Metatipuri

17 08 2012

Motto:

Personalitatea nu e cine suntem, ci ceea ce facem

L. Michael Hall

Definiţie

Atât Hall & Bodenhamer (2005) cât şi Woodmall (1988) mai consideră între metaprograme şi conceptele clasice ale lui Jung: Sensing / Intuition (metaprogramul nr. 2, Epistemological), introversion / extraversion (metaprogramul nr. 26, Rejuvenation), judging / perceiving (metaprogramul nr. 37, adaption), care conform analizelor de corespondenţă (Gambardella, 2008; Merlevede, 2000), stau la baza altor metaprograme şi sunt în realitate, conform definiţiei lui Alexandrescu (2008), metatipuri, termen introdus prima dată de Woodsmall (1988) şi apropiat de definiţia lui Athanasiu şi Constantin (2006) pentru tip

În teatrul antic există un număr limitat de roluri, fiecare putând fi recunoscut prin masca sa şi fiecăruia corespunzându-i un stil de comportamente particular şi într-un fel exemplar. Tipul se găseşte astfel definit, fie printr-un ansamblu de reacţiiparticulare, fie printr-o structură specifică a personalităţii sale. Am putea spune că tipul este un exemplu sau un model care întruneşte anumite trăsături caracteristice unui grup, o reprezentare schematică a ceea ce este esenţialul unui individ” (p.12)

Alexandrescu (2011) a arătat cum, spre exemplu, presupusul metaprogram stima de sine / self-esteem definit de Hall & Bodenhamer (2005), este în realitate un metatip, o structură complexă care nu corespunde cu trăsătura de „cărămidă fundamentală şi indivizibilă” a metaprogramului. Cercetarea sa, realizată între 2007-2010, demonstrează contradicţia cu teoria lui Hall & Bodenhamer (2005) în privinţa self-esteem şi confirmă ipoteza multiscalară formulată de Lelorde şi Andre (1999). Cercetarea confirmă însă distincţia între stima de sine ca metatip şi încrederea în sine / self-confidence ca metaprogram şi susţine observaţiile lui Hall & Bodenhamer (2005) despre diferenţa între narcisism / orgoliu şi stimă de sine.

Metatipul, ca termen de specialitate, are următorul sens: Ansamblu de trăsături specifice, bine diferenţiate şi fine, care compun scale psihometrice solide şi alcătuiesc concepte definite în literatura de specialitate ca dominante pentru atitudinile, cogniţiile, motivaţiile, comportamentele şi exprimarea prin limbaj folosite de un anumit individ cu preponderenţă, într-o asemnea măsură încât să îl facă uşor de recunoscut indiferent de contextul în care operează.

Este vorba despre programări comportamentale care se creează prin educaţie, prin obişnuinţă, prin formare sau prin traume (sau PTSD- sindrom de stress posttraumatic). Acestea sunt valabile în toate contextele (cross-contextual) şi reprezintă structuri inconştiente de raţionament şi comportament pe care orice persoană le are. Reprezintă o sumă a experienţelor prin care individul alege să se raporteze la stimulii externi. O taxonomie a metatipurilor este sistem universal de clasificare a unor tendinţe comportamentale prezente într-o măsură mai mare sau mai mică în subconştientul oricui.

Scalarea psihometrică multidimenională

Metatipurile pot fi:

  • scale dihotomice (unidimensionale – cum sunt cele 4 dihotomii fundamentale ale lui Jung şi Myers-Briggs Types Inventory);

  • scale bidimensionale (cum este Job Satisfaction Survey, care foloseşte Two-Factor Theory);

  • scale tridimensionale (cum este modelul dezvoltate de Raymond Cattell pentru de CPI) sau

  • scale multidimensionale (aşa cum propun Woodsmall & Woodsmall în 1998 pentru structurare)

Aceste scale pot fi compuse din subscale şi factori / faţete. Metatipurile măsoară concepte heterogene, multidimensionale şi care pot fi structurate şi cercetate prin designuri de cercetare avansate pentru a le surprinde componenţa şi corelaţiile.

Oricare metaprograme dihotomice (constituite din două clase conceptuale aflate la extremităţi ale unui interval continuu) pot fi măsurate bipolar bidimensional, nu doar unidimensional. Aceasta se realizează printr-un design de cercetare în care afirmaţiile specifice care constituie itemi pentru acele metaprograme, măsoară pe fiecare dintre dihotomii pe câte un continuum diferit şi separat. Cele două pot fi reunite sub acelaşi continuum, dar prin această abordare, oferă mai multe informaţii.

Care este diferenţa între scalare unidimensională şi scalare bidimensională?

