Creativitatea, motiv de mândrie naţională?

„Frate, dacă vrei să faci ceva în România, bravo, dă-i inainte, fă-o, dar să nu te aştepţi să te urmeze nici dracu’ !” –

Bogdan Naumovici, unul din cei mai mari directori de creatie din România

Încep astăzi o nouă serie de articole, despre antreprenoriat şi inovaţie, mai exact despre caracteristicile de succes ale cuiva care îşi desfăşoară activitatea în această arie. Îmi propun să ofer în această serie de articole trăsături de bază care diferenţiază oamenii de succes în antreprenoriat şi inovaţie de ceilalţi şi să corectez câteva noţiuni greşite care ar putea exista în mentalitatea populară despre aceste subiecte.

Românul faţă cu inventatorul

3M este o corporaţie multinaţională care promovează inovaţia tehnologică. În România, 3M desfăşoară campania „Pr3miază inovaţia„. Săptămâna aceasta, au avut loc la Iaşi (joi 23 mai) şi la Cluj-Napoca (miercuri 22 mai) întâlniri între inventatori şi studenţi, la universităţi tehnice. Detalii, aici.

Priectul continuă în octombrie la Timişoara (12 oct, Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” – Facultatea de Medicina Dentara), Braşov (16 oct, Universitatea Transilvania) şi Bucureşti (21-25 octombrie, Politehnica).

În cadrul acestei campanii, există un concurs, organizat de Blogal Initiative. Concursul vizează alegerea unuia din cei 22 25 inventatori listaţi aici şi a scrie despre el pe blog.

Am aşteptat până în ultimul moment pentru a realiza acest articol. Am crezut că mă voi bucura să citesc articole care de care mai reuşite despre inventatorii români. După ce am citit vreo 50 80 de articole – toate care au fost înscrise în concurs până acum şi câteva care n-au fost înscrise în concurs, m-am întristat şi am să vă mărturisesc care sunt motivele acestei întristări, cu tot riscul că articolul meu nu va fi foarte popular.

Eu am participat în 2004 la două saloane de inventică, cu o invenţie şi cu un design industrial (un ambalaj de medicamente). Am fost co-organizator al clubului de inventică Einstar de la Iaşi, cu ocazia participării la Salonul Naţional de Inventică. Am urmat vreme de doi ani de zile cursuri de creativitate cu prof. ing. Radu Budei (2003-2005). Am gustat ceva din amarul ciudăţeniei şi umilinţei pe care o resimte în România orice inventator. Am publicat chiar şi o schiţă fantastică (o mică povestire literară) ce s-a născut din această experienţă.

Toţi românii ştiu că inventica, dezvoltarea şi cercetarea reprezintă un inamic declarat al Guvernului Român. Nici nu înţeleg de ce unii se mai obosesc să critice asta, ca şi cum „statul ar trebui să…”, ori că „în alte ţări…”. Majoritatea românilor, după cunoştinţele mele demografice, trăiesc în România şi ar trebui să se obişnuiască cu asta şi să accepte, cu toate dezavantajele inerente.

Ceea ce mi se pare însă şi mai deranjant este faptul că majoritatea românilor nici măcar nu ştiu să comunice cu inventatorii. Nu există o cultură a comunicării între inventatori şi CEILALŢI, nu există un interes pentru creativitate şi inovaţie în primă instanţă, deşi – declarativ – creativitatea este valorificată. Mulţi îşi trec de la sine înţeles creativitate în CV. Eşti român, cum să nu fii creativ?

Cum am ajuns la această concluzie?

1. Din cei 25 de inventatori prezentaţi pe site, 17 sunt morţi. Despre ei, bloggerii au scris 41 de articole. 8 sunt (încă) vii. Despre aceştia, bloggerii au scris 37 de articole. Concluzia evidentă: ai mai multe şanse să se scrie despre tine ca inventator dacă ai murit decât dacă eşti viu.

2. În destul de multe articole, prezentarea inventatorului ocupă doar un paragraf din articol. Adică o întreagă viaţă rezumată în câteva rânduri. În câteva articole, de fapt nici nu se scrie mare lucru despre inventator, ci doar este punctat numele lui.

3. Eu am ales să scriu despre Mircea Tudor. Căutând puţin pe Google, am descoperit acest articol scris într-o manieră agramată cu întrebări cretine, de jurnalişti de la Adevărul. Păi dacă acesta este exemplul pe care îl dau jurnaliştii din presa centrală, ce să mai scrie bloggerii români, care în România au statutul legal şi profesional inferior ziariştilor? În schimb, am descoperit şi acest articol, pe un blog, demn de toată aprecierea.

