijlocul cel mai economic si eficient este bicicleta, ceea ce in unele mari orase din Romania este chiar recomandabil si practicabil vreo 10 luni din 12. In afara de asta, chiar daca nu alegi sa folosesti bicicleta, folosirea transportului in comun si optarea pentru un abonament care sa-ti acopere toate nevoile de transport trebuie sa fie imbinata cu abilitatea de a alege rute alternative – sa stii cand are sens sa faci o calatorie cu autobuzul in functie de ziua si intervalul orar.

3. pentru prevenirea unor probleme de sanatate, poti face controale preventive periodice, astfel incat sa nu fii nevoit/a sa rezolvi pe nepusa masa o problema de sanatate ce a devenit urgenta. Alimentatia sanatoasa este incredibil de ieftina daca stii unde sa cauti mancare proaspata si daca iei de la plafaruri si farmacii anumite suplimente alimentare, pe baza unei scheme recomandate de medicul de familie sau de nutritionist.

4. in perioada iernii, daca ai de ales, poti controla cand sunt deschise caloriferele si cand nu. E o idee buna sa nu le suprasoliciti daca nu e cazul.

5. vinde obiectele vechi, care nu iti mai folosesc, pe okazii.ro sau alte site-uri asemanatoare. Cateva mici venituri din lucruri care nu-ti mai trebuie se pot rotunji in contul economiilor tale.

6. Alege sa cumperi imbracaminte si incaltaminte din locuri precum bazaruri, talciocuri, oboruri, en gros-uri, second hand-uri decat mall-uri, magazine de lux sau chiar hypermarketuri. Cel mai probabil vei gasi lucruri la aceeasi calitate si la preturi de 3-4 ori mai mici.

7. daca vrei sa iesi in oras, cum ar fi la un film sau la un concert, afla cand si cum faci rost de reduceri – in ce zi, la ce ore, in ce loc. Cel mai probabil, aceste facilitati exista si asteapta sa fie descoperite de tine.

8. evita sa cumperi apa imbuteliata. Fa-ti ceaiuri de plante, sunt mai sanatoase si mai ieftine. Pune apa la soare pentru 48 de ore in sticle de sticla pentru a o curati de unele din impuritatile de la robinet.

9. pentru acele produse pe care stii ca nu le cumperi lunar (de exemplu, produse de curatenie in casa sau de papetarie), fii atent/a la ofertele pe care le gasesti din timp pentru a cumpara o cantitate mai mare – sau poate un anumit produs care se gaseste sub o denumire generica, nu de marca, dar care totusi isi face treaba. De asemenea, o vizita trimestriala prin en-gros-uri, oboruri sau chiar hypermarketuri iti poate economisi sume importante de bani.

10. Depune banii pe care reusesti sa ii pui deoparte intr-un cont de economii de care sa nu te atingi. Asta e o parte destul de grea, dar, alaturi de toate celelalte eforturi descrise aici, iti poate face viata minunat de simpla.

De ce este important sa incepi cu aceste cheltuieli? Pentru ca educatia financiara incepe de la maruntisuri. De la a cumpara painea de zi cu zi cu 20 de bani mai ieftin, a plati 10 lei mai putin pe o iesire in oras, a economisi 50 de lei la cheltuielile cu aprovizionarea alimentara pe o luna la un hypermarket, la a face anumiti pasi gratis care te elibereaza de cheltuieli inutile si iti usureaza viata din punctul de vedere al sarcinilor si al sanatatii.

Acum este mult mai usor sa economisesti. Trebuie doar sa vrei sa aplici disciplina, monitorizarea si autocontrolul pe care apoi sa le extinzi si in celelalte arii ale vietii tale. Daca esti atent cu restul la paine, vei atent si cu bonusurile angajatilor din viitoarea ta afacere.

De obicei, cheltuielile „neprevazute” nu sunt chiar asa de greu de prevazut daca iei un orizont de asteptare de un an: ceva se va strica in casa, cineva se va imbolnavi (chiar si de o mica raceala), cineva se va casatori, vremea iti poate da peste cap planurile de concediu, etc. Pentru toate acestea, este bine sa planifici, sa aloci o anumita suma de bani si o anumita perioada de timp deoarece, cel mai probabil, acestea se vor intampla. Daca nu esti responsabil/a cu banii tai, atunci cum poti fi responsabil/a cu fluxurile de numerar dintr-o afacere?

Marcus Victor Grant

Text copyright © Marcus Victor Grant 2013-prezent, toate drepturile rezervate.

Photo copyright © Irina Chiriță, 2015-prezent, toate drepturile rezervate

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.