O faţetă care măsoară, de exemplu metaprogramul scenariul gândirii / Thinking scenario poate măsura opoziţia dintre pesimismoptimism pe un continuum unic cu scor de la -2 la +2. Aceasta este perspectiva unidimensională. Aceeaşi faţetă poate să măsoare acelaşi concept, rupt în două continuumuri: unul pentru pesimism, cu un scor de la -2 la 0, şi unul pentru optimism, cu un scor de la 0 la 2.

Cum se pune în practică această diferenţă poate fi mai complex. Astfel, pentru a obţine un scor, pentru scalarea unidimensională ajunge un singur item (o întrebare), în timp ce pentru scalarea bidimensională, este nevoie de doi itemi.

Principiul metodologic este ilustrat de Merlevede (2002) şi a fost folosit de asemenea în dimensionarea bateriei psihometrice Identity Compass de către Maus (2006).

Metatipurile nu sunt specifice unei arii sau unui domeniu, dar majoritatea, cele mai cunoscute, provin din psihologia personalităţii, NLP şi AT. O abordare istorică ce serveşte ca premisă pentru înţelegerea a ceea ce este un metatip o oferă Woodsmall (1988) sub titlul sugestiv Wyatt Woodsmall‘s Meta Programming Cookbook or Everything you ever wanted to know about sorting principles and were afraid to ask / Cartea de bucate a metaprogramării sau tot ceea ce aţi vrut vreodată să întrebaţi despre principii ale sortării şi v-a fost teamă să întrebaţi.

Desigur, aşa cum oricine poate constata, SUA şi Germania sunt în lume ţările cele mai prolifice în elaborarea şi testarea instrumentelor psihometrice de evaluare a psihologiei personalităţii în context organizaţional, clinic şi psihoterapeutic, având peste 5000 de instrumente de lucru în prezent, bazate pe sute de teorii şi pe zeci de mii de cercetări psihometrice în psihologia personalităţii.

Înţelegerea unui metatip nu este condiţionată prin dimensionalizarea lui, ca dovadă că psihologia personalităţii, investigată psihometric, a pornit istoric cu concepte foarte generale, ample, care au servit diagnozei organizaţionale cu succes. Totuşi, există anumite limite: structurarea metatipurilor nu a reuşit niciodată să ofere o explicaţie validă ştiinţific pentru ceea ce este cunoscut popular ca stiluri de învăţare, după cum observă Lillienfeld, Lynn, Ruscio & Beyerstein (2010) sau motivaţie. Această validare ştiinţifică a venit odată cu o ridicare la pătrat a numărului de variabile şi de dimensiuni cu care un instrument psihometric operează, demonstrând prin rezultatele iWAM şi Identity Compass (am scris aici o recenzie a acestora) cum cheia înţelegerii unor structuri importante cum sunt motivaţia, managementul, leadershipul şi stilurile de învăţare nu stă într-un număr restrâns de concepte, ci într-un număr cât mai amplu de concepte strategic organizate în aşa fel încât să se compună ca o hartă cât mai apropiată psihicului individului.

Unul din aspectele cele mai reprezentative pentru metatipuri, este că metatipurile pot fi descompuse în concepte ireductibile numite metaprograme. Precum o celulă poate fi descompusă spre a fi studiată, într-o manieră asemănătoare un metatip poate fi descompus pentru a fi studiat, în metaprogramele componente.

Pentru unele din aceste metatipuri, există deja cercetări care atestă corespondenţa. Pentru altele, au fost doar formulate ipoteze.

Referinţe

Hall, Michael. L, Bodenhamer, Bobby G. (2005). Figuring Out People. Design Engineering with Meta-Programs, Crown House Publishing, Ltd, Bancyfelin, Carmarthen, Wales, UK, pp 92-93;

Woodsmall, Woody (1988). Metaprograms, Next Step Press, Vienna, Virginia, USA, 1988, pp. 48-55;

Gambardella, Pascal (2008). MetaProgram references and Rosetta Stone, in Perceptual Genius Training, Washington, USA, 2008, pp. 3-4;

Merlevede, Patrick (2000). Putting NLP Metaprograms Research in context: Studying the scientific validity of NLP, retrieved from http://www.jobeq.com/articles/NLP_Research.htm ;

Alexandrescu, Ştefan (2008). Filtering distinctions, metaprograms and metatypes,The Metaprograms Experts Group, p. 6;

Woodsmall, Woody (1988). Metaprograms, Next Step Press, Vienna, Virginia, USA, 1988;

Athanasiu, Andrei; Constantin, Radu (2006). Caracterologia şi Grafologia. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Tehnică, Bucureşti, p. 12;

Alexandrescu, Ştefan (2011). Măsurarea psihometrică a stimei de sine (dizertaţie nepublicata), abstract (rezumat), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti ;

