Psihologie vs. NLP in Romania

24 04 2013

În 2007, am fondat un grup de Yahoo care se numeşte „Dezvoltare profesională„, despre care am scris şi aici. Nu o dată am întâlnit situaţii de publicitate înşelătoare, în care NLP-işi promovau cursuri în aşa fel încât cititorul neavizat ar fi putut înţelege că sunt cursuri de terapie, sau acreditate psihologic cumva. Asa ca m-am hotarat sa scriu si sa public doua-trei articole pe tema aceasta, legate intre ele printr-un fir logic de argumentatie. Acesta este primul dintre ele.

  

Ce înseamnă să fii psiholog în România

În 2004, în România, Colegiul Psihologilor din România (COPSI), conform noilor norme şi statutului, precum şi Codului Deontologic elaborat, a reglementat funcţionarea unei comisii deontologice care să analizeze cazurile sesizate care contravin codului deontologic al psihologilor. Este de notat cum COPSI are împuternicirea legală, în calitate de autoritate recunoscută de stat pentru a interveni, investiga şi sancţiona, profesional şi legal cazurile în care s-a constatat pe baza dovezilor prezentate existenţa unei contravenienţe faţă de codul deontologic.

Există o problemă de fundal: psihologul cu drept de liberă practică este acela care a dobândit această calitate pe baza depunerii unui dosar şi trecerii unui/unor examen(e). Poate fi admis în acest concurs candidatul care are minim următoarea pregătire:

  • este licenţiat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, cu 240 ECTS (credite universitare transferabile), sau cu alte cuvinte, a studiat psihologia la nivel de bachelor 4 ani (zi) sau 5 ani (ID). Ultima promoţie din România care a studiat psihologia o asemenea perioadă de timp a început în 2004 şi s-a lichidat în 2008  şi 2009

sau

  • este licenţiat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, cu 180 ECTS (credite universitare transferabile) – 3 ani universitari şi este master în psihologie, cu 120 ECTS (credite universitare transferabile) – 2 ani universitari

sau

  • o licenţă/un master în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, la care se adaugă numărul total de ECTS necesare minim pentru a accede la poziţia de psiholog de liberă practică include o serie de discipline obligatorii (cea mai complicată situaţie, nu ştiu pe nimeni care să fi făcut asta

sau

  • master + doctorat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei (minim 5 ani, echivalentul a 300 ECTS), la care se adaugă o licenţă într-un domeniu învecinat psihologiei

Deci teoretic, un absolvent al facultăţii de psihologie este psiholog. Practic, nu este, până când nu e recunoscut de COPSI, după standardele lor. Cine nu a făcut toate formele, formările şi nivelele sau nu plăteşte constant taxa, sau nu trece vreun examen, nu are dreptul să se numească psiholog şi nici să pretindă că ţine cursuri acreditate psihologic. Cine spune că este, dar nu este, comite malpraxis, iar COPSI ar trebui să intervină. De fapt, a şi făcut-o. Există cazul destul de cunoscut al lui Tiberiu Felber, un trainer ardelean care făcuse doar facultate de psihologie (pare-mi-se fără să fi dat examenul de licenţă), şi care a fost sancţionat public pentru folosirea neadecvată a acestei titulaturi în contextul promovării unor cursuri. Risca să fie sancţionat penal pentru infracţiunea săvârşită.

  

Malpraxis, dar de care?

Acestea fiind luate în considerare, se ridică următoarea problemă, care d.p.d.v. al statutului psihologului în România este o problemă de malpraxis, dar în esenţă este, după părerea mea, o problemă de marketing.

În Codul Deontologic al psihologului din România este specificat că un psiholog este obligat să prezinte cât mai clar, fără omisiuni sau distorsiuni, pregătirile şi calificarea pe care o are în urma studiilor. Este o bună practică deontologică şi  de marketing pentru fiecare psiholog să specifice, în prezentarea sa profesională, în ce este licenţiat, în ce este master, când şi unde a obţinut aceste calificări universitare, precum şi numărul de înregistrare în registrul psihologilor acreditaţi din România.

În schimb, sunt unii şarlatani care umblă cu cioara vopsită şi îşi arogă… să zicem „valenţe psihologice” pe care în fapt nu le au, în speranţa de a atrage mai mulţi clienţi. De ce? Pentru că le pare că sunt mai credibili în calitate de psihologi decât în calitate de NLP-işti. Ce ar face pe cineva să creadă asta? În primul rând, lipsa unui marketing adecvat din partea NLP-iştilor, unul care să îi poziţioneze, în raport cu psihologia, spre exemplu. În al doilea rând, din partea implicării unor organisme naţionale sau internaţionale care să stabilească şi să impună un Cod Deontologic extensiv pentru practicienii NLP-ului. Dau un alt exemplu: coachii din România nu prea se dau psihologi, pentru că există mai multe organisme a căror autoritate este recunoscută în România: Asociaţia Română de Coaching (ARC), Societatea Română de Coaching, International Coaching Federation (ICF) şi Metasysteme (unul din formatorii de coaching în România). Cei care îl practică, au înţeles, în mare, necesitatea diferenţierii sale de psihologie.

O abordare care creează confuzii este neprofesională şi ineficientă pentru toate părţile implicate.

  

NLP, între profesionalism şi derizoriu

Un trainer a spus la un moment dat în cadrul unui workshop la care am participat: „dacă NLP nu este recunoscută ca o ştiinţă, poate fi măcar considerată o artă?”

Circulă un banc despre cum a fost fondată programarea neuro-lingvistică, în anii ’60. Se spune că Richard Bandler a luat o amendă pentru depăşirea limitei de viteză în California şi în timp ce îi completa procesul verbal pe şosea, poliţistul l-a întrebat cu ce se ocupă. Richard Bandler i-a răspuns sincer că se ocupă cu hipnoza. Poliţistul i-a răspuns cu candoare: „Domnule, îmi pare rău, acest lucru este ilegal. Vă mai întreb încă o dată, iar dacă îmi răspundeţi acelaşi lucru, va trebui să vă arestez. Cu ce vă ocupaţi?”. Bandler avea pe bancheta din spate vreo câteva cărţi, una de programare informatică, el însuşi fiind un specialist în acest domeniu, alta de neuropsihiatrie şi alta de filologie, aşa că a răspuns: „cu programarea neuro-lingvistică”.

Acest domeniu, cunoscut şi în România ca NLP, a crescut înglobând elemente deja existente într-o multitudine de alte domenii şi dezvoltându-le separat, într-o structură şi într-un stil propriu. Multe elemente din cadrul programării neuro-lingvistice au fost preluate din psihologie, şi de aici învecinarea unor ramuri. Foarte mult din ceea ce este speculat în jurul NLP s-a construit în jurul personalităţii contrastante a lui Richard Bandler, care a fost diagnosticat clinic drept sociopat cu tendinţe criminale (şi care a fost chiar acuzat într-un proces de crimă din care a fost achitat din lipsă de dovezi), precum şi a faptului că tentativa de a valida ştiinţific unele din aplicaţiile NLP a eşuat. Astfel, NLP nu este o ştiinţă, ci o pseudo-ştiinţă.

Toate acestea fiind spuse, nu este mai puţin adevărat că programarea neuro-lingvistică a ajutat la construirea şi dezvoltarea unor arii de specializare şi studiu cu aplicabilitate deosebit de concretă în cadrul organizaţional şi chiar validate ştiinţific după norme psihologice (a se vedea instrumentele de măsurare a valorilor şi metaprogramelor, precum şi interviul comportamental şi de limbaj, cercetările în domeniul leadershipului organizaţional şi a structurilor geniului). Aşadar, NLP nu este o ştiinţă, dar unele din componentele sale sunt validate ştiinţific: teoria metaprogramelor, Spyral Dinamics, hipnoza ericksoniană. Altele, pot constitui o bună practică, fără ca teoriile care stau la baza acestei practici să fi fost validate ştiinţific (de exemplu, prin cercetare).

Asadar, este important sa distingem clar care sunt diferentele intre psihologie si NLP. Iar specialistii celor doua arii ar trebui, dupa parerea mea, sa faca o treaba mai buna in a educa publicurile lor sa inteleaga clar diferenta, fara a minimiza valoarea si reprezentarea corecta a celuilalt domeniu. Mai ales ca multi psihologi sunt si NLP-isti.

VA URMA

Happy personal development!

Iti multumesc!

Stefan Alexandrescu

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:

Marketing Un-Mix

Am dezvoltat pe marginea acestui subiect în cartea Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelență.

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

 

Anunțuri

Acțiuni

Information

7 responses

7 05 2013
Marketingul psihologiei şi al NLP-ului | DISCERNE

[…] doua articole despre diferentierea in marketing intre psihologie si NLP. Va invit sa le (re)cititi aici si aici. Acest articol constituie concluzia (cel putin […]

Apreciază

10 05 2013
Kelly B. Wells

Programarea neuro-lingvistică, abreviată NLP, a fost creată in jurul anului 1976 de Richard Bandler (matematician și student în terapia gestalt) și John Grinder (lingvist). Ei și-au propus să descopere structura excelenței umane. La început ei și-au îndreptat atenția asupra studierii amănunțite a magicienilor terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton Erickson (hipnoterapie). Cei doi initiatori si grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea sa ulterioară, au preluat si sintetizat o serie de concepte apărute anterior in cibernetică si teoria sistemelor, a caror reprezentanti au fost Gregory Bateson, Virginia Satir si Milton Erickson.

Apreciază

3 06 2013
Diferenţa între imagine şi identitate şi cum contează ele în poziţionare | DISCERNE

[…] publicat săptămâna trecută un articol intitulat “Psihologie vs. NLP in Romania“. Continuarea sa de azi tratează diferenta intre imagine si identitate in brandingul […]

Apreciază

4 07 2013
Luna antreprenoriatului şi a inovaţiei | DISCERNE

[…] să mai scriu vara aceasta pe acest subiect al standardelor. Cele patru articole (celelalte sunt aici, aici şi aici) consider că acoperă după părerea mea excelent subiectul încât să te ajute […]

Apreciază

7 03 2014
Felber Tiberiu

Draga D-le Alexandrescu,
Te rog sa stergi acest post in care mentionezi numele meu. In cazul in care nu o faci am sa apelez la avocat.
Ma numesc Felber Tiberiu si daca ai avea bunavointa sa studiezi cu adevarat speta inainte de a face presupuneri ar fi ceva foarte intelept. Am auzit ca sunt blogeri care isi fac trafic si marketing prin defaimarea altora – nu e ceva etic , deci nu fa asa ceva.
1. Practicam psihoterapia din 1998 cand nu exista COPSI SI NICI LEGEA PSIHOTERAPIEI, si ghici ce…., toti colegii erau la fel, toti psihoterapeutii. Ciudat nu…. sa fii acuzat retroactiv ca nu ai respectat legea(deoarece nu exista o lege) :)).

2. Practicam psihoterapia avand formare in Psihoterapie si Hipnoterapie Cognitiv-Comportamentala emisa in 97` de Universitatea Babes-Bolyai si Hipnoza Ericksoniana pe care o pot dovedi cu diplome.
Am colaborat activ cu domnii Mircea Miclea, Daniel David, d-na Iolanda Mitrofan samd si m-am format in multe forme de psihoterapie cu durata de la 2 la 4 ani. E simplu, e nevoie doar sa dai cautare sistempsi.ro, care in 2007 sau 2008 a fost centru premiat de COPSI pentru contributia in psihoterapie.

3. Nu prea am timp sa scriu mai multe, despre cum un cunoscut trainer care avand un moment de rataceala……si-a pus prietena sa ma denunte anonim la COPSI pentru razbunari personale sau pentru ca asa intelegea el sa abordeze concurenta, posibile tehnici de marketing sau de rezolvare a incapacitatilor personale.
Deci, inchei aici – daca consideri ca e cazul sa iti ceri scuze …. chiar printr-o postare …. accept scuzele, avand in vedere ca eu nu am scris vreodata despre dumneata ceva care sa iti produca neajunsuri.
Felber Tiberiu

Apreciază

11 03 2014
discerne

V-am trimis un raspuns detaliat la adresa de e-mail cu care ati inregistrat comentariul.

Apreciază

3 09 2014
Valorile din psihologie şi NLP, structuri ale personalităţii | DISCERNE

[…] Psihologie vs. NLP in Romania […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: