Linia timpului

Motto:

« [Românul] este cheltuitor cu timpul, într-o măsură cum nu sunt poparele din apus. Timpul este pentru român orice, numai monedă nu. La târg stă şi se tocmeşte ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. Tot aşa, şi la petrecere, pierde zile şi nopţi»; «S-a spus că [românul] este nedisciplinat în ce priveşte munca pe terenul economic. Pe când celelalte popoare din Apus păstrează muncii un ritm regulat, ca de ceasornic, poporul român cunoaşte munca dezordonată, sub formă mai mult de joc. Românul nu munceşte metodic, ci în salturi; are lungi perioade de odihnă, iar la nevoie dă pe brânci şi face muncă de sclav »

Constantin Rădulescu Motru (1998)

Istoricul conceptului

Conceptul de linia timpului a fost introdus chiar din Grecia Antică, iar William James, unul din părinţii psihologiei moderne, a afirmat încă de acum peste un secol că percepţiile noatre asupra evenimentelor din viaţa noastră se întinde pe « o coardă a timpului » (« a string of time »). Astfel, chiar de mii de ani s-a conştientizat că oamenii aveau o reprezentare proprie a timpului, în ei înşişi. Altfel spus, fiecare persoană are modul propriu de a reprezenta, stoca şi păstra timpul în propriul corp.

Se spunea, la începuturile dezvoltării liniei timpului, că, în general, europenii au o tendinţă de a-şi reprezenta linia timpului ca trecând prin ei, având în faţă viitorul, trăind în prezent şi având în spate trecutul. Aceasta este poziţia clasică In Time. Americanii, în schimb, au reprezentată linia timpului în faţă, având în stânga trecutul, în faţă prezentul şi în spate viitorul. Este poziţia clasică Meta Time.

Această generalizare a fost ulterior retrasă, pentru că oamenii pot avea percepţii foarte diferite în contexte diferite (de exemplu, In Time în week-end in odihna, dar “foarte” Meta Time in business!). Din aceste două poziţii de bază sunt derivate toate celelalte, cu mici variaţii. În funcţie de modul în care cineva percepe linia timpului, se împarte în două mari categorii: In Time şi Meta Time.

Unii specialişti mai iau în considerare şi poziţiile Between Time sau Across Time,argumentând că nu pot fi clasificate ca subtipuri ale uneia din categoriile de mai sus.

Înainte de toate, este important de reţinut că nu există « oameni In Time » şi « oameni Meta Time », cu toate că aceste atitudini sunt mai uşor de abordat cu privire la un metatip (în aparenţă) dihotomic. Linia timpului oferă indicii importante cu privire la cum va gândi şi reacţiona un client în contextul pentru care s-a elicitat linia timpului. De-a lungul vieţii, această percepţie se poate schimba în funcţie de o mulţime de factori. Oamenii prezinta cel mai adresea ambele caracteristici, în contexte diferite.

Percepţia asupra timpului în diferite culturi

Spre exemplu, în Spania, Italia, Portugalia, există o percepţie preponderent In Time. Există, la extreme, acel dolce far niente, care se găseşte şi la români. Românii au o înclinaţie puternică spre In Time, chiar şi atunci când vine vorba de proiecte. Planificarea nu este unul din punctele forte, ca popor. Cu toate acestea, un fenomen interesant se produce în România la acest moment, din punctul de vedere al schimbării generaţiilor. Muşătoiu (2006) arată, într-un articol premiat la sectiunea de stiinta si tehnologie a concursului Tanarul Jurnalist al Anului 2007, organizat de Freedom House si Edipresse AS, cum psihologia personalităţii este influenţată de tehnologie în România şi etichetează generaţia actuală ca multitaskingşi tehnologică prin excelenţă.

Persoanele cu perspectiva Meta Time sunt prin excelenţă oameni de afaceri. Nu există nici o şansă ca un liber profesionist în afaceri să realizeze ceva dacă nu are o perspectivă Meta Time. Foarte rar se vor găsi în poziţii de conducere persoane cu o perspectivă In Time, şi de regulă nu vor rămâne acolo multă vreme. Orice fel de meserie care solicită abilitatea de a lucra cu mai multe orare, abilitatea de a face planificări şi mai multe lucruri simultan cere o perspectivă Meta Time.

Japonia, SUA, Germania, China oferă exemple de culturi Meta Time. Este părerea subiectivă a autorului acestui articol că este foarte posibil ca în anumite ţări, înainte să intre sub influenţă economică americană, exista o percepţie dominantă clară In Time acum 50-80 de ani. Odată cu creditarea din partea fondurilor americane, populaţia a început să îşi schimbe nu doar mentalitatea spre un nou nivel de valori, ci şi percepţia asupra timpului, de la In Time, spre Meta Time.

NLP şi sistemul de certificare pentru linia timpului

Linia timpului, deşi un domeniu de sine stătător, ca şi formă de psihoterapie acreditată, de zeci de ani, a beneficiat de o contribuţie extraordinară din partea NLP prin cercetări, cărţi, traininguri şi prezentări. Linia timpului este un domeniu de certificare recunoscut de către American Board of Psychotherapists . Pentru acesta, se realizează formare şi licenţiere ca în orice alt domeniu de terapie. Cei care urmează această formare au dreptul de a lucra fie ca psihoterapeuţi în linia timpului dacă au o calificare dobândită anterior în psihoterapie, fie drept consultanţi HR în organizaţii.

Unii specialişti preferă să facă o ofertă de certificare în programare neuro-lingvistică şi Linia Timpului împreună. Formarea durează în total, cumulat aproximativ 2 săptămâni şi include 3 stagii pe nivele diferite, după care cursantul dobândeşte dreptul de practică la nivel internaţional, fiind de asemenea recunoscut de către American Board of Psychotherapists. Aceasta este o modalitate de a aprofunda domeniul aplicativ şi în care cursantul are nevoie să deprindă competenţele pe care să le antreneze în vederea perfecţionării profesionale: Interpretarea personalităţii în funcţie de modul în care este vizualizată linia timpului, modificarea liniei timpului, intervenţii terapeutice de rezolvare a traumelor din trecut, planificarea viitorului profesional şi personal folosind linia timpului, consultanţă profesională în alegerea carierei, dezvoltare şi gestiune personală şi profesională, îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi de planificare. Cu siguranţă, util pentru un consilier în carieră.

Dacă ți-a plăcut acest articol, atunci îți recomand și celelalte articole despre linia timpului.

Referinţe

Rădulescu Motru, Constantin (1998). Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială, Bucureşti, Paideia, pp 24-25, obţinut de la http://www.scribd.com/doc/47379717/Psihologia-Poporului-Roman la 30.06.2011;

James, William (1890). Principles of Psychology: Volume I, Holt, New York, New York, USA, apud Howard, C. (2003) The NLP & Leadership Master Practitioner Audiotraining (Audio set), Manhattan Beach, California, USA;

Mitrică, Mihai; Nicolae, Crenguţa (26 iunie 2007) Încă un premiu, Business Magazin, obţinut de la http://www.businessmagazin.ro/actualitate/inca-un-premiu-2512903;

Muşătoiu, Mihai (27 iunie 2006) Generaţia Multitasking, Business Magazin, obţinut de la http://www.businessmagazin.ro/cover-story/generatia-multitasking-1051639;

Marcus Victor Grant

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.