Hall, Michael. L, Bodenhamer, Bobby G., (2005). Figuring Out People. Design Engineering with Meta-Programs, Crown House Publishing, Ltd, Bancyfelin, Carmarthen, Wales, UK, pp. 232-234;

Lelorde, Francois, & Andre, Christophe (1999). Cum să te iubeşti pe tine ca să te înţelegi mai bine cu ceilalţi, Trei, Bucureşti;

Woodsmall, Marilyne; Woodsmall, Woody (1998). People Pattern Power: P³ The Nine Keys to Business Success, Next Step Press, Vienna, Virginia, USA, 1988;

Merlevede, Patrick (2002). Beyond Flatland, JobEQ, 2002, obţinut de la http://www.jobeq.com/articles/beyond_flatland.pdf ;

Maus, H.Arne (2006).Identity Compass Training Manual for Consultants, Identity Compass International, GMBH, Hamburg, Germania;

Woodsmall, Woody (1988). Wyatt Woodsmall‘s Meta Programming Cookbook or Everything you ever wanted to know about sorting principles and were afraid to askin Metaprograms, Next Step Press, Vienna, Virginia, USA, 1988, pp. 57-74;

Lillienfeld, Scott O; Lynn, Steven Jay; Ruscio, John; Beyerstein, Barry L. (2010). 50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlăturarea concepţiilor greşite despre comportamentul uman, Tradusă de Ilinca Halichias, Trei, Bucureşti;

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Anunțuri

Acțiuni

Information

9 responses

10 09 2012
Transcending Patterns of Communication « Analytic Vision

[…] most significant, most personal and most precious, beyond your patterns (metaprograms [ro, blog], metatypes [ro, blog], values levels, personality traits) which they might or might not correctly depict. They […]

Apreciază

10 09 2012
The Psychometric Measurement of the Self-Esteem by Ştefan Alexandrescu « Analytic Vision

[…] is a complex, heterogenous psychological metatype, comprised of several concepts, which cannot be simply explained by two or three dimensions easy to […]

Apreciază

22 09 2014
daniella

Am descarcat chestionarul propus de tine in articolul Instrumente psihometrice de evaluare a resurselor umane bazate pe metaprograme, pot aplica acest instrument si pentru elevii de clasa a VIIIa? Ce instrumente imi recomanzi pentru orientarea scolara si profesionala a elevilor de clasa a VIIIa si a XII a?

Apreciază

22 09 2014
discerne

Nu, cu siguranta nu poti sa il folosesti pentru elevii de clasa a VII-a, pentru ca o conditie necesara pentru aplicarea chestionarului respectiv este ca elevii sa fi avut o experienta in campul muncii sau in voluntariat. In plus, elevii de gimnaziu au valorile si criteriile in formare, prin urmare o asemenea aplicare nu ar fi relevanta. In schimb, cu elvii de clasa a XII-a se poate aplica, pentru ca de obicei unii din ei fie au inceput sa lucreze (fie chiar si numai in timpul verii), fie sa castige bani din tot felul de mici activitati independente, fie au facut voluntariat. In schimb, daca te gandesti sa aplici chestionarul unui elev chiar si de clasa a XII-a care nu a vazut decat buchea cartii, este ineficient. Din experienta mea, am aplicat chestionarul cu succes la proaspeti absolventi de liceu care lucrasera in voluntariat sau intr-o slujba. In ceea ce priveste orientarea profesionala si scolara, iti pot trimite prin e-mail accesul la un material care merge foarte bine aplicat la elevii de liceu (eventual si la gimnaziu, dar nu am incercat). Adresa de e-mail pe care iti trimit e cea cu care ai semnat comentariul?

Apreciază

8 04 2014
Materiale despre metaprograme, de Ştefan Alexandrescu | DISCERNE

[…] Vezi şi articolul despre metatipuri. […]

Apreciază

17 05 2014
Lista de articole despre cercetare | DISCERNE

[…] Metatipuri (17 august 2012) […]

Apreciază

19 11 2014
Articole despre stima de sine | DISCERNE

[…] Lista învingătorului […]

Apreciază

17 06 2015
Direcţia atenţiei în comunicarea interpersonală | DISCERNE

[…] că direcţia atenţiei este un metaprogram, sau mai degrabă un metatip rezultat din combinaţia a două alte metaprograme […]

Apreciază

3 12 2016
Care este esența vieții? | DISCERNE

[…] o serie de articole. Citește aici. Păi și dacă nu merge nici aia? Păi… pentru că ”personalitate”. Și ”personalitate” deoarece ”educație” și ”modele defectuoase”. Grozav!, mi-am […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: