Recenzia cărţii „Filosofia ştiinţei” de Peter Godfrey-Smith, editura Herald

2 08 2012

10„Filosofia ştiinţei. O introducere critică în teoriile moderne”, de Peter Godfrey-Smith a apărut la Editura Herald în 20012, în traducerea lui Alexandru Anghel, în colecţia pe care o coordonează, Mathesis. ISBN 978-973-111-288-6

Cartea a fost publicată iniţial în SUA, la Universitatea din Chicago, sub titlul „Theory and Reality. An Introduction to the Philosophy of Science”, 2003.

Titlurile capitolelor principale sunt:

  1. Introducere
  2. Logică plus empirism
  3. Inducţie şi confirmare
  4. Popper: Conjectură şi infirmare
  5. Kuhn şi ştiinţa normală
  6. Kuhn şi revoluţiile
  7. Lakatos, Laudan, Feyeraband şi cadrele conceptuale
  8. Provocarea sociologiei ştiinţei
  9. Feminismul şi studiul ştiinţelor
  10. Filosofia naturalistă în teorie şi practică
  11. Naturalismul şi structura socială a ştiinţei
  12. Realismul ştiinţific
  13. Explicaţia
  14. Bayesianismul şi teoriile moderne ale dovezilor ştiinţifice

Peter Godfrey-Smith este un istoric şi un critic rafinat al filosofiei ştiinţei. El lucrează ca profesor de filosofie la City University of New York Graduate Center. Cartea aceasta ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toţi cei care doresc să studieze ştiinţe sau să lucreze în cercetare. Exemplele pe care le găseşte sunt uşor de înţeles chiar şi pentru cel care nu are o pregătire de specialitate în domeniu.

„Filosofia ştiinţei. O introducere critică în teoriile moderne” oferă direcţii în care începătorul poate să exploreze. Principalele curente ale ultimului secol sunt nu doar explicate şi ilustrate, ci şi dezbătute atent şi critic, astfel încât să compună un tablou de ansamblu asupra a ceea ce mai este actual din aria vastă a filosofiei ştiinţei, care include şi epistemologia.

Absolvent al unei secţii de comunicare şi relaţii publice la o facultate de filosofie, am avut neplăcerea de a trece ca vodă prin lobodă prin vreo câteva materii vag tangenţiale cu filosofia (teoria cunoaşterii, teorii ale interpretării, filosofie socială, construcţia realităţii sociale), în care nu am învăţat absolut nimic util, deoarece aceste materii erau concepute într-un limbaj de lemn, abstract şi complet impractic. Ele au rămas pe dinafară la adnotarea pe care am făcut-o la programa facultăţii cu cuţitul de bucătărie…

Însă această carte chiar m-a învăţat lucruri pe care le consider utile. Este concepută ca un manual, scrisă într-un limbaj ştiinţific atent pregătit, cu grija unui pedagog experimentat.

Clădim în mintea noastră percepţia asupra lumii atribuind valori de adevărat sau de fals unor propoziţii. Modul în care gândim pentru a ajunge la aceste concluzii este foarte diferit şi putem să ne dăm seama care este şcoala de gândire care ne-a influenţat cel mai mult fără să ne dăm seama. Spre exemplu, mie mi-a plăcut destul de mult Popper (se vede că m-au afectat lecturile din facultate), dar m-am apropiat cel mai mult în gândirea mea de realismul ştiinţific.

Şcolile de gândire diferite în filosofia ştiinţei ne oferă aparate foarte diferite, legi diferite şi mai ales concluzii diverse asupra aceloraşi elemente de pornire. Trecând aceleaşi propoziţii prin abordări diferite, obţinem rezultate şi soluţii diferite. Oricum, fiecare din noi folosim asemenea procese în mod conştient. ceea ce face această carte este să ne arate mai clar cum funcţionează aceste meceanisme şi, mai ales, că niciunul dintre ele nu este perfect.

De fapt, nici chiar toate exemplele pe care autorul le dă nu sunt ştiinţifice, cum sunt cele despre evoluţionism (vezi articolul meu, Moştenirea evoluţionismului). Dacă, aşa cum susţine Godfrey-Smith, un „iepure precambrian” ar da serios peste cap interpretarea evoluţionistă a tezaurului fosilifer, oare ce ar produce descoperirea irefutabilă a urmelor de schelete de oameni şi de dinozauri în acelaşi strat?

Mecanismele perverse prin care unii cercetători preferă să ignore unele dovezi pentru a ţine cu dinţii de o ipoteză iluzorie sunt exemplificate chiar în conţinutul cărţii, cu meticulozitatea unui detectiv care întoarce un caz pe toate părţile şi îl priveşte din toate unghiurile, fără a spera să obţină ADEVĂRUL, dar sperând să se apropie cu paşi mici, oricât de mult de el.

Această carte este o hrană bună pentru minte şi suprinde modul în care gândim, uneori, chiar destul de previzibil, şi, uneori, chiar destul de greşit. Poate omul să ajungă la adevăr prin propriile sale puteri? Poate să formuleze interpretări corecte ale unor fenomene pe care în realitate nu le cunoaşte? Întrebări bune, pentru unul care caută să înţeleagă natura şi lumile paralele ale ştiinţelor.

„Un text bine organizat şi excelent. Stilul lui Godfrey-Smith este admirabil de clar şi abordează probleme filosofice foarte complexe folosind foarte puţini termeni tehnici”

Ron Amundson, University of Hawaii.

Am beneficiat de un exemplar la această carte prin amabilitatea lui Vlad Doroican, de la Editura Herald, cu intermedierea şi la propunerea lui Ştefan Ene, coordonatorul proiectului editorial Filme-Carti.ro.

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu.

Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.

Anunțuri

Acțiuni

Information

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: