6 lucruri pe care să le iei în considerare înainte de a deveni un antreprenor sau un liber-profesionist

Acesta este, per ansamblu al 8-lea articol al subcategoriei Antreprenoriat şi inovaţie din categoria Business.

Antreprenoriatul este o formă de a fi altfel decât majoritatea.

Aşadar, care sunt premisle pentru a fi un bun antreprenor? Iată şase dintre ele, după părerea mea. Acestea se aplică inclusiv pentru a fi un bun liber-profesionist.

1. Pregătirea. După părerea mea, înainte de a fi un bun antreprenor, care să îşi lase afacerea să meargă de la sine, trebuie să fii un bun liber-profesionist. Iar asta implică o pregătire economică sau comercială, o pregătire psihologică şi o pregătire de specialitate în aria în care urmează să activezi – trebuie să fii un specialist în ceea ce oferi, ca o condiţie minimă – dacă nu, chiar un expert, un maestru sau un lider. Asta e valabil pentru toată lumea.

2. Motivaţia. Am vizionat Heart of Darkness: A Filmmaker’s Apocalypse, despre care se zice ca e cel mai bun making of facut vreodata – despre cum a turnat Francis Ford Coppola Apocalypse Now. La un moment dat, a fost intrebat de un membru al echipei de filmare daca s-a gandit vreodata sa renunte. El a raspuns: „Sa renunt? Cum sa renunt? Lucram pentru mine. Nu puteam sa-mi dau demisia de la mine. Pusesem tot ce aveam in proiectul asta”. Si raspunsul lui m-a incurajat. Intelegand prin ce a trecut regizorul ca sa il faca mi-a dat curajul sa continui pe drumul pe care l-am inceput: acela de a lucra pentru mine. De fapt, trebuie să înţelegi şi să accepţi foarte clar faptul că lucrezi pentru tine. Nu lucrezi pentru părinţi, nu lucrezi pentru iubit/ă sau soţ/ie, nu lucrezi ca să demonstrezi ceva, nu lucrezi pentru şef, nu lucrezi pentru colegi, nu lucrezi pentru clienţi, lucrezi pentru tine. Când eram la master, am început o discuţie cu nişte colegi cu privire la următoarea dilemă: „specialistul de HR într-o companie lucrează pentru angajaţii companiei sau pentru conducere?”. Răspunsul amânduror profesorilor a fost: „Când lucraţi într-o companie, lucraţi de fapt pentru voi.”. Ah, şi încă ceva! Dacă începi activitatea de liber-profesionist sau de antreprenori ca să „fii propriul tău şef”, să „scapi de şefi” sau să „dai cu tifla foştilor şefi”, am o veste pentru tine: de acum nu mai ai un singur şef, ci mai mulţi, deoarece fiecare client este şeful tău când îi oferi servicii/produse.

3. Mitul finalului. În orice proiect la care lucrezi ca angajat, ştii că ai nişte sarcini de care trebuie să te achiţi într-un sistem. Indiferent ce ar fi, după 8 sau 10 sau 12 ore de muncă, ai dreptul să te duci acasă. Ei bine, atunci când eşti liber-profesionist sau antreprenor, problemele nu rămân la lucru, ci le iei cu tine acasă şi îţi mănâncă tot timpul până le rezolvi, pentru că nu ai program de lucru. Atunci cand ai senzatia ca te apropii de final, exista dpdv psihologic ideea ca „mai ai putin” – pierzand, de fapt, din vedere, ca ai ajuns acolo cu alta mentalitate (cea de liber-profesionist, nu cea de angajat). Din momentul in care nu te mai gandesti ca „trebuie sa lucrez” ci ca „mai am putin”, apare „dar cat mai e?” si automat este cazul sa iei o pauza si sa te inarmezi cu rabdare si cu un efort dublu ca sa termini, pentru că dacă nu termini tu, n-o să termine în locul tău nimeni. Dacă ai spus macar o data in viata ta „eu mi-am facut treaba”, atunci e cazul să îţi reconsideri această atitudine înainte de a deveni liber-profesionist/antreprenor.

4. Luna trecută am avut viziunea de ansamblu asupra unui proiect la care am lucrat peste jumătate de an. Viziunea de ansamblu a ceea ce am realizat seamana cu ceea ce mi-am propus, in aparenta. Am trait o senzatie de linistire din claritate, si de nelinistire, din faptul ca nu am terminat. Atunci cand cred ca imi permit sa nu imi verific erorile, fac erori din cele mai jenante. În acelaşi timp, adesea, in perfectionismul meu, ma intreb daca ce corectez sunt greseli reale sau doar fac optimizari la un continut care deja este bun. Atunci cand propriile mele standarde nu mai sunt suficiente, imi ridic intrebarea daca sunt prea sus sau prea jos. E o intrebare buna, la care nu cunosc raspunsul din prima răspunsul. De ce? Pentru că sunt atent la feed-back-ul potenţialilor clienţi, al oamenilor care ar putea să cumpere: ce gândesc ei? ce aşteaptă ei? De ce ar cumpăra? De fiecare dată reuşesc să aflu dacă munca mea e de calitate, dar ţine de mine să aflu asta, nu să o ştiu. Eu ştiu despre valoarea intrinsecă a un produs/serviciu pe care îl ofer, dar întrebarea pe care mi-o pun este: clientul ştie, din modul în care îi prezint?

5. Povesteam despre claritatea care vine dintr-o viziune de ansamblu. In spatele cartilor pe care le-am lucrat (despre care scriam în articolul precedent) exista deja o structura si niste principii de formatare a textului. In spatele blogurilor, erau deja niste strategii. O planificare solida ma lasa sa creez atunci cand execut, cand implementez strategia. Realizarile mele importante nu au fost accidentale, asta e un lucru important de tinut minte pentru a ma responsabiliza pentru a obtine anumite teluri. Imi doresc de la mine sa devin mai puternic si mai increzator in capacitatea mea de a ma tine de planificarea pe care o fac pentru mine. A deveni liber-profesionist sau antreprenor nu este o întâmplare, e un lucru pe care ţi-l propui şi pe care îl obţii cu multă, multă muncă şi greşeli în spate. Cheia pentru a nu trăi în urgenţă e o bună planificare. Planificarea, dacă este făcută cu cap, nu ia atât de mult timp precum te-ai teme că ia. Oamenii care nu ştiu ce este planificare au senzaţia că e o pierdere de vreme. Cel mai adesea, cei care au această impresie au încă o mentalitate de angajaţi. Stabileşte unde eşti acum, stabileşte unde vrei să ajungi, porneşte de la coadă la cap ca să îţi stabileşti paşii şi acoperă aceşti paşi cu procese şi proceduri care să te apropie de obiectivul tău. Ai grijă ca să planifici doar jumătate din resurse, pentru a-ţi permite timp să te ocupi de situaţiile neprevăzute (adică cele la care tu nu te-ai gândit în etapa de planificare).

6. La un moment dat, pentru a deveni antreprenor, trebuie să alegi oamenii care vor lucra pentru tine. Nu fă greşeala de a face un wish-list cu toţi prietenii, colaboratorii şi amicii care simpatizează cu intenţiile tale profesionale. Iţi place sa ii pui pe oameni in roluri cu care nu au nicio treaba, doar pentru că ai nevoie să pui pe cineva în acele roluri? Pregăteşte-te să plăteşti scump pentru faptul că nu ai chef să găseşti pe cineva potrivit. Nu angajatii formeaza o firma, ci asociatii. Cine sunt asociatii? Eşti singur? Sunteţi mai mulţi? În orice caz, învaţă că nu oamenii stabilesc posturile, ci posturile stabilesc oamenii. Posturile se stabilesc de cineva care are o viziune strategica asupra intreprinderii, pe foaie. Cine este aceasta persoana, din grupul adunat de tine? Nu porneşti o afacere ca să fii în gaşcă cu Gigel, ci porneşti o afacere ca să faci mai mulţi bani decât ai câştiga lucrând ca angajat în aria ta.

În concluzie, pentru a rezuma:

1. Liber-profesionistul munceşte pentru bani. Antreprenorul face ca banii să muncească pentru el.
2. Eşti pregătit/ă din toate punctele de vedere pentru a fi liber-profesionist/antreprenor?
3. Ca să fii un liber-profesionist/antreprenor, trebuie să fii conştient/ă că munceşti pentru tine.
4. Eşti conştient/ă că trebuie să îţi finalizezi pe cont propriu ce începi?
5. Eşti suficient de atent/ă la feed-back-urile care contează ca să ştii cât preţuieşte ce oferi pentru client?
6. Cât de multă importanţă acorzi planificării?
7. Stabileşte cine va lucra pentru tine pornind de la posturile de care ai nevoie, nu de la lista de prieteni.

Dacă ți-a plăcut acest articol atunci îți mai recomand și:

1. Creativitatea, motiv de mândrie naţională?
2. Care sunt trăsăturile unui inventator de succes – studiu de caz, Mircea Tudor
3. De ce costă atât de mult cărţile în România. Studiu de caz din experienţă proprie.

Îţi mulţumesc!

Happy Entrepreneurship!

Marcus Victor Grant

Copyright © Marcus Victor Grant 2013-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.