Ce este un profil de personalitate

Un profil al personalității este creat fie de către un consultant specializat în realizarea unui anumit tip de profil de personalitate, fie cu ajutorul unui program software pe care un consultant are licență să îl folosească.

Folosesc termenul consultant deoarece în ziua de azi, nu doar psihologii realizează profiluri de personalitate, ci și specialiștii în resurse umane. Din cauza că sunt teorii atât de multe în domeniul personalității, cu greu se poate spune că una este mai corectă decât alta. E vorba, mai degrabă, de precizie și de aplicabilitatea pentru o anumită poziție. Spre exemplu, dacă dorești o perspectivă în ansamblu asupra personalității cuiva, ceva care să îți ofere o perspectivă la 360 de grade, folsesti CPI+ (California Personality Inventory Plus), Identity Compass, bateria de teste JobEQ, bateria de teste Cognitrom sau alte intrumente complexe, care, evident, solicită un nivel ridicat de pregătire profesională și sunt mai scumpe, dar în același timp mai precise. Dacă le cauți pe Google după denumire, le găsești ușor.

Dacă vrei să angajezi pe cineva pentru o poziție de management, atunci merge mai degrabă MLQ (Multi Leadership Questionnaire).

Dacă te interesează să angajezi pe cineva care să lucreze cu publicul sau în public, probabil o să te intereseze inteligența emoțională, deci merge să folosești de exemplu Reuven Bar-On sau EQ-i.

Dacă vrei să verifici anumite aspecte la locul de muncă, de exemplu satisfacția angajaților, ai JSS (Job satisfaction Survey, creat de Phil Spector și care se găsește gratuit pe net) sau de exemplu stresul la locul de muncă (ai inventarul Maslach pentru burnout, care, de asemenea, se găsește gratis pe net).

Dacă te interesează ceva mai restrans, dar general, ceva orientativ care să-ți dea vreo câteva idei, atunci merge MBTI (Myers Briggs Types Inventory) – deși e cam antic, PCM (Process Communication Model) sau EPQ-R (Eyesenck Personality Questionnaire – Revised).

Așadar, mai intâi stabilești ce vrei să afli, apoi alegi un instrument și cauți furnizori care să aplice și să îți facă o interpretare individuală a profilurilor respective.

De cele mai multe ori, instrumentele de evaluare ale personalității sunt chestionare structurate sau cel puțin semi-structurate, care urmăresc să măsoare anumite înclinații, tendințe, trăsături stabile pe care cineva le are, astfel încât să știi cât mai bine cum să pui persoana potrivită la locul potrivit.

Spre exemplu, un absolvent de comunicare și relatii publice care are tendințe clar proactive, poate fi purtător de cuvânt, în timp ce unul care are tendințe reactive (sau reflective), poate fi un bun scriitor de discursuri.

Întrebările sau situațiile (itemii) pe care fiecare chestionar le propune au în spate o structură și o stratergie foarte bine gândită, astfel încât fiecare item măsoară cel puțin o anumită trăsătura. Fiecare răspuns al celui căruia îi este aplicat chestionarul înregistrează o valoare, care apoi este măsurată pe o scală și interpretată de către consultant.
În mod tradițional și profesional, fiecare chestionar este aplicat pe o populație reprezentativă (cel puțin 1076 de participanți, spune teoria, dar adesea studiile merg până la multe mii de participanți) pentru a se realiza o etalonare. Această etalonare este importantă deoarece, în funcție de ea, consultantul poate să interpreteze mai clar și mai precis profilul. Astfel, spre exemplu, un anumit rezultat poate să pară proactiv venind de la un francez, însă nu de la un american.

Așadar, profilul de personalitate se face:

– răspunzând la întrebările unui anumit inventar al personalității sau răspunzând la situațiile în care un inventar te pune

– oferind un sens răspunsurilor pe o scală, fie prin scorarea manuală realizată de un consultant, fie prin cea automată, realizată de un software

– interpretând rezultatele obținute de cel chestionat în funcție de teoria care stă la baza inventarului de personalitate

– oferind o imagine clară, eventual grafică (de obicei, multe profile includ un desen, un grafic), împreună cu recomandările de rigoare pentru acea persoană, în funcție de contextul în care are nevoie de evaluare.

M-am referit mai sus la un profil de personalitate realizat științific. Împreună cu acestea, pentru a oferi informații mai nuanțate, pot fi folosite și alte instrumente. Spre exemplu, chestionarele auto-aplicabile de personalitate (nu mă refer la cele care se găsesc prin revistele pentru femei, acelea sunt fantezii pentru divertisment), interviurile semi-structurate și unele metode pseudoștiințifice (analiza grafologică – vezi de exemplu aici,testul arborelui, etc.).

Cele mai „solide” interviuri semi-structurate pe care le cunosc și le recomand sunt Language and Behavior Profile – vezi o carte despre asta aici și interviul comportamental – vezi cartea „Cum să găsești întotdeauna persoana potrivită pentru fiecare job” de Lori Davila, Business Tech, 2006.

În general, în România sunt mulți care au venit cu tot felul de OZN-uri, pe care le-au prezentat drept profiluri de personalitate, lipsite de calități știintifice sau precise. Unele din acestea – repet – UNELE – pot fi interesante, drăguțe și chiar utile de folosit, dar numai împreună cu un instrument profesional și pentru a nuanța uneori anumite aspecte.

Marcus Victor Grant

Copyright (C) Marcus Victor Grant, 2013-prezent, toate drepturile sunt rezervate.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.