4. Majoritatea articolelor se refera doar la una-două invenţii ale inventatorului respectiv, de obicei cele mai celebre sau cele mai „ciudate”.

5. Mulţi nu înţeleg ce înseamnă inovaţia

„Ce este pana la urma inovaţia? Este acel lucru pe care tu îl faci pentru a te surprinde chiar pe tine. Ceva diferit care trebuie să schimbe monotonia unei vieţi obişnuite.” (Gabriel Datcu).

Păi dacă eu de exemplu îmi cumpăr un sistem de sonorizare super-puternic şi mă apuc să ascult P. Diddy la maxim la ora 2 noaptea – cu siguranţă o să mă suprindă pe mine, dar mai ales pe vecini, care fără îndoială vor chema poliţia. Iar în această situaţie, nu se numeşte inovaţie, ci mârlănie.

Alina Gheorghe scrie cu dezinvoltură pe blogul ei: „Tu ai un vis? La premiile inovaţiei româneşti se poate înscrie oricine până pe 31 octombrie 2013.”. Ei bine, dacă aruncăm o privire la regulament, aflăm că este nevoie de ceva mai mult decât un vis pentru a participa la acest concurs – unde apare, de fapt, DIFERENŢA ÎNTRE INVENTATOR ŞI CEILALŢI – voi dezvolta mai mult pe acest subiect în articolul următor.

De fapt, de aici porneşte problema. Mulţi nu ştiu ce e aia inovaţie. Eram la o reuniune a Voluntarilor pentru Idei şi Proiecte în 2009, într-un club din Bucureşti. Şi se apucă unul să vorbească în public despre creativitate. Omul bătea câmpii. Eu îl întrerup şi îl rog să dea un exemplu despre cum foloseşte el creativitatea în viaţa cotidiană. El se uită blocat la mine şi îmi spune ceva de genul: „Poftim? Nu înţeleg”!”, la care eu îi replic: „mă refer la creativitate, gen, ştii tu, chestia aia care se foloseşte ca să inovezi chestii” – la care toată lumea din încăpere, aproape vreo 100 de oameni, se prăpădesc de râs.

Aşadar, să definim mai întâi termenii:

CREATIVITÁTE, creativități, s. f. Însușirea de a fi creator; putere creatoare. [Pr.: cre-a-] – Din fr. créativité.

CREATÓR adj., s. 1. adj. v. inventiv. 2. s. făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (înv.) săvârșitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou procedeu pentru …) 3. s. v. întemeietor. 4. s. v. realizator. 5. s. (art.) v. Dumnezeu.

INOVÁȚIE, inovații, s. f. Noutate, schimbare, prefacere. ♦ Rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice sau raționalizării soluțiilor aplicate. [Var.: (înv.) inovațiúne s. f.] – Din fr. innovation, lat. innovatio,onis.

INOVÁȚIE ~i f. 1) Descoperire tehnică sau organizatorică care constituie o noutate și este introdusă în practică (pentru a mări productivitatea muncii). 2) Achiziție sau realizare nouă (introdusă într-un domeniu de activitate); noutate. [G.-D. inovației] /<fr. innovation, lat. innovatio, ~onis

INVÉNTICĂ s. f. Disciplină care studiază sistematic procesul invenției și condițiile stimulării creativității. – Din inventa (după didactică).

INVÉNȚIE, invenții, s. f. 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; p. ext. minciună. 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică. 4. (Muz.; în forma invențiune) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. [Var.: invențiúne s. f.] – Din fr. invention, lat. inventio, -onis.

Cultura românească vs. cultura anglo-saxonă

În cultura anglo-saxonă, datele nu sunt valorificate ca informaţie decât dacă sunt de un real folos. Spre exemplu, dacă eu ştiu pe de rost 10 poezii de-ale lui Mihai Eminescu, asta nu îmi dă de mâncare. Pe acest temei, americanii din SUA în speţă sunt catalogaţi drept ignoranţi sau inculţi. Am citit cu interes acest articol despre dialogul între un român şi un american pe tematica inventicii româneşti şi vi-l recomand şi vouă.

Cultura românească tinde să se îndrepte tot mai mult către cultura anglo-saxonă. Făcând-o pe-a avocatul diavolului, de ce ar avea nevoie românii să ştie despre inventatori români sau despre invenţiile lor? Chiar, de ce? Inventatorii lucrează în primul rând cu idei. Desigur, ideea nu este decât 5 % dintr-o invenţie (şi de aici până la fantastica spaimă românească:  „altcineva o să-ţi fure ideea”). Şi până ajung ei să folosească ideile respective în a crea un prototip al dispozitivului pe care l-au imaginat, ei sunt etichetaţi de societate drept: idealişti, visători, folozofi, ţicniţi, pierde-vară, trântori, plecaţi cu mintea şi altele asemănătoare. Mai ales când le lipsesc banii şi mijloacele de a aduce ideea la stadiul de prototip, prototipul la stadiul de invenţie omologată, iar aceasta la nivel de patent, după care la nivel de producţie în serie şi licenţă de fabricaţie. Odată prototipul existent, există concepţia greşită că un dispozitiv uimitor (cum este senzorul pentru detectarea cancerului, sau autoturismele concepute de Justin Capră) va fi de mâine disponibil oricui va dori să-l folosească şi toată lumea îl va avea în spitale, în saloane auto şi aşa mai departe – cum mi-au spus mie români din Galaţi sau din vreun sat uitat de lume că aşteaptă să ajungă cartea mea, „Căile persuasiunii în negociere” în librării, de ca şi cum s-ar aştepta că oi fi vreun John Grisham să tipăresc în 10.000 de exemplare din start şi să inund piaţa.

Aşadar, până (şi dacă!) or să poată vreounul din bloggerii entuziasmaţi de faptul că aparatul Ralucăi Van Straden funcţionează în laborator să îl folosească pentru a afla dacă sunt bolnavi sau nu de cancer, or să mai moară multe milioane de oameni de cancer tot înainte şi asta nu deoarece or dori „diabolicele companii farmaceutice să conspire pentru a o ţine pe Raluca departe de piaţă” – ci pur şi simplu pentru că este vorba despre o invenţie care abia e pe la stadiul de prototip.

Chiar şi atunci când este vorba despre invenţii care sunt în stadiul de produs vandabil, cum sunt:

sau… aş putea eu să adaug,

… cei mai mulţi oameni obişnuiţi pur şi simplu NU LE CUMPĂRĂ. Nu le cumpără pentru că sunt scumpe, sau pentru că nu au suficienţi bani, sau pentru că nu le înţeleg utilitatea, sau pentru că le cere un anumit efort ca să le folosească. Adică… pe bune! Eu însumi am văzut aparatul de purificat aerul la vreo două târguri de inventică, ştiu de el de ani de zile, şi până acum nu mi-am cumpărat unul. Da, am văzut unul, l-am ţinut în mână, am văzut cum funcţionează. Da, îl apreciez. Da, bravo inventatorului! Da, sunt convins că mi-ar face bine! Dar pur şi simplu NU L-AM CUMPĂRAT. Atunci când l-am văzut la saloane, nu aveam bani la mine (câţi dintre voi v-aţi dus la vreun târg de inventică cu bani în buzunar pregătiţi ca să cumpăraţi intenţionat ceva? Dar la un târg de carte?). Din nefericire pentru mine şi pentru inventator, de atunci nu a constituit o prioritate suficient de urgentă sănătatea mea pentru a-l cumpăra. Câţi dintre cei care au scris sau au citit despre aceste invenţii vor pune mâna să dea o comandă şi să scoată din contul bancar sau din portofel sute de lei sau mii pentru una din aceste atât de apreciate invenţii (cum e cazul unora din invenţiile motorizate ale lui Justin Capră, care se pot cumpăra cu 8000 de lei) ?

Invenţiile nu sunt bine primite în societatea românească. Marii inventatori români au primit şi primesc recunoaşterea lor în străinătate, statul român nu are nevoie de invenţiile lor, nu le vrea, ci îi marginalizează.

Acum, desigur că pentru un premiu de 100 de euro mulţi sunt în stare să dea copy+paste sau să spilcuiască în două-trei paragrafe despre viaţa unuia, dar nu asta o să rezolve problema centrală care este legată de percepţia inventatorului şi a invenţiilor în România. Inventatorii sunt priviţi ca nişte extratereştri, sunt o minoritate care a început prin a fi copii supradotaţi şi s-au încăpăţânat să-şi urmeze visele,

Şi aici ajungem la motivul central pentru care inventatorii sunt întâmpinaţi cu lacrimi de bucurie de către cei care de fapt cel mai adesea nu le înţeleg şi nu le cumpără munca. Avem nevoie de inventatori ca să ne ridicăm stima de sine, mândria naţională: „ai, băi, vezi? ăla e român! e de aceeaşi naţionalitate cu mine!”. Avem nevoie de inventatori ca să ne amintim brusc că „suntem valoroşi CHIAR DACĂ suntem români”. „Chiar dacă”, nu „pentru”. Aceşti oameni nu au făcut cerere să se nască români, dar realizează nişte performanţe – numai Dumnezeu şi ei ştiu după câte sacrificii, ani pierduţi, vieţi consumate. Ei nu inventat ceea ce au inventat ca tu şi eu să ne simţim mândri despre cât de deştept este el după ce ani de zile i-am spus că e prost, visător şi falit. Inventatorul creează invenţii de care să beneficieze cei cărora acestea se adresează – cei care au o problemă, o conştientizează şi sunt dispuşi să PLĂTEASCĂ pentru a o rezolva.

Dacă este ceva care poate fi demonstrat prin intermediul poveştilor de viaţa ale acestor inventatori, este aceea că ei NU au obţinut sustenabilitatea antreprenorială a invenţiilor lor în România, iar dacă asta s-a întâmplat, a fost o EXCEPŢIE.

Tocmai de aceea, consider că o campanie precum „Pr3miază inovaţia” este binevenită, extraordinară şi necesară – dar din păcate, zic eu, insuficientă. Sunt trist că marea majoritate din cei vreo 75 de bloggeri care au participat nu au dat curs aceste invitaţii într-o manieră mai serioasă.

Mâine, voi scrie despre Mircea Tudor, inventatorul pe care mi l-am ales. Dar astăzi vă invit să citiţi articolele care MIE mi s-au părut cele mai reuşite din această campanie, precum şi câteva altele pe care le-am găsit care nu fac parte din campanie. Atenţie, dau link la articolele despre INVENTATORI, nu despre INVENŢIILE LOR:

Eugen Rogojan scrie despre Dumitru Brumărescu

Andreea Gabriela Trofil scrie despre Elisa Leonida Zamfirescu

Ana-Maria Ghiban scrie despre Elisa Leonida Zamfirescu

Alexandra Cristea a scris despre Elisa Leonida Zamfirescu

(observaţie personală: cele mai reuşite articole, după părerea mea, au fost despre inventatori morţi)

Şi, în continuare, un mic bilanţ al articolelor pe baza căruia am tras câteva din concluziile de la punctul 1. Lista actualizată luni 27 mai la ora 2 A.M., după încheierea concursului.

1. Din cei 25 inventatori prezentaţi pe site, 17 sunt morţi:

  1. Petrache Poenaru (7 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4>5>6>7)
  2. Henri Coandă (7 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4>5>6>7)
  3. Nicolae Paulescu (4 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4)
  4. Ana Aslan (4 articole publicate în campanie despre ea >1>2>3>4)
  5. Elisa Leonida Zamfirescu (4 articole publicate în campanie despre ea >1>2>3>4)
  6. Traian Vuia (4 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4)
  7. Dumitru „Tache” Brumărescu (3 articole publicate în campanie despre el >1>2>3)
  8. Alexandru Ciurcu (1 articol publicat în campanie despre el >1)
  9. Augustin Maior (2 articole publicate în campanie despre el >1>2)
  10. George Constantinescu (2 articole publicate în campanie despre el >1>2)
  11. Dumitru Vasescu (2 articole publicate în campanie despre el >1>2)
  12. Aurel Perşu (1 articol publicat în campanie despre el >1)
  13. Grigore Antipa (1 articol publicat în campanie despre el >1)
  14. Anastase Dragomir (1 articol publicat în campanie despre el >1)
  15. Ion Cantacuzino (0 articole publicate în campanie despre el)
  16. Ion Ştefan Basgan (0 articole publicate în campanie despre el)
  17. Dragomir Hurmuzescu (0 articole publicate în campanie despre el)

Total: 41 de articole despre inventatori morţi

şi 8 sunt în viaţă:

  1. Justin Capră (9 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4>5>6>7>8>9)
  2. Raluca-Ioana van Staden (9 articole publicate în campanie despre ea >1>2>3>4>5>6>7 – are şi un interviu cu ea>8>9)
  3. Corneliu Birtok-Băneasa (5 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4>5)
  4. Constantin Pascu (5 articole publicate în campanie despre el >1>2>3>4>5)
  5. Ionuţ Alexandru Budişteanu (3 articole publicate în campanie despre el aici, aici şi aici)
  6. Remi Rădulescu (2 articole publicate în campanie despre el >1>2)
  7. Emil Godeanu (2 articole publicate în campanie despre el >1>2)
  8. Mircea Tudor (2 articole publicat în campanie despre el >1>2)

Total: 35 de articole despre inventatori în viaţă

Dacă doreşti să găseşti mai multe despre mult mai mulţi inventatori români, te rog citeşte aici şi aici.

Lista completă a articolelor care au participat la această campanie se găseşte în josul acestui blog post.

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

9 păreri la “Creativitatea, motiv de mândrie naţională?”